3,827 matches
-
1. Care sunt meseriile legate de prelucrarea lemnului precticate de rromi ? 2. Care sunt principalele unelte folosite În prelucrarea lemnului ? Știați că? - Sunt două feluri de rudari-blidari: - unii ”de fag, de frasin și cireș” ; - iar alții ”de plop și salcie”. - Salcia este un lemn mai "domnos", adică mai plin cu puterea lui Dumnezeu. Rudarii cred și azi despre salcie că este lemn sfânt! Salcia e pomul miraculos care și-a plecat crengile ca să poată trece Maica Domnului plângând să-și miruie
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
prelucrarea lemnului ? Știați că? - Sunt două feluri de rudari-blidari: - unii ”de fag, de frasin și cireș” ; - iar alții ”de plop și salcie”. - Salcia este un lemn mai "domnos", adică mai plin cu puterea lui Dumnezeu. Rudarii cred și azi despre salcie că este lemn sfânt! Salcia e pomul miraculos care și-a plecat crengile ca să poată trece Maica Domnului plângând să-și miruie pruncul răstignit. Ei spun că din lemnul ăsta "s-au ridicat primii oameni". Așa zic rromii, din credințe
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
două feluri de rudari-blidari: - unii ”de fag, de frasin și cireș” ; - iar alții ”de plop și salcie”. - Salcia este un lemn mai "domnos", adică mai plin cu puterea lui Dumnezeu. Rudarii cred și azi despre salcie că este lemn sfânt! Salcia e pomul miraculos care și-a plecat crengile ca să poată trece Maica Domnului plângând să-și miruie pruncul răstignit. Ei spun că din lemnul ăsta "s-au ridicat primii oameni". Așa zic rromii, din credințe vechi, care nu-s În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
lemnul ăsta "s-au ridicat primii oameni". Așa zic rromii, din credințe vechi, care nu-s În Biblie. Da, și mănâncă lemnul asta, la care Îi spun sfânt. Când cioplesc, când vorbesc, mereu au În gură câte o bucățică de salcie, pe care-o mestecă. E lemn moale, gustos. De aceea ei Îl "călesc" și-l usucă, fac din el lucruri atât de trainice!... Din blidele lor poți mânca sute de ani. Din mâinile lor ies adevărate capodopere sculptate! - Rudarii Își
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
vioara, (inclusiv un tip de vioară improvizată, de fapt o violă cu arcușul În semicerc sau cu șase coarde), lăuta, țambalul, acordeonul (preluat din muzica germană), basul (așa numesc lăutarii violoncelul și contrabasul), cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din lemn de salcie, de plop tremurător sau de trestie (tip flautul lui Pan), tamburina (folosită de ursari), clarinetul. Muzica lăutărească conține multă improvizație (de aceea În prezent unii lăutari rromi au ales jazz-ul, arta improvizației și a variațiunii), este spontană, bogată ritmic
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
drept ocazii și locuri: nunți, hramuri bisericești, hore, praznice, hanuri și cârciumi, bâlciuri, serenade și, mai nou, chiar campanii electorale; - nu presupune cunoașterea notelor muzicale; - instrumente folosite sunt: vioara, lăuta, țambalul, acordeonul, basul, cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din lemn de salcie, de plop tremurător sau trestie, tamburina, surla și clarinetul. Caracteristicile muzicii lăutărești sunt caracterizate de: - spontaneitate; - diversitate;ritmurile suple și combinate; - ample valențe interpretative; - natura transpozitivă;folosește așa-numita „gamă țigănească”. Astăzi meseria de muzician a fost preluată și este
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
lunae luce, semnalată și de G. Călinescu, e scrisă în întregime în latină. Prozodic și prin atmosfera sufletească, o seamă de versuri de aici, ca și din Eternul spirit (1940), emană direct din lirica lui Mihai Eminescu („Ia! Lângă lac, salcia încă suspină; / Doinele tac, inima prinde rugină”). Figurația și lexicul altora se integrează în recuzita tradiționalismului interbelic („noaptea-mbobocită la suhat”, „clopotul bisericii de lemn”, „talangă sfădăușă”, „boi în umblet leneș și cu priviri blajine”, „claia cu fragedă mireasmă” etc.), nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
cunoscute: Pomul se cunoaște primăvara. Omul se cunoaște bine. Toamna se numără bobocii. Paza bună trece primejdia grea. Buturuga mică răstoarnă carul mare. 2. Însemnează părțile principale de propoziție și părțile secundare. În apa întinsă a lacului se oglindește luna. Sălcii bătrâne străjuiesc malurile. O barcă rătăcită plutește încet. Peste tot domnește o liniște adâncă. 3. Scrie o compunere despre o faptă bună pe care ai făcut-o în vacanța de vară. Folosește și descrierea. Dă-i titlu potrivit! TESTUL NR.
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
cu revoluția maghiară, organizează un miting studențesc împreună cu câțiva colegi de la Medicină, în urma căruia este arestat și condamnat la cinci ani de închisoare. Detenția o execută la Jilava, Gherla, Uranus și în lagărele de muncă forțată de la Periprava, Stoenești și Salcia. După închisoare este trimis cu domiciliu forțat în Bărăgan, la Rubla-Călmățui, unde se împrietenește cu N. Carandino și Corneliu Coposu. Revenit în București, se angajează la început ca operator chimist, după care intră funcționar la Ambasada Statelor Unite ale Americii. În 1968- 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
convertirii la ideologia comunistă: Suceava, Pitești, Gherla, Târgu Ocna, Târgșor, Brașov, Ocnele Mari, Peninsula; Închisori de exterminare a elitei politice și intelectuale: Sighet, Râmnicu Sărat, Galați, Aiud, Craiova, Brașov, Oradea, Pitești; • Lagăre de muncă: Canalul Dunăre-Marea Neagră (Peninsula, Poarta Albă, Salcia, Periprava, Constanța, Midia, Capul Midia, Cernavodă, Noua Culme,etc.), coloniile de muncă din Balta Brăilei; • Închisori de triaj și tranzit: Jilava, Văcărești; • Închisori de anchetă: Rahova, Malmaison, Uranus; • Închisori pentru femei: Mărgineni, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni; • Penitenciare pentru minori: Târgșor, Mărgineni
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cele reale fiind necunoscute) sunt: Lagărul Capul Midia în anul 1951- 25 morți, 1952-58, 1953-84, lagărul Noua Culme 1952-65, 1953-102, lagărul Peninsula 1950- 12, 1952-16, 1953-33 iar lagărul Poarta Albă 1950- 72, 1951-111, 1952-163, 1953-262 de morți 98. Poetul Constantin Salcia care a făcut 4 ani de închisoare la Jilava și la canal în coloniile Poarta albă, Coasta Galeș, Peninsula, afirmă că la canal au fost circa 9000 de deținuți 99 . Despre canalul Dunăre-Marea Neagră poetul Andrei Ciurunga (Robert Cahuleanu), un
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
fund să dăm pe gât otrava. Foind prin ape putrede, bolnave Tăiem din zori și până-n noapte stuful Si ne vărsăm din suflet tot năduful, Inghesuiți în cala unei nave...”. Despre Dunărea robilor din închisori a scris și poetul Constantin Salcia. Printre cărturarii lagărului cunoscuți de tatăl meu a fost și scriitorul Alexandru Paleologu, “ambasadorul golanilor” de după 1990. „Cel care fusese dus cu birja de bunica sa la înmormîntarea lui Marghiloman și prevenit nu cumva să-l tragă pe rege de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de gâște sălbatice, Nikolai își dădu seama că, de câteva minute, adolescentul nici măcar nu-l mai asculta. Păsările se oglindeau în cursul neted al râului, iar Pavel le urmărea contururile care păreau să urce în susul râului, printre frunzele lunguiețe ale sălciilor și cele câteva bărci rămase pe uscat. Nikolai tăcu și, privind în aceeași direcție ca fiul lui, zâmbi: alunecarea limpede a aripilor peste apă era mai frumoasă decât zborul însuși. După faimoasa primăvară a acelor de cusut confiscate, au urmat
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
centrul stelei roșii străluci precum un solz de mică. Își puse în ordine decorațiile, își curăță degetele cu un pumn de nisip. Apa părea aproape călduță în seara de aprilie. Și în liniștea amurgului, o pasăre ascunsă în mijlocul zăvoiului de sălcii tot repeta două note, cu o veselă stăruință. Când se ridică, auzi un hohot scurt de râs. Soldații din compania sa, își zise, care, profitând de oprire, se spălau sau își spălau rufăria. Hohotul răsună din nou, dar prea sacadat
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
un hohot scurt de râs. Soldații din compania sa, își zise, care, profitând de oprire, se spălau sau își spălau rufăria. Hohotul răsună din nou, dar prea sacadat pentru a putea fi vorba de râs. Pavel dădu ocol hățișului de sălcii, trecu peste un trunchi gros, pe jumătate scufundat și, dând la o parte o cascadă de ramuri, îi văzu. O femeie răsturnată pe nisipul malului, cu capul spre apă, un bărbat care-i astupa gura cu amândouă mâinile împiedicând-o
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Reșița, 2005, pag. 49. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. „Abordează o tematică restrânsă, fiind cucerit de peisaj. Apele Dunării și Delta au însă, pentru el, o atracție irezistibilă. Bărci, pescari, pești, sălcii ce-și spală pletele în ape limpezi... Lucrările lui Gheorghe Dicu ne cuceresc prin sinceritatea și spontaneitatea discursului plastic, prin redarea cât mai exactă a realității, printr-o microscopică țesătură de tușe ce vibrează cromatic în pânzele sale.” (Vespasian Lungu
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
brădeto-făgete, făgeto- brădete și, mai rar, insule de brădete și făgete pure. Cu distribuție sporadică sunt de consemnat arbori și arbuști cum ar fi: pinul (Pinus silvestris), scorușul (Sorbus aucuparia), mesteacănul (Betula pubescens), plopul tremurător (Populus tremula), paltinul (Acer pseudoplatanus), salcia căprească (Salix caprea), alunul (Corylus avellana), caprifoiul de munte (Lonicera nigra), socul roșu (Sambucus racemosa), smeurul (Rubus idaeus) etc. Pajiștile din subzona amestecului de conifere cu fag ocupă o suprafață de circa 22% din suprafața totală a pădurii, ceea ce explică
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
lor. Principalele măsuri ce se pot continua și extinde pe versanții din perimetrul comunei Șipote pot fi: captarea și drenarea izvoarelor de la baza cornișelor de alunecare, apa captată putând fi utilizată în gospodăria locală; desecarea apei subterane prin plantații speciale (sălcii, plopi); regularizarea scurgerilor apelor superficiale din zona interfluviilor prin canale și îndrumarea lor în afara zonei de alunecare; nivelarea microreliefului de monticuli și depresiuni care nu au o energie prea mare,cu ajutorul mașinilor terasiere și scurgerea apelor din micile depresiuni
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
nigra (muștarul negru),Cichorium intybus (cicoare), Crataegus monogyna (păducelul),Galanthus nivalis (ghiocelul), Hippophaea ramnoides (cătină albă), Hypericum perforatum (sunătoarea),, Matricaria chamomilla (mușețelul), Mentha piperita (menta), Plantago lanceolata (pătlagina),Primula officinalis (ciuboțica- cucului),Rosa canina (măceș),Rumex alpinus (ștevia),Salix alba (salcia albă), Sambucus nigra (socul),Taraxacum officinalis (păpădia), Urtica dioica(urzica)ș.a. FAUNA Fauna de pe teritoriul comunei Șipote este reprezentată prin asociațiile faunistice de silvostepă, de terenuri agricole, asociații faunistice de luncă, de ape curgătoare și stătătoare. Deci, condițiile fizico -geografice
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
puțin 50 de m. Prin măsuri și acțiuni silvotehnice și de amenajare trebuie să se urmărească extinderea regenerării naturale, ameliorarea compozițiilor și a schemelor de împădurire, prin promovarea în cultură a speciilor autohtone rezistente la secetă și alte specii (salcâm, salcie, plop, tei, frasin, paltin). De asemenea, e necesară intensificarea protecției și pazei pădurii prin eliminarea pășunatului în păduri, reducerea stării infracționale în fondul forestier, combaterea biologică a dăunătorilor din păduri, dar e necesară și instituirea unui regim normal de tăiere
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în al 12-lea ceas al istoriei. Cu alte cuvinte, o asemenea puterea a florilor ar trebui să fie una realmente dumnezeiască. Or, o asemenea putere o au doar florile prezente la procesiunea intrării Domnului în Ierusalim. Este vorba de sălciile sfințite și de ramurile de măslin. Poate îndelunga terapie cu salcie sfințită ar mai putea exorciza demonii roșii care posedă total trupurile îndelung îmbolnăvite ale multor cetățeni moldoveni. Ciudată este și această versiune a lumii pe dos pe care unii
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
asemenea puterea a florilor ar trebui să fie una realmente dumnezeiască. Or, o asemenea putere o au doar florile prezente la procesiunea intrării Domnului în Ierusalim. Este vorba de sălciile sfințite și de ramurile de măslin. Poate îndelunga terapie cu salcie sfințită ar mai putea exorciza demonii roșii care posedă total trupurile îndelung îmbolnăvite ale multor cetățeni moldoveni. Ciudată este și această versiune a lumii pe dos pe care unii alegători o rulează astăzi în istorie: te declari un fervent creștin
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
irid(o)- "iris" (cf. gr. iris, iridos, ϊρις, ϊριδος s.f. "curcubeu, haloul unei stele"; lat. Iris, -idis s.f. zeița Curcubeului): ro. iridiu (cf. fr. iridium 192; en. radioiridium); irigo- "irigație" (cf. lat. irrigo,-are vb. "a uda, a scălda"); iteo- "salcie" (cf. gr. itea, ίτέα, -ας s.f. "salcie"); -ită "inflamație" (cf. gr. -(i)tis, -τις sufix. nominal); iugum - "jug" (cf. lat. iugum,i, s.n. "jug; pereche (fig.); balanță; constelație): NA jugum; iuncti(o) - legătură (cf. lat. iunctio, -onis s.f. "legătură, împreunare
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ϊρις, ϊριδος s.f. "curcubeu, haloul unei stele"; lat. Iris, -idis s.f. zeița Curcubeului): ro. iridiu (cf. fr. iridium 192; en. radioiridium); irigo- "irigație" (cf. lat. irrigo,-are vb. "a uda, a scălda"); iteo- "salcie" (cf. gr. itea, ίτέα, -ας s.f. "salcie"); -ită "inflamație" (cf. gr. -(i)tis, -τις sufix. nominal); iugum - "jug" (cf. lat. iugum,i, s.n. "jug; pereche (fig.); balanță; constelație): NA jugum; iuncti(o) - legătură (cf. lat. iunctio, -onis s.f. "legătură, împreunare"): ro.joncțiune s.f. (cf. fr. jonction; en
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Ancheta. "Jocul vulpii", bătaia în doi și bătaia la cap / 35 Procesul / 40 Triaj și tranzit spre coloniile de muncă / 42 "Fericitul" triat la Penitenciarul Iași / 42 Fortul 13 Jilava. Din nou tortură / 49 În lagărele Dunării / 54 Șerpăria de la Salcia / 55 Constructor la Luciu Giurgeni / 63 Pe bacul Adour, la Periprava / 67 Dușmanii deținuților / 69 Turnători și torționari / 69 Înfometarea. Porcii erau prietenii noștri / 71 Muncile / 77 Bolile mizeriei / 83 Camarazii / 87 Brigadieri organizați după apartenența de clasă / 87 Frontieriștii
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]