130,724 matches
-
ora 11. Filarmonica de Stat: Concert coral, 10. 04, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: Expoziție personală Ștefan Popa Popa’s; „Fauna și flora Banatului“; „Istoria Castelului Huniade“ (10-17); Secția de etnografie: Pictură naivă Viorel Cristea (10-16,30); Muzeul Satului: Arhitectura populară din Banat (9-17); Muzeul de Artă: „Magia restaurării. Capodopere cucuteniene“ (10-17); „Helios“: „Cu luare aminte“ - pictură Nora Blaj Demetrescu (luni-vineri, 9-18; sâmbăta, 10-15; duminica, închis); „Acces“: Design vestimentar Corina Comarnițchi și Claudia Marta (10-18; sâmbăta-duminica, închis); Biblioteca Județeană
Agenda2003-14-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280875_a_282204]
-
tot specialiștii în ale folclorului, inclusiv Blaga, au relevat în Miorița straturi preromânesti, punice și scitice, adică neortodoxe și păgîne. Blaga a acceptat faptul că trecînd de la etapa de început la cea a statalității independente a României (deci foarte tîrziu), "satul românesc, conchilia, putea desigur, și fără descîntec, să-și emită substanță și să iasă în sfîrșit din atitudinea de noncooperare cu istoria, si sa apuce pe calea evoluției, ca să umple cu gînduri și forme proprii cadrele satului". Dar, la începuturi
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
deci foarte tîrziu), "satul românesc, conchilia, putea desigur, și fără descîntec, să-și emită substanță și să iasă în sfîrșit din atitudinea de noncooperare cu istoria, si sa apuce pe calea evoluției, ca să umple cu gînduri și forme proprii cadrele satului". Dar, la începuturi, atunci cînd s-a format, etnogenetic poporul românesc și psihologia autohton specifică, hotărîtor a fost acest sentiment al necooperării, deci, cel al boicotării istoriei, adică a realului. Asta ca o consecință, firește, a mîțului mioritic al resemnării
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
istorista reiese și după cum își clasase opera prin anii 1936, deci în plină maturitate: I Parnasion: Simbolist. Visări păgâne (1912). Eternități de o clipă (1914). Amăgiri (1916). Grădină între ziduri (1919). ÎI Tradiționalist: Bătrânii (1918-1922). Pe Argeș în sus (1922). Satul meu (1925). Biserică de altădată (1925). Limpezimi (1928). III Neoclasic autohton: Caietul verde (1932). Scutul Minervei (1933). Țărm pierdut (1937). IV Poezie pură: Poeme într-un vers, (1935-1936). Nu fuseseră, bineînțeles, atunci incluse: Umbră timpului (1939). Împlinire (1940). Cumpănă dreapta
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
pe Lotru până la Olt. Amintirile excursiilor făcute împreună cu unchii și mătușile sale i-au inspirat desigur antologia intitulată Poezia pământului românesc cu poeme descriind relieful țării: munții și plaiurile, dealurile și podgoriile, râurile, zăvoaiele, luncile și câmpiile, codrul, țărmul mării, satele, orașele, cetățile istorice și provinciile desrobite, antologie reflectând pasiune lui Ion Pillat pentru peisajul românesc, substanța a vieții sale însăși. Găsind acel nestemat al interferentei poeziei culte cu aceea populară el copiază în Cartea cântecelor. 99 de cântece de dor
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
disprețuite nici motivele sămănătoriste, reciclate însă, stilizate avangardist, în felul în care scriau Voronca, St. Roll, Geo Bogza: "mașina mea este un pămînt suspendat - / o bufnita măslinie îl veghează;/ dragule, eu m-am născut de-a curmezișul, la noi în sat;/ mama a visat lumînări de catran/ iar tata s-a-mbătat - / pe la Bărăcăciuni, bunicii tac afinat" (Tic nervos). Natură e introdusă în fluxul limbajului (post)modern, cu satisfacția cîștigării unui pariu: "cad conuri de bronz din corpul iubit;/ viclene pajiști ne-asteaptă - // în
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
etnografi, sociologi, geografi etc.), precum Traian Herseni, S. Mehedinți, H.H. Stahl, Romulus Vuia, Romulus Vulcănescu ș.a. n-a fost reținută decât opera lor privind cultura populară. Dicționarul nu cuprinde numai personalități, ci și pe acei mărunți și anonimi intelectuali ai satelor, care au răspuns la chestionarele lui Hașdeu, N. Densusianu, Th.D. Sperantia. Ediția de față este revăzuta și mult adăugita. Față de primele două volume amintite, care conțineau 475 articole, acesta însumează aproape 800. Lucrarea e însoțită de o cuprinzătoare Bibliografie generală
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
limpezi că o oglindă în care-ți puteai privi sexul." Toată această viziune asupra existenței îi este atribuită de autoare unei femei tinere din București care, aflând că soțul ei o înșeală, își ia copilul și pleacă la țară, în satul ei natal. Acolo, eroina descoperă că lumea în care a copilărit este în paragină și, instalată în casa părinteasca în care nu mai locuiește de multă vreme nimeni, se gândește cu aversiune la propria ei viața. Orice tentație a literaturizării
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
răspuns plauzibil îl vor da cei care privesc neinhibat ambele date ale problemei, adică cei pentru care izolarea de odinioară a României nu mai e un atù, ci o situatie subînțeleasa, pentru a fi ceea ce vrem să fim în pomenitul sat mondial.
România la sat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17722_a_19047]
-
îndoindu-se de acțiunea, de presiunea lungii sale existente, de cînd sasul, cumsecade, i-o trîntea prietenos pe cap, - na-o, Ioane, și să fii sănătos -, ceva în acest gen. * Așa se explică faptul că preotul cel nou, greco-catolic, din sat, pe care îl chema exact Ionescu, si pe lîngă această, si Ion, nume ce părea mai mult o declinare, cum declini un substantiv, - asa se înțelege de ce acest preotel crezuse că omul cu șapca era neamț, vizitiul satului. Acest Capătă
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
greco-catolic, din sat, pe care îl chema exact Ionescu, si pe lîngă această, si Ion, nume ce părea mai mult o declinare, cum declini un substantiv, - asa se înțelege de ce acest preotel crezuse că omul cu șapca era neamț, vizitiul satului. Acest Capătă ar fi putut deveni șofer cu timpul, cu mutra lui dominată de cozorocul tras pe frunte nu putea fi luat decît neamț, iar preotul, prima dată, văzîndu-l, după ieșirea din biserică, într-o duminică, îl ascultase că pe
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
general, un boier de orice neam o fi el. Dar să vedeți ce-i spusese noul preotel unui ziarist, o vulpe bătrînă de la ziarul regional în stare să tragă de limbă și-un mut. Preotelul, vorbindu-i reporterului de oamenii satului sau, îi prezentase astfel, habar n-avînd că ăla pe ascuns îl înregistra. Zisese așa. Că el avea menirea să păzească oile sale, credincioșii, să nu se rătăcească. Dar nici dacă nu s-ar fi rătăcit deloc, n-ar fi fost
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
opera să n-a fost apreciată la înaltă ei valoare estetică. Încă junimiștii îl socotiseră, pentru scrierile de început, "scriitor poporal" și de acest calificativ n-a putut scăpa. Asta deși, prin cîteva nuvele și povestiri (Popa Tanda, Scormon, Gura satului, apoi, în 1884 Pădureanca) Slavici e un mare prozator, de o înaltă artisticitate. Nici apariția, în 1894, în foiletonul Vetrei (în 1906 în volum) a extraordinarului român Mara nu-i crește cota literară. Și aceasta nedreaptă, îndărătnica opinie se menține
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
a întors în România, unde a fost mobilizat și a lucrat ca traducător la Ministerul Propagandei. În 1948 e condamnat că "frontierist", închis la Aiud și apoi transferat la Canal. După ispășirea condamnării, i se impune d.o. într-un sat din Moldova, unde lucrează ca om de serviciu la scoala. Reîntors la Sibiu își reia activitatea literară pentru scurt timp, fiindcă în 1959 e din nou arestat în procesul "grupului de scriitori germani" de la Brașov și condamnat la 25 de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
poetul ialomițean trebuie evocat astăzi și așezat în rândul acelor tineri și talentați poeți care au dispărut prea de vreme. Fișa bio-bibliografică * Născut la 13 ianuarie 1917, în com. Grindu, jud. Ialomița; * Decedat la București, 19 mai 1939 (înmormântat în satul natal); * Părinții: Alexandru, decedat în război (1916), Mama: Elisabeta; * Studii: Școală primară în satul natal; Liceul militar de la Mănăstirea Dealu, Târgoviște (1931-1937); Facultatea de Litere și Filozofie, București (anul I și ÎI) 1937-1939; * Debutează cu versuri în revistele: Anchetă (Târgoviște
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
care au dispărut prea de vreme. Fișa bio-bibliografică * Născut la 13 ianuarie 1917, în com. Grindu, jud. Ialomița; * Decedat la București, 19 mai 1939 (înmormântat în satul natal); * Părinții: Alexandru, decedat în război (1916), Mama: Elisabeta; * Studii: Școală primară în satul natal; Liceul militar de la Mănăstirea Dealu, Târgoviște (1931-1937); Facultatea de Litere și Filozofie, București (anul I și ÎI) 1937-1939; * Debutează cu versuri în revistele: Anchetă (Târgoviște) și la Pământul (Călărași), în 1935. A mai colaborat la revistele: Hotarul (Arad), Festival
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
pentru a arunca cititorului în chiar mijlocul procesului urmat de erou, la care parcă participa și-l poate structura el însuși: "Nicola murise pe front a doua zi de Crăciun, undeva pe malul Bugului, iar ea, Ioana, îi făcu în sat slujba de îngropăciune, cu racla, pînză și lumînare cu tătusîi, ce-o fi aia. A doua zi plecară cu faetonul la Seimeni..." etc. Mi se pare un roman cu totul deosebit între aparițiile ultimilor ani și nu mă îndoiesc că
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
te desprinzi de pe rețină,/ din inima mea trasă acum la rindea,/ rafinată, lehuza/ cu pîntecele supt de tăcere// Treci, te petreci,/ fără să știi nimic despre/ croazierele mele/ în marea cea mare// Pleci și mă lași/ cu heruvii în Iași -/ sat tulburat de spahii,/ clopotnița/ în care doar morții sînt vii// Te duci, te înalți/ peste imperii, cu aripa ceraților psalți/ și nu știu dacă, revenind,/ nu mă vei află/ tăiat de cuvinte, desfigurat, hăcuit/ eremit" (De pe un umăr pe altul
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
tu, sororală, amazoana/ adu-mi colac de-nmormîntare/ orbită principeselor avare" (Lucianogramă 8), unde pornirea vehemență se pietrifica în ornament. Sau următorul impuls suicidar, de îndată temperat prin factorul idilic: "Puls al clipei cu venele tăiate./ Iarbă cosita în zori, în satul zubascian,/ pe unde fetițe desculțe descînta deochiul" (Scară magică). Sau un tablou ce se vrea terific, dar care se revarsă într-o sapienta blagiana; "Bătrînă secera în mijlocul lanului. Spicele/ par cranii umane în miniatură... Alături,/ altă femeie, tînăra, zvelta, alăptînd
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
maximă: Santiago Nasar, personajul principal, va fi ucis de către frații unei tinere pe care se presupune că a necinstit-o. Rușinea fetei iese la iveală în noaptea nunții ei cu un alt bărbat, si, de îndată ce ea divulgă numele vinovatului, întreg satul știe că lui Santiago ceasurile de viață îi sînt numărate. Moartea lui nu poate fi împiedicată, pentru că în joc se află o chestiune de onoare. Iar apropierea ei este o imensă povară care îi apasă pe toți locuitorii satului, toți
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
întreg satul știe că lui Santiago ceasurile de viață îi sînt numărate. Moartea lui nu poate fi împiedicată, pentru că în joc se află o chestiune de onoare. Iar apropierea ei este o imensă povară care îi apasă pe toți locuitorii satului, toți legați, într-un fel sau altul, de erou. Singurul care nu știe că va fi ucis e chiar Santiago. Din contrastul care se stabilește între seninătatea lui, nepăsarea cu care își trăiește ultimele clipe tocmai pentru că nu știe că
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
să denunțe faptele păcătoase ale celor care îl supărau, nedîndu-i crezare. Inclusiv ale vlădicilor preoțești, dezlănțuind, peste tot pe unde trecea, imense scandaluri. Prezicea și că vodă își va pierde tronul, neștiind că predicția să se și împlinise. Muri în satul sau. Dar autorul în loc de a încheia românul aici, îl continuă, încît după moartea Sfîntului începe acțiunea eticii religioase. Cei ce fuseseră denunțați de Sfînt că greșiseră sau cei ce nu apucaseră să fie dezvăluiți trăiesc aceste drame ale ispășirii. El
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
erau oarecum, de conjunctură, dar nicidecum de cedare în fața minciunii sau a falsității. Ajungem la un film excepțional - Lumină palida a durerii, după cîteva nuvele-povestioare de George Macovescu. Acest film este o capodoperă a lui Iulian Mihu - o lume a satului subcarpatic, a satului poetic românesc, o lume a tipologiei românești în această zonă, în perioada primului război mondial. Iarăși simbolul, iarăși metaforă sunt prezente. Filmul a cucerit un mare premiu pentru regie la Moscova și a fost prezentat cu succes
Despre Iulian Mihu by Savel Stiopul () [Corola-journal/Journalistic/17803_a_19128]
-
conjunctură, dar nicidecum de cedare în fața minciunii sau a falsității. Ajungem la un film excepțional - Lumină palida a durerii, după cîteva nuvele-povestioare de George Macovescu. Acest film este o capodoperă a lui Iulian Mihu - o lume a satului subcarpatic, a satului poetic românesc, o lume a tipologiei românești în această zonă, în perioada primului război mondial. Iarăși simbolul, iarăși metaforă sunt prezente. Filmul a cucerit un mare premiu pentru regie la Moscova și a fost prezentat cu succes deosebit la Viena
Despre Iulian Mihu by Savel Stiopul () [Corola-journal/Journalistic/17803_a_19128]
-
Pavel Șușară Cînd, cu un an în urmă, în satul Cărbunari din Maramureș, la o depărtare de vreo douăzeci de kilometri de Baia Mare, se încheia prima ediție a unui simpozion privat de sculptură în marmora, Cărbunari '98, reacțiile erau amestecate. Uimirea că un prosper om de afaceri, ing. Victor Florean
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]