2,394 matches
-
de Ávila într-un ansamblu integrat în Capela Cornaro din Biserica Santa Maria della Vittoria din Roma. Capela reprezintă supremația arhitecturii baroce fiind realizată într-o multitudine de marmură policromă, de metal aurit și de detalii plastice studiate în mod savant. Lumina celestă este filtrată printr-o deschizătură amplasată deasupra grupului statuar și cade peste statuia din din marmură albă care o reflectă în pliurile veșmântului sfintei. Capela acoperită de fresce dă impresia unui cer animat de heruvimi și luminat de
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
mai mare și-l sâcâia cu această problemă : - Dar ce sunt alea cursuri ? primește lămuriri însă nu a fost mulțumit, - De ce un curs ține două ore ? iar primește explicații, - Se ia și pauză? întreabă el mai departe și, iar comentarii savante, - De ce... eu sunt dispus să le fac fără pauză! spune cu naivitate dar este lămurit cu răbdare.. - Nu se poate, după fiecare oră se face pauză pentru o țigară! - Dar eu nu fumez! sări Laur revoltat. - Pentru fumători, studenți și
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
la gherghef, În galben, o mare oglindă ovală, părînd venețiană, prinsă de peretele dinspre canapea, un taburet pirogravat, o toaletă cu oglindă mică, dreptunghiulară, pe care se afla o sticlă lată cu parfum - etichetă străină, pe un macrameu cu Împletitură savantă. CÎnd deschisei ușa mînerul scrîșni; Ana aștepta În picioare, tăcută, fixă, Îmbrăcată Într-o rochie mov a cărei culoare se distingea molatic În lumina veiozei pale dinspre canapea. Mă apropiai fără cuvînt. Nici o tresărire, nici o cută a rochiei ei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
posibil, iar cei În cauză ne priveau recunoscători. Se năștea astfel o complicitate, În subteran, pe care justiția din țările lumii libere n-a cunoscut-o niciodată, pentru ea de neimaginat. Întorceam direcțiile acelor legi, dîndu-le un sens uman, prin savante interpretări lăturalnice. Dar cui ai fi putut să spui aceste adevăruri fără riscuri definitive? Nefericiți, și fericiți totodată, ne aflam În fața puterii statale pe care numai noi știam că o Învingem prin simpla ignorare a prezenței ei, un anumit fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
care face un comentariu la 7 februarie, pornind de la o „Notiță literară” - „Doctorul și baba” - satiră, publicată de G.Popescu - Perieni - Tutova în Paloda din 31 ianuarie 1893: „La spital era un doctor învățat și cu renume . Prin știința lui savantă (?) vindecase multă lume . - Ce cați, babo? - întreabă dânsul cu un ton cam înălțat; Ai vreo boală? Spune iute... ori n ai poftă de mâncat! - Am venit... iată s bolnavă... sunt cuprinsă de pelagră; N-am avere, sunt străină, duc o
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
rămăsese nehotărâtă în prag, îi apucă brațul și o trase înăuntru. Apoi închise ușa împingînd-o cu piciorul. Femeia îl privi zâmbind, cu o neașteptată lumină în ochi. - Dumneata ești Ieronim Thanase? întrebă. - Eu sunt. - E adevărat că ai un câine savant? Ieronim începu să râdă. - Nu unul, spuse. Am doi! - Atunci, știu cine ești, reluă femeia și începu să-și scoată atent, fără grabă, mănușile. Astă-vară veneai la Spitalul Colentina, la pavilionul copiilor, ca să-i distrezi... - Așa e. Ba chiar, o dată
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și o trase înăuntru. Scoțîndu-și absentă șalul, Marina îl privi, zîmbindu-i cu neașteptată căldură, aproape cu dragoste, și totuși, parcă silindu-se să-și păstreze o anumită gravitate. - Dumneata ești Ieronim Thanase? - Eu sunt. - E adevărat că ai doi câini savanți? Pardon! E adevărat că... - N-are nici o importanță, o încurajă Maria. Continuați!... - E adevărat, spuse Ieronim. - Atunci știu cine ești... Astă-vară veneai la Spitalul Colentina, la pavilionul copiilor... - E absurd! izbucni Ieronim. N-are nici un sens! Corul rosti încet, aproape
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
fereastră, apropiindu-se de cămin. Valerian, cel dintâi care își scosese paltonul, încercase chiar un început de poem. - Un dulap, doar atît! șoptise. Un vechi, bătrân și obosit sau, poate, înțelept? - dulap..." Ieronim îl sfărâmase cu mare pricepere, în chip savant, mânuind aproape cu dragoste toporișca, blând, abil, concentrat. Când începuse să se înfierbînte căminul, Maria da Mana își întinse mâinile cât putu mai aproape de flăcări, frecîndu-le, mîngîindu-le. - Eu știu la ce vă gândiți, vorbi ea deodată, fără să întoarcă capul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de Sus un băiat, cel care... ne va duce numele mai departe... ― Și ne va da măsura Îmbătrânirii - a completat Gruia, sărutând-o pe obraz... ― Mi-am adus aminte de părerea lui Nicolae Iorga despre bătrânețe, dragule. ― Ce credea nefericitul savant? ― De ce ai spus: „nefericitul savant?” ― Fiindcă a fost asasinat de legionari... Dar ce spunea? ― El afirma - citez din memorie - că, atunci când nu mai avem suflet de copil, suntem bătrâni... ― Cu noi, Însă, se va petrece un fenomen cu totul deosebit
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
care... ne va duce numele mai departe... ― Și ne va da măsura Îmbătrânirii - a completat Gruia, sărutând-o pe obraz... ― Mi-am adus aminte de părerea lui Nicolae Iorga despre bătrânețe, dragule. ― Ce credea nefericitul savant? ― De ce ai spus: „nefericitul savant?” ― Fiindcă a fost asasinat de legionari... Dar ce spunea? ― El afirma - citez din memorie - că, atunci când nu mai avem suflet de copil, suntem bătrâni... ― Cu noi, Însă, se va petrece un fenomen cu totul deosebit... ― Ce se va Întâmpla, iubitule
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
În editorialele ziarului "Flacăra Moldovei" (în fapt, "Flacăra Moscovei", de vreme ce se declara pentru sovietizarea regiunii), întreba de ce nu-i arestat cutare, de ce nu-i împușcat cutare, de ce nu-i izgonit cutare profesor. Și au fost. Erudiția deranja la culme. Cuvîntul savant avea conotație negativă. Sau, cum acuza însuși Ilie Cîrjeu, la cursul de Teoria literaturii: "Unii credem că știm tot și nu trebe să mai învățăm nimica". Și asta "nu întîmplător" (sintagma lui Jdanov), ci din "slăbiciune". Ce filologie năucă am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și-acuma Leandru. Scrie, adică, istoria, pînă la sfîrșitul ei. "Eu voi da sama de ale mele cîte scriu"? Un depășit, Miron Costin. Nu mai e în chestie. A fost singurul universitar ieșean care a omagiat-o pe Elena cea savantă. Și ce dacă? E suficient să aprindă "ruguri de iubire" pentru martirul Voiculescu și i se purifică trecutul. Că tot sîntem în anul Caragiale: "Amice, ești idiot" dacă n-ai memorie selectivă în ce te privește. "Adaptarea (o spune și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Johannes Leunclavius, și la cronicarii sași și unguri din Transilvania, Johannes Lebel, Georg Soterius și Martin Felmer. În sfârșit, cronicarii români Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino aveau conștiința autohtoniei românilor-o dată cu ei această idee fuzionează cu tradiția savantă europeană asupra originii latine a limbii române și a continuității românilor în spațiul carpato-dunăreano-pontic. Cel care a formulat strălucit teza continuității a fost Dimitrie Cantemir, urmat de Școala Ardeleană. Revenind acum la Fr. J. Sulzer și teoria imigraționistă, în lucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
B. P. Hasdeu, Istoria critică a românilor, vol. I, București, 1875, A. D. Xenopol, Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinței românilor în Dacia Traiană, Iași, 1884, D. Onciul, Originile Principatelor Române, București, 1895. În această etapă se produce "europenizarea" dezbaterii, lumea savantă împărțindu-se între partizanii și adversarii tezei continuității, în funcție de mijloacele și spiritul critic al cercetătorului. După primul război mondial (1918), dezbaterea savantă continuă firesc, prin susținerea unor puncte de vedere diferite în cercetarea istorică și filologică românească (N. Iorga, V.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Traiană, Iași, 1884, D. Onciul, Originile Principatelor Române, București, 1895. În această etapă se produce "europenizarea" dezbaterii, lumea savantă împărțindu-se între partizanii și adversarii tezei continuității, în funcție de mijloacele și spiritul critic al cercetătorului. După primul război mondial (1918), dezbaterea savantă continuă firesc, prin susținerea unor puncte de vedere diferite în cercetarea istorică și filologică românească (N. Iorga, V. Pârvan, Sextil Pușcariu, N. Drăganu). Nu lipsește opinia celor ce susțin teoria imigraționistă. Astfel, Al. Philippide, în Originea românilor, vol. I-II
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Valahiei, că ea lăsa la dispoziția Curții din Viena pentru a le da prințului creștin dorit de ea și căruia ea ar crede că acele provincii i-ar conveni, numai ca ele să nu fie deloc redate dominației Porții”. Această savantă îmbinare de imprecizie și confesiune țintea să facă generozitatea creștinească credibilă politicește. Semnificativ este că, în iunie 1771, Panin ar fi fost de acord cu cedarea doar a Olteniei către Austria, alternativă care apare și în varianta a doua transmisă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
omnul>. Xenopol era eminamente un savant, pe d-sa un fapt istoric, social sau chiar literar îl interesează mai mult decât toată politica”. Caracterizarea lui Gh. Panu ar fi fost fără de cusur, dacă autorul ei ar fi adăugat la cuvântul savant pe cel de cetățean și ar fi folosit în loc de cuvântul politică pe cel de politicianism. Într-adevăr, A. D. Xenopol a fost un savant-cetățean, care a urmărit și a tratat marile probleme ale formării, consolidării și dezvoltării națiunii române moderne, pornind
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
universalism ?i achievement. Funda?ia Rockefeller, noii mecena priva?i (Carnegie, Ford, Rand ?. a.), comenzile publice (din partea Ministerului armatei, al Agriculturii, al S?n?ț??îi) procur? sociologiei resurse imense, ceea ce permite �nmul?irea centrelor de cercetare, a societ??ilor savante ?i a revistelor. Triumf? empirismul cuantificator ?i func?ionalismul-structuralist. E?ecul programului de lupt? contra s?r?ciei, agită?ia rasial?, revolu?ia cubanez?, �nceputul r?zboiului din Vietnam etc. vor determina pe unii s? se �ntrebe asupra temeiului postulatelor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
el a redactat un manifest intitulat Pacea social? dup? dezastru (iunie 1871) �n care nu-?i exprim? doar groază pentru ce se �nt�mplase, ci proiecteaz? un ansamblu de reforme care urmau s? se bazeze pe re?eaua societ??ilor savante: Uniunile p?cii sociale. Era vorba s? se pun? �n lumin?, prin observa?ie, starea material? ?i moral? a populă?iei muncitoare, cu perspectiva unei reforme sociale f?r? interven?ia statului. Dup? un demaraj destul de lent, Uniunile au luat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fiin?elor vii. Asupra acestei teme va reveni, pu?în mai ț�rziu, Gustave Le Bon, �n L� Homme et la soci�ț� (1881). Referin?a nu este Comte, ci Spencer ?i, �n spatele acestuia, Darwin. F?r? �ndoial?, sociologia savant? din zilele noastre nu face mare caz de aceast? identificare a societ??îi cu un organism social. Totu?i, datorit? modelului biologic disciplină a f?cut un pas decisiv pe calea ?tiin?ificit??îi, din cauz? c?, lu�nd biologia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
exist? �n principiu nici o putere misterioas? ?i imprevizibil? care s? se interfereze �n cursul vie?îi; pe scurt, noi putem st?p�ni orice lucru prin previziune. s? ajungem la dezvr?jirea lumii.� [Meseria ?i voca?ia savantului, �n Le Savant et le politique (1919), Union g�n�rale d'�ditions, Paris, 1959, p.�70]. Ra?ionalizarea lumii fiind �nscris? �n profunzimile civiliza?iei occidentale, sociologul trebuie s? explice originile ?i caracteristicile acestei lumi care s-a modernizat laiciz�ndu-se ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nou? fiindc? au a?ezat sociologia pe picior de egalitate cu disciplinele vecine care � �naintea ei � dispuneau de toate organele de acest fel. Ceea ce Germania nu va ajunge s? fac? 3. Dac? Societatea de sociologie din Paris este singura societate savant? ce vede lumina zilei �n Fran? a, sociologii germani se organizeaz? mai bine ?i �ncep contactele la nivel internă?ional. Gra?ie lui Worms, desigur, dar ?i datorit? congreselor ?i colocviilor care se �nmul?esc ?i c�teodat? au loc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Davy, Granet ?i Halbwachs. Cu tot e?ecul restabilirii public?rîi revistei Ann�e Sociologique (�ntrerupt? �n 1913, relansat? �n 1925 ?i disp?rut? iar doi ani mai ț�rziu) mi?carea durkheimian? ajunge s? se doteze cu o societate savant? cu un efectiv foarte restr�ns, dar deschis c?tre ansamblul ?tiin?elor sociale: Institutul francez de sociologie, creat �n 1924 de c?tre Marcel Mauss. Dar vitalitatea sociologiei durkheimiene nu este ilustrat? numai de fecunditatea discipolilor ?i de fidelitatea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
este mai favorabil? leplaysienilor dec�ț durkheimienilor, a c?ror opozi?ie fă?? de primii a luat mai cur�nd chipul ostraciz?rîi dec�ț cel al conflictului deschis (cum s-a �nt�mplat fă?? de Tarde) [33]. Societ??ile savante ?i revistele care s�nt organele oficiale ale acestei ?coli (Reforma social?, ?tiin?a social?, Mi?carea social?) ?i-au v?zut activitatea ?i audien?a �n declin din cauza diminu?rîi comenzilor din partea statului ?i, �n general, din cauza crizei cre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
turi de noii mecena priva?i (Carnegie, Ford, Rand ?. a.) apar comenzi publice (din partea ministerelor Armatei, Agriculturii, S?n?ț??îi) care aduc disciplinei resurse �n progresie exponen?ial?, fapt ce permite �nmul?irea centrelor de cercetare, a societ??ilor savante ?i a revistelor, învestirea �n noi domenii ?i ocuparea unui num?r din ce �n ce mai mare de sociologi profesioni?ți [70]. A?a se nasc Biroul de Cercetare Social? Aplicat? (BASR) de la Columbia, Institutul de Cercetare Social? (ISR
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]