3,889 matches
-
și înțelesuri noi. Decorul, splendoare vizuală a formelor, conceput de Viorel Penișoară-Stegaru, a fost un actor omniprezent al spectacolului. Gândit pe mai multe planuri, a reușit să focalizeze și să strămute acțiunea fără efort. Brâul exterior, în semicerc, alcătuit din scânduri suspendate, este o soluție strălucită pentru departajarea spațiului: când coridor al bătrânei case, când drum ce șerpuiește pe câmp, iar în final granița unui "no men's land". Cel mai spectaculos element de decor a fost însă un candelabru imens
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Bun, au venit evenimentele din decembrie și în ′90 am intrat în producție cu Ziditorul, am făcut și prospecții. Am intrat în producție deci, dar s-a furat trenul... S-a furat întreg trenul în care erau și vagoanele cu scânduri pentru schela zidirii, pentru decorul ce urma să fie construit de Cristian Niculescu. Nu mai erau bani, deci și costumele Doinei Levintza au căzut. S-a renunțat la film. Mai târziu, Veroiu chiar a vrut să-l facă era directorul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tipsia cu jar. Numai pielea și ciolanele. (M. Sadoveanu) Antifraza, figură de stil cu caracter ironic, constă în utilizarea unui cuvânt, a unei lo cuțiuni sau sintagme, cu un sens opus celui denotativ: Răsplata prea frumoasă: un giulgi și patru scânduri. (M. Eminescu); TRAHANACHE: Bravos! Fănică trădător! Frumos!... (I.L. Caragiale) 2.9.4. Figuri de gândire/de nivelul viziunii artistice (metalogisme) Spre deosebire de tropi (metasememe), care vizează numai spațiul interior al limbajului, metalogismele se definesc prin raportarea discursului la referentul real, operând
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ducă-se pe pustiu“. în ziua de Mărina se culege pelin, din el se face apă de pelin, care este bună pentru subțierea obrazului. Pune pelin sub perna bolnavului fără să știe, ca să se liniștească și să adoarmă. (Gh.F.C.) Freacă scîndurile patului cu pelin și vei goni departe gîndacii și bolile. (Gh.F.C.) Pernă Cînd se răstoarnă pernele, are să se mărite fata din casa ceea. Cînd băieții, de mici, nu șed cu capul pe pernă îi semn că n-au să trăiască
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tine, e semn că vei spori. Cînd pleci cu sapa la prășit, să te închini, ca să ai spor. Sprînceană Cînd te mănîncă sprînceana, atunci te doresc cei ce te iubesc. Cînd se bate sprînceana unei fete mari, ea bate în scînduri, crezînd că așa se va usca cel ce se gîndește la dînsa. Stafie Dacă la săparea unui șanț pentru zidire sau a unei gropi pentru fîntînă sau pivniță se va lua măsura înălțimii unui om lipit de părete, acela va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va drege tulpanul din cap va rămîne văduvă. Cînd unei femei măritate i se rupe cămașa în spate e semn că-i va muri bărbatul. Dacă vezi în fîntînă, spre Sf. Vasile ori înviere, un om, și lîngă el o scîndură ieșind, să știi că rămîi vadană. Cine nu face ițe de fată mare nu mai face cîtu-i lumea: rămîne văduvă. Cînd torc, femeile nu pun caier peste caier, ca nu cumva să devină văduve și să le țină și un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ciobote și o leagă la gură, că-i ferită de jigănii. în ziua de Sf. Gheorghe se aprind focuri vii la fiecare gospodar, iar mai ales pe la grajdurile vitelor. Focurile vii se fac așa: se freacă un băț între două scînduri pînă ce se aprinde. Unii poartă atunci vitele lor prin foc, ca să nu fie mușcate de gîngănii. Femeia care vrea să nu se atingă lupul de vitele sale leagă un ac cu ață de mănușa doniței și-l poartă atîrnat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bărbănoc - plantă, merișor bătătură - fir trecut prin urzeală bătucel - plantă, muscă-cîinească beldie - vrej, cotor beleală - jupuitură benchi - zbenghi, semn bîigui (a) - a rătăci bîrdan - bută, burduhan bîrneț - cingătoare în jurul capului blajini - neam de oameni care trăiesc lîngă Apa Sîmbetei blană - scîndură groasă blînzie - nepricepere boandă - pieptar boașă - testicul bob - sămînță de păstăioasă bobotă - flacără mare bobotină - boboc de rață boghet - gulerat bojie - bozie, varietate de soc bolfă - umflătură bolînd - smintit bolohan - bolovan boltă - pivniță boncălui (a) - a boloncăi, a boncăi, a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a întors capul spre locomotiva care nu mai putea opri și... Capul i-a fost găsit la zece metri de trup. Moartea, pesemne, se răzbună pe cei care nu o iau în serios și-o batjocoresc pe scenă. "Sfîrșind" pe scîndură, seară de seară, nu sfîrșești în pat, ca laicul; sau o faci prea devreme; ori în chip zbuciumat, neverosimil, neașteptat, înjositor. Sînt oamenii care părăsesc acest tărîm cu zîmbetul pe buze, îmbrăcați curat, cu o lumînare la căpătîi, împărtășiți, conduși
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
încîntătoare! Îi compătimesc sincer pe băștinași!): dimpotrivă, fata mea venea din Caransebeș și era fericită că poate vorbi, în fine, românește!... Gazdele noastre minunate Eva, Friț și Dani ne-au oferit un fel de gustare consistentă, ca de cină: pe scînduri lungi de lemn, frumos strunjite, am găsit, ascunse sub folie de staniol, multe mezeluri deosebite (tăiate subțire) și roșii. M-a surprins că nu era nici un sortiment de brînză! Mă rog... Oricum, localul era de ținută, lumea care venea seara
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
stare de spirit: a. Anotimpurile obsedante crează stări nevrotice: Și toamna și iarna/ Coboară amândouă/ Și plouă și ninge/ Și ninge și plouă" (Moină) ; b. Apa nu este un simbol al vieții, ci unul care degradează: "Și parcă dorm pe scânduri ude/ În spate mă izbește-un val" (Lacustră); c. Zăpezi apocaliptice acoperă existența umană: "Ninge grozav pe câmp la abator/ Și sânge cald se scurge pe canal" (Tablou de iarnă); d. Primăvara bacoviană provoacă nevroze: "Dar iar rămâne totul o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și cetăți, gândirea omului și meditează la problemele omenirii. În unele schițe de portret satiric sunt prezentate câteva "figuri": imaginea unui tânăr ce "caută-n oglindă de-și buclează al său păr", sau cea a negustorului care "-mparte lumea de pe scândura tarăbii", iar, prin contrast cu acestea, se conturează imaginea "bătrânului dascăl", savantul, omul de geniu, care încearcă să descopere tainele universului. E un portret fizic și moral memorabil: "Uscățiv așa cum este, gârbovit și de nimic/ Universul fără margini e în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
au prețuri mici pentru a încuraja populația să producă compost. • Dacă vreți să obțineți mai mult compost, o puteți face și folosind un siloz din lemn fără fund. Cu alte cuvinte, silozul dumneavoastră nu va avea decât patru pereți de scândură între care lăsați spațiu ca să circule aerul. Așezați-l pe niște cărămizi pentru ca reziduurile să fie aerisite și în partea de jos. Când silozul este plin de compost descompus înlăturați lada și reîncepeți operațiunea în altă parte. • Mulți producători de
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
unul care previne, așa cum avertizase la timpul său și Mihail Kogălniceanu, comparându-l cu felinarul ce se pune la marginea unui șantier, pentru a avertiza că acolo se construiește și că există deci pericolul de a cădea o cărămidă, o scândură, o mistrie peste trecătorul neatent. Critica îndreaptă, dar și previne răul. Nu sabia, ci pana susține popoarele" spunea același Maiorescu, la care ne vom întoarce mereu, ca la un spirit care a știut să vadă limpede problemele societății românești și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mult în viață, sunt cei care merită cel mai mult să scrii despre dramă și sensul suferințelor lor. Sábato crede că singurul lucru ce le poate oferi acestor tineri dezorientați care îi cer, timid, sfatul, "sunt niște amarate resturi de scândura,"34 în fond, parte din imensă lui iubire de oameni: "Eu nu cred că coexistența dintre oameni este obligatoriu un infern, că nu ar fi posibilă comuniunea. Cred că există punți pozitive între conștiințe, cum sunt iubirea, arta, munca în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
urechi, de copite, de coadă, de rât (cu o sfoară în jurul botului), în ciuda tuturor protestelor și țipetelor, și avea să fie dus la abator : acolo, cum-necum, aveau să-l ridice, să-l imobilizeze, să-l înjunghie, și asta pe câteva scânduri sprijinite pe două butoaie. Aduceți ligheanul mai aproape! Când simt că vine clipa, fug în celălalt capăt de sat, mă afund în câmp, ca să nu-i aud țipetele (binecunoscutul țipăt al porcului înjunghiat). Degeaba! Sunt atât de sfâșietoare, încât le
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
aflat de la triburi dispărute. Astfel că protejații Comandorului de la Flotila Clean for Mutter-Landsprache se puteau curăța de păcate urmând ritualul rajahului din Manipur 55. Sublimul Protejat al Zeilor se îmbrăca în haine scumpe și se îmbăia pe o estradă de scânduri ridicată în bazar, să vadă toată lumea că va fi purificat. Un criminal (bine ales de cine se pricepe cel mai bine în imperiu) era legat de un par în cușca așezată sub estradă. Prea-Veneratul era stropit cu apă din belșug
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
utilitare sau sfinte, persistă o ambiguitate asupra acestui obiect sfânt (lumânare sau candelă). Primul element din seria lexicală a culorii roșii (cu 11 unități lexicale) este utilizat în descrierea interiorului unde sălășluiește Dionis: "în alt colț, un pat, adecă câteva scânduri pe doi căpriori, acoperite c-un mindir de paie și c-o plapomă roșie" (Eminescu: 2011, II, 37). Odaia lui Toma Nour reia intratextual prototipul interiorului simplu și ticsit de cărți specific eroilor eminescieni și, probabil, sugestiv pentru un model
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cadavrul și ascunzînd părțile sub podeaua demontabilă. Destoinica îndeletnicire de camuflare a urmelor se încheie cu o remarcă aparent cinică, dacă nu ar fi, indirect, o resuscitare a tezei inițiale (sănătatea psihică), prin supralicitarea lucidității: Apoi am așezat la loc scîndurile, atît de inteligent, atît de șiret, încît nici un ochi omenesc, nici chiar al lui, nu ar fi putut detecta nimic în neregulă" (p.47). Triumful rațiunii pare astfel deplin. În acest punct însă, printr-o neașteptată ruptură de planuri narative
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Domnului și s-a pornit / La muntele Ierusalimului, / C-a auzit că-i ascuțit / Ca o sângea de cuțit, / Ca într-însul samă să-și facă. C-a auzit că Domnul Hristos / E răstignit la curtea lui Pilat / Pe o scândură de brad."30 Există, totuși, o legătură neexprimată, subterană, între didahiile ortodoxe ale lui Antim Ivireanul și viziunea populară românească "păgână" asupra Fecioarei Maria: accentul afectiv, plin de considerație, care îi creează foarte tinerei maici un portret juvenil în același
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
este foarte bun, pentru lucruri ce stau în apă este dintre toate cel mai bun și trainic, pentru că în udeală se face mai vârtos decât însuși stejarul și frasinul. Din crin se fac cele mai bune catarguri, grinzi, costoroave, leațuri, scânduri, roți de mori, treuce de apă, doage de buți, poloboace ș.a. Stolerii, rotarii, butnarii și strugarii îl întrebuințază și nu este așa de lesne supus putrezirei și mâncărei de cari. Șindila făcută dintrânsul trăiește mai mult decât acele care sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pierde a sa putere de încolțit. Sămânța aleasă se poate mai sigur păstra puindu-se în saci groși și rari țăsuți și aninându-se la un loc deres, sau fiind mai multă câtime se poate așeza pe un pod de scânduri, însă trebuie adeseori să se întoarcă cu lopata spre a o feri de aprindere, de mucezire sau de putrezire. Sămânța de crin trăiește și este bună doi pân și trii ani. Fiind că dorita ispravă a sămănăturii crinilor atârnă de la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mijloc, deși mai cu îngreuiere, însă mai sigur, este acesta: să înmuiem o câtime numărată de semințe puse într-un săculteț de pânză de in, țiindu-le câteva ceasuri în apă călduță, să le punem apoi într-o ladă făcută de scânduri, umplută cu pământ potrivit pentru producerea acestui fel de copaci și să acoperim semințele cu pământ, puind apoi lada la un loc astâmperat. Trecând timpul trebuitori pentru încolțirea fieșcăria semințe, să căutăm cum le merge și să numărăm semințele încolțite
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
niciodată mamă. N-am mîncat niciodată altceva decît rahat. În armată, cel puțin mănînc bine din cînd în cînd. Patrula se îndepărtează. Spunem: Da-i drumul, Tată. Avem douăzeci de minute pînă la sosirea patrulei următoare. Tata ia cele două scînduri sub braț, înaintează, sprijină una din scînduri de barieră, se cațără. Ne întindem pe burtă în spatele copacului înalt, ne astupăm urechile cu mîinile, deschidem gura. Are loc o explozie. Alergăm la sîrma ghimpată cu celelalte două scînduri și cu sacul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
decît rahat. În armată, cel puțin mănînc bine din cînd în cînd. Patrula se îndepărtează. Spunem: Da-i drumul, Tată. Avem douăzeci de minute pînă la sosirea patrulei următoare. Tata ia cele două scînduri sub braț, înaintează, sprijină una din scînduri de barieră, se cațără. Ne întindem pe burtă în spatele copacului înalt, ne astupăm urechile cu mîinile, deschidem gura. Are loc o explozie. Alergăm la sîrma ghimpată cu celelalte două scînduri și cu sacul de pînză. Tata e întins în apropierea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]