3,958 matches
-
jos, „Popa Cristea” își înjgheba un mijloc de transport cu posibilitățile pe care le avea. Își făcuse un fel de șaretă, o cotigă de plug, trasă de „un cal bătrân ca și Popa Cristea”. „Șareta” era o cutie confecționată din scânduri vechi, cu un fel de scaun, totul montat pe două roți de plug. Calul era înhămat cu frânghii și sfori legate una de alta. Tot din sfori de cânepă erau „confecționate” și hățurile. Părintele se suia în „șaretă” se înfofolea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cu apă rece și a dormit liniștită. A doua zi, s- a sculat de dimineață, și-a rânduit casa, a muls iarăși vaca, a pus mâncare și apă la păsări, s-a suit anevoie în căruță, s-a așezat pe scândura care ținea loc de scaun lângă soț, și au plecat la câmp, la prășit porumbul. Totul a fost bine până ce soarele a început să dogorească. A simțit niște junghiuri cu care nu era obisnuită, dar, deși n-a vrut să
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Deși era rece, pe el l-au trecut sudorile. O fierbințeală a cuprin tot trupul. Simțea în el o forță neobișnuită. „Nu se poate să rămân aici. Trebuie să ies . Am destulă putere. Cu unghiile și cu dinții voi roade scândurile sicriului, voi băga pământul de deasupra mea sub mine, și încet, încet, mă voi ridica la suprafață! A zis: „Doamne ajută- mi” și a început truda omului nebun. A ros din sicriu. Mai mult s-au rupt unghiile decât scândura
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
scândurile sicriului, voi băga pământul de deasupra mea sub mine, și încet, încet, mă voi ridica la suprafață! A zis: „Doamne ajută- mi” și a început truda omului nebun. A ros din sicriu. Mai mult s-au rupt unghiile decât scândura sicriului. A sângerat dar și-a făcut loc între capac și sicriu. A tras pămînt în sicriu, și-a făcut loc în beznă, și a pornit în sus spre viață. Nu se știe cât timp a muncit și nici de unde
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
stă Închisa din 1947 și ghidul ne informează că palatul din apropiere a aparținut unei „boieroaice”. De ce neam era „boieroaica” nu ni se spune. Placa de pe zidul bisericii este data la recondiționat și locul este acoperit cu un oblon de scânduri. Pe scări la bibliotecă cresc ierburi . Este Închisa din 1952 tot pentru reparații. Visul românilor de a avea și ei un loc sub soare s-a spulberat . Dacă se Împlinea În felul cum se proiectase În 1913 era o operă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
suspecte. Îngheț. Ascult. Doamna respiră greu. Gâfâie. După încă un minut, fiecare du-te-vino e însoțit de niște onomatopee înfricoșătoare. Seamănă cu cele pe care le scot pisicile vara, pe acoperiș. Nici nu mai îndrăznesc să respir. Stau încordat ca o scândură și aștept să termine. Doamna dă semne că va avea foarte curând un orgasm. La un moment dat scoate un țipăt de indian înjunghiat, apoi mâinile binefăcătoare mă lasă în pace. Mai stați puțin întins, să-și facă efectul. Cred
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
povestea care ni s-a îndrugat despre urmărirea lui (câteva zile) era o minciună. [...] Înhumarea a avut loc abia după cinci zile, fiind supravegheată de Gelu Voican și amanta sa, care, cu această ocazie, a șterpelit bijuteriile Elenei Ceaușescu. Pe scândura vopsită în maro a sicriului lui Ceaușescu, Voican a desenat semnul lui Marte, amestecând și mitologia în această farsă grotescă. Groparii din cimitirul Ghencea nu știau, se pare, pe cine îngropau. Toate aceste detalii arată că sfârșitul mizerabil de care
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și turco-otomane. Costișa până spre pădure, tot câmpul până la Huși, au fost acoperite de focurile turcilor și ale tătarilor. La 9 iulie, armatele rusești au luat poziția de luptă și „au slobozit părcanele la pământ” (întărituri făcute din pari și scânduri, n.a.). Folosind artileria, rușii au reușit să-i respingă pe turci și pe tătari, cu mari pierderi: „Și așe căde turcii, ca când ar căde niște pere coapte dintr-un păr, cându-l scutură oamenii”. Deși atacul principal al armatelor turco-tătare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
format silitra. Atunci au început să sape pământul și din oasele morților au extras silitra. În ceea ce privește modul cum se extrăgea silitra, interesante sunt metodele și mijloacele tehnice utilizate. Mai întâi, se săpa în pământ și peste gropi se punea o scândură lungă, scobită în formă de jgheab pe care se așezau butoaiele și coșurile care se umpleau cu pământul săpat. Deasupra acestuia se turna apă fierbinte, care curgând la vale era dusă într-un cazan, unde lucrătorii o amestecau și o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aveam să ne scoborâm. Săniile nu erau propriu-zis sănii, ci niște schelete de sănii, reduse la cea mai simplă expresiune, și așa de ușoare, că ai fi putu rădica câte două într-o mână. Pe două tălpi era fixată o scândură pentru ședere cu o răzămătoare îngustă așazată curmeziș la spate; în loc de oiște erau două hlube 198 pentru călăuz, care n-avea trebuință să tragă sania la vale, ci numai s-o oprească în puterea călcăilor și să-i deie direcția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
am găsit un mic restaurant unde am îmbucat câte ceva, apoi încalțați cu cizme țintuite și înarmați cu câte un toiag ferecat am plecat înșirați unul după altul pe Marea de gheață, întovărășiți de ambii noștri călăuzi care luase câte o scândură în spate, ca să ne serve drept punte peste crăpături. Ce ne trebuia nouă punte? Săream peste crăpături ca niște căprioare fără leac de grijă, fără nici o conștiință de primejdie, pănă când, cînd sfârșit, franțuzoaica, curioasă ca toate femeile să afle
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mare sânge rece. Depinde, adâncimea lor poate să fie între 500 și 1 000 de metri. Când am auzit aceasta, nu s-a zborșit părul în vârful capului. Am renunțat imediat la gimnastica noastră de sărituri, ba nici chiar pe scânduri n-am mai îndrăznit să trecem fioroasele guri de prăpăstii, ci căutam să le ocolim, așa că, pot zice, am făcut de două ori drumul de la o margină pănă la cealaltă a Mărei de gheață. Ajunși la Chapeau, altă gustare pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mari, în frig, iar la masă primeam o porție de mămăligă cât două cutii de chibrituri (una lângă alta ca mărime), cu lățime de doi centimetri, porționată pe o masă de marmură, pătrățica fiecăruia era întinsă și presată cu o scândură, stabilindu-se porții egale! Constatăm astăzi cât de mult țineam, volens nolens, la această ALMA MATER și nici unul nu abandona școala! De tras chiulul nici vorbă, nici de la ore, nici de la meditațiile care erau bine supravegheate de pedagogi de serviciu
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Someșului bolborosind printre reziduurile orașului și cioturi de rădăcini. Poetul local țâșni de pe bancă fredonând: "De la crâșmă am venit... Tra la la ... Din pământ ne naștem În pământ ne vom întoarce... Tra la la" N-a privit cuțitul rămas pe scândura băncii nici Dumnezeu nu se privește-n oglinzi dar amputează cu ele realitatea Eu însă smintit îl descriu/sau îl privesc: ar putea fi al lui Borges sau al său? dar în ce loc?...și la ce oră? Asta învăț
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
urmă, mai întâi se oprește hemoragia, se pansează rana pentru a nu se infecta, apoi se trece la imobilizarea acestuia folosindu-se atele din lemn, plastic sau carton din trusele de prim ajutor, sau cu mijloace improvizate din bucăți de scândură, bastoane, crengi, șipci etc. Atelele vor fi plasate pe fețele opuse ale membrului rănit și vor fi legate cu feșe, curele, cordoane, cravate etc. Trebuie avut în vedere ca atelele să aibă o lungime corespunzătoare pentru a imobiliza atât osul
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
rău, altfel ar fi intrat toată în ea. Îmbracă rochia care o strânge ca o menghină, în vreme ce gulerașul montant, adevărată capcană, începe s-o stranguleze. Urlă, se zbate, sfâșie această cămașă a lui Nessus, în versiune chinezească, lovește furioasă în scândurile prost îmbinate care se prăbușesc cu zgomot. În sfârșit, a ajuns la aer. Se îndepărtează blestemându-l pe chinezul perfid, dar, nesigură pe picioare, înaintează greu. Are vreme să-l audă pe maestrul Wang, care ieșise neatins de sub hăinăria lui
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
închidea pământ și mare într-o sferă de foc. Dacă ne-am odihni nițel?", propuse învățătorul arătând spre o bancă necioplită, lăsată pe marginea drumului, după oprirea unei construcții al cărei schelet neterminat își îndrepta spre cer degetele acuzatoare ale scândurilor inegale. Dar abia se așezaseră că învățătorul se sculă brusc, ca unul dintre acei hopa-Mitică cu plumb în picioare, care se ridică de cum încerci să-i culci: Vrei să-ți cânt ceva?" Mi-ai face o mare plăcere. Învățătorul își
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
confortabil scaun cu spătar. Se simțea la adăpost de priviri și nimeni n-ar fi știut s-o găsească, dacă Hector nu ar fi așteptat-o ghemuit la rădăcina copacului. Dar toamna dezgolise caisul. Îi rămânea latrina, o cabină de scânduri necioplite, cu un scaun geluit și un covoraș. În pofida eforturilor Caterinei, care spăla cu multă apă cabina, și în ciuda dezinfectantelor aruncate regulat în groapă, absența unui closet cu apă curentă se făcea simțită. Persista un miros greu și dulceag, ca
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ori trebuia să-l însoțească la multe activități mai dificile. Și în primul și-n următorii ani când veneam în concediu, mergeam pe străzi și simțeam cum eram urmărit insistent de perechile de ochi ascunși după perdelele ferestrelor sau printre scândurile gardurilor, de către persoanele curioase și-n special de către fetele pe care le lăsasem niște copile și acum erau fete mari de 18-20 de ani, sau cele de seama mea, care majoritatea erau măritate, unele cu copii și familii. Poate că
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
elemnte de diversiune care mai veneau încă de peste granița sârbă, dar și pe alte căi, inclusiv parașutate.Până atunci însă, am trăit un adevărat calvar, Ioane dragă, erau perioade când stăteam în dispozitiv, în tranșeie, pe garduri sau podiumuri de scânduri, iar sub ele se afla o mare de apă adunată de pe urma ploilor. Să nu-ți mai spun că erau cazuri când ieșeam din tranșee sau adăposturi, cu șerpi pe umerii nostri. Nu-ți pot descrie prin câte necazuri am trecut
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
să reclami, te puteai trezi că ești taxat de „dușman al poporului”, că subminezi puterea de stat și alte acuzații grave care te puteau duce la închiderea pentru mulți ani. Pe lângă moară, Emilian Gurău avea și un gater pentru tăiat scânduri, din esențele de lemn care se găseau în pădurile din jur. Lemnul de brad pentru construcție era înlocuit cu salcia, teiul și fagul. Scândura de brad se procura de pe piața din Bacău, care se afla departe, iar drumurile erau proaste
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
duce la închiderea pentru mulți ani. Pe lângă moară, Emilian Gurău avea și un gater pentru tăiat scânduri, din esențele de lemn care se găseau în pădurile din jur. Lemnul de brad pentru construcție era înlocuit cu salcia, teiul și fagul. Scândura de brad se procura de pe piața din Bacău, care se afla departe, iar drumurile erau proaste. După ce s-au pusă bazele cooperației de consum la Lunca, în spatele magazinului mixt - unde era și bodega, unde servea Petrică Cojocaru, funcționa un gater
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din lemn, numiți dulgheri, prelucrau esențele de lemn locale: stejar (tălpile casei se făceau din stejar, dar și porțile de intrare în gospodărie), frasin, carpen, fag, ulm, arțar, tei. Dulgherii foloseau barda pentru cioplitul grinzilor, căpriorilor, furcilor, amânarilor, leațurilor etc. Scândurile necesare erau obținute prin despicarea butucilor cu o pânăză mare de ferăstrău, într-o instalație și unealtă numită trașcă; nu avem știre nici despre folosirea forței apei în purtat fierăstraiele de despicat lemnul. Trașca a fost folosită de Toader Vartalomei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
forței apei în purtat fierăstraiele de despicat lemnul. Trașca a fost folosită de Toader Vartalomei Pușcuță, prin 1953-1954, când sau făcut reparațiile celor două școli (școala veche a lui Sterian și cea mai nouă din 1924) și s-au despicat scânduri pentru gardul școlii, când director era Vasile Totolea. Meșteri dulgheri vestiți, cunoscuți și în alte localități, erau Dumitru Ignătescu, Simion Pușcuță, Gheorghe Tomescu, Toader Bârgăoanu, Gheorghe A. Rusu, Dumitru Marici, Toader Vartalomei Pușcuță, Ghiță Drăgan, și, din cei mai tineri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și respectu ce v consacru. Preot ss. Gh. Chirilă.” Bisericuța modestă din lemn tip navă, fără pridvor, cu pronaosul și naosul formând o singură încăpere, cu altarul despărțit de o catapeteasmă din lemn, cu icoanele împărătești, avea tavanul căptușit cu scândură în formă de boltă, la fel și pereții exteriori erau căptușiți cu scândură pentru a apăra pereții de intemperii. Acea biserică veche s-a păstrat după mai multe reparații și adăugiri, până la sfârșitul secolului al XX-lea, când a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]