7,371 matches
-
a suportului social perceput, realizată de Zimet (1990 și 2000), Dahlem, Zimet și Farley (1988), măsoară gradul de suport atribuit persoanei de către "celălalt relevant" în cadrul tiparelor relaționale rutiniere dezvoltate în cadrul experienței biografice. Scala este alcătuită din afirmații evaluate pe o scală Lickert în 7 trepte, de la "dezacord foarte puternic" (1), până la "acord foarte puternic" (7) și prezintă o consistență internă foarte ridicată, indicele alpha Cronbach fiind (0.91) pentru scala globală, precum și (0.89) pentru subscala Familie, (0.89) pentru subscala
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în cadrul experienței biografice. Scala este alcătuită din afirmații evaluate pe o scală Lickert în 7 trepte, de la "dezacord foarte puternic" (1), până la "acord foarte puternic" (7) și prezintă o consistență internă foarte ridicată, indicele alpha Cronbach fiind (0.91) pentru scala globală, precum și (0.89) pentru subscala Familie, (0.89) pentru subscala Prieteni și (0.87) pentru subscala Persoane importante. Subscala Familie cuprinde itemii 3, 4, 8 și 11, subscala Prieteni cuprinde itemii 6, 7, 9, 12, iar subscala Persoane importante
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
importante. Angajamentul de implicare la nivel comunitar cu aspect nonformal trebuie să aibă o legătură și cu felul în care relaționează un subiect al cercetării noastre cu persoane foarte apropiate: cei din familie, prieteni și persoanele importante altcineva decât prietenii. Scala de evaluare a orientării religioase (Allport, Ross, 1967) este un instrument care măsoară orientarea religioasă. Autorii acestui instrument apărut în 1967 sunt Allport și Ross. Roos apare în urma eforturilor lui Allport (1950 apud Hill și Hood Jr., 1999) de a
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
apud Hill și Hood Jr., 1999) de a descrie sentimentul religios matur și apoi de a diferenția tipurile de orientare religioasă intrinsecă sau extrinsecă (Allport 1967 apud Hill și Hood Jr., 1999). Instrumentul conține 20 de itemi împărțiți în două scale, scala extrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă preponderent în factori "externi", precum recunoaștere socială, prestigiu, favorizarea ritualurilor, recompense simbolice datorate unei apartenențe religioase afișate etc.) și scala intrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă în valori proprii integrate, repere etice ferme
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Hill și Hood Jr., 1999) de a descrie sentimentul religios matur și apoi de a diferenția tipurile de orientare religioasă intrinsecă sau extrinsecă (Allport 1967 apud Hill și Hood Jr., 1999). Instrumentul conține 20 de itemi împărțiți în două scale, scala extrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă preponderent în factori "externi", precum recunoaștere socială, prestigiu, favorizarea ritualurilor, recompense simbolice datorate unei apartenențe religioase afișate etc.) și scala intrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă în valori proprii integrate, repere etice ferme asumate
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Hill și Hood Jr., 1999). Instrumentul conține 20 de itemi împărțiți în două scale, scala extrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă preponderent în factori "externi", precum recunoaștere socială, prestigiu, favorizarea ritualurilor, recompense simbolice datorate unei apartenențe religioase afișate etc.) și scala intrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă în valori proprii integrate, repere etice ferme asumate, convingeri religioase puternice etc.). Scala orientării extrinseci cuprinde itemii 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 20, iar Scala orientării intrinseci cuprinde itemii
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
orientare religioasă preponderent în factori "externi", precum recunoaștere socială, prestigiu, favorizarea ritualurilor, recompense simbolice datorate unei apartenențe religioase afișate etc.) și scala intrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă în valori proprii integrate, repere etice ferme asumate, convingeri religioase puternice etc.). Scala orientării extrinseci cuprinde itemii 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 20, iar Scala orientării intrinseci cuprinde itemii 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18. Pentru fiecare item există 5 variante de răspuns semnificând gradul
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
religioase afișate etc.) și scala intrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă în valori proprii integrate, repere etice ferme asumate, convingeri religioase puternice etc.). Scala orientării extrinseci cuprinde itemii 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 20, iar Scala orientării intrinseci cuprinde itemii 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18. Pentru fiecare item există 5 variante de răspuns semnificând gradul de acord cu fiecare afirmație (1dezacord foarte puternic, 2 dezacord, 3 nici acord nici dezacord, 4acord, 5
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
1dezacord foarte puternic, 2 dezacord, 3 nici acord nici dezacord, 4acord, 5 acord foarte puternic). Coeficienții de consistență internă Alpha Cronbach sunt (0.42) pentru subscala orientare religioasă extrinsecă, (0.77) pentru subscala orientare religioasă intrinsecă și (0.63) pentru scala globală. 3. Operaționalizarea conceptelor: Măsurare Gradul de realizare al relațiilor dintre religiozitate, tipare relaționale implicite și angajamentul instituțional la asistenții sociali, angajații proprii unei direcții județene de profil din România. Trei factori măsurabili 1. Religiozitatea este operaționalizată prin intermediul orientării religioase
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
1.64 6.91 3.2443 .65271 Orientare religioasă intrinsecă (ORI) 1.67 4.78 3.5347 .58100 Orientare religioasă global (ORI-ORE) -3.02 2.70 .2904 .74385 Precum se observă, subiecții sunt caracterizați de scoruri mari, mult peste media scalei/subscalelor (3), la orientare religioasă extrinsecă (3.24), orientare religioasă intrinsecă (3.53), după cum se constată un scor mai pronunțat intrinsec în articulare orientării religioase (0.29). Foarte interesante sunt rezultatele în privința orientării religioase: faptul că orientarea religioasă intrinsecă dă
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
grafic diferențele specifice semnalate între cele două subscale, care atestă prevalența orientării religioase intrinseci pe eșantionul studiat. Graficul 14. Orientare religioasă distribuția rezultatelor pe eșantionul studiat (scoruri medii) În privința suportului social perceput, se înregistrează scoruri considerabil mai mari decât media scalei/subscalelor (4), atât în evaluarea globală (5.84), cât și pe cele trei subscale: familie (6.07), prieteni (5.37) și persoane importante (6.08). Pe dimensiunea implicare comunitară nonformală, raportându-ne la media scalei (2.5), scorurile specifice sunt
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
considerabil mai mari decât media scalei/subscalelor (4), atât în evaluarea globală (5.84), cât și pe cele trei subscale: familie (6.07), prieteni (5.37) și persoane importante (6.08). Pe dimensiunea implicare comunitară nonformală, raportându-ne la media scalei (2.5), scorurile specifice sunt moderate, cu puțin peste media indicată (2.51). Astfel, rezumând toate aceste tendințe, putem aprecia că ipoteza nr. 1 se confirmă. Ipoteza nr. 2 (I2) În Tabelul 4 prezentăm ansamblul corelațiilor obținute între ele trei
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
perceput persoane importante (r = 0.341, p<0.01), precum și cu suportul social perceput scor global (r = 0.216, p<0.05). În schimb, nu se obțin corelații statistic semnificative între celelalte subscale (orientare religioasă extrinsecă, orientare religioasă globală) și scalele/subscalele suportului social perceput. Între orientarea religioasă extrinsecă și scala suportului social perceput nu există valori semnificative, ceea ce scoate în evidență încă odată că în privința religiozității la angajații DGASPC Caraș-Severin, religiozitatea este legată în mare măsură de o orientare religioasă
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
cu suportul social perceput scor global (r = 0.216, p<0.05). În schimb, nu se obțin corelații statistic semnificative între celelalte subscale (orientare religioasă extrinsecă, orientare religioasă globală) și scalele/subscalele suportului social perceput. Între orientarea religioasă extrinsecă și scala suportului social perceput nu există valori semnificative, ceea ce scoate în evidență încă odată că în privința religiozității la angajații DGASPC Caraș-Severin, religiozitatea este legată în mare măsură de o orientare religioasă intrinsecă. Prin urmare, toate aceste tendințe ne îndreptățesc să conchidem
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
perceput, împreună cu orientarea religioasă globală explică 19% din varianța variabilei dependente implicare comunitară nonformală. În consecință, ipoteza nr. 5 se confirmă. Observație: Atunci când lotul de subiecți este discriminat în funcție de gen, nu se înregistrează diferențe statistic semnificative în raport cu nici una din dimensiunile scalelor/subscalelor analizate. În cele ce urmează vom face și o analiză sumară a rezultatelor. (I1). Preocuparea principală care ne-a ghidat în demersul nostru de cercetare a fost să evaluăm măsura în care profilul identitar al angajaților unei direcții de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
despre religiozitate la români unde cercetările sociologice contemporane arată că România este una dintre cele mai religioase țări din Europa (a doua după Malta, vezi Figura 1 din această carte). În cadrul profilului identitar am urmărit îndeosebi religiozitatea subiecților, operaționalizată prin intermediul scalei de măsurare a orientării religioase (Allport, Roos, 1967) și tiparele relaționale angajate în relația cu "celălalt semnificativ", măsurate cu ajutorul Scalei de evaluare a suportului social perceput (Dahlem, Zimet și Farley). Premisa ipotetică pe care, susținută și de alte studii de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
a doua după Malta, vezi Figura 1 din această carte). În cadrul profilului identitar am urmărit îndeosebi religiozitatea subiecților, operaționalizată prin intermediul scalei de măsurare a orientării religioase (Allport, Roos, 1967) și tiparele relaționale angajate în relația cu "celălalt semnificativ", măsurate cu ajutorul Scalei de evaluare a suportului social perceput (Dahlem, Zimet și Farley). Premisa ipotetică pe care, susținută și de alte studii de specialitate (de la Allport și Roos) este aceea că o orientare religioasă consistentă, preponderent intrinsecă, generează un comportament social mai angajant
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Augsburg. 29. Becker, H. S. (1963), Outsiders: Studies in the Sociology of Deviance, The Free Press, New York. 30. Berar, P. (1980), Umanism și ateism, Ed. Științifică și Enciclopedică, București. 31. Canty-Mitchell, J.; Zimet, G.D. (2000), Psychometric properties of the Multidimensional Scale of Perceived Social Support, in urban adolescents, American Journal of Community Psychology, 28, 391-400. 32. Chelcea, S. (2007), Metodologia cercetării sociologice / Metode cantitative și calitative, ediția a III-a, Ed. Economică, București. 33. Chipea, F. (1997), Teorii ale controlului social
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Zamfir, E. (coord.) (1995), Politici sociale. România în context european, Ed. Alternative, București. 151. Zuckerman, P. (2003), Invitation to the sociology of religion, Routledge, New York, London. 152. Zimet, G.D.; Dahlem, N.W.; Zimet, S.G; Farley, G.K. (1988), The Multidimensional Scale of Perceived Social Support, Journal of Personality Assessment, 52, 30-41. 153. Zimet, G.D.; Powell, S.S.; Farley, G.K.; Werkman, S.; Berkoff, K.A. (1990), Psychometric characteristics of the Multidimensional Scale of Perceived Social Support, Journal of Personality Assessment, 55, 610-17. 154
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Dahlem, N.W.; Zimet, S.G; Farley, G.K. (1988), The Multidimensional Scale of Perceived Social Support, Journal of Personality Assessment, 52, 30-41. 153. Zimet, G.D.; Powell, S.S.; Farley, G.K.; Werkman, S.; Berkoff, K.A. (1990), Psychometric characteristics of the Multidimensional Scale of Perceived Social Support, Journal of Personality Assessment, 55, 610-17. 154. ***Monitorul Oficial al României, nr. 557, anul 172 (XVI), miercuri, 23 iunie 2004. 155. ***Manual pentru Implementarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, Ed. Vanemonde
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
the employees of the DGASPC of Caraș-Severin County, on a sample of 112 de respondents. They had to answer a questionnaire designed starting from three main themes relative to the religious orientation of social service employees. These are: the assessment scale of non-formal community involvement, designed sui-generis, and made up of 5 items, on a scale from 0 ("not at all") to 5 ("to a great extent") which describe various actions that focus on the subject's involvement in a series
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
They had to answer a questionnaire designed starting from three main themes relative to the religious orientation of social service employees. These are: the assessment scale of non-formal community involvement, designed sui-generis, and made up of 5 items, on a scale from 0 ("not at all") to 5 ("to a great extent") which describe various actions that focus on the subject's involvement in a series of tasks which do not involve the explicit requirements of their job descriptions; these actions
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
that focus on the subject's involvement in a series of tasks which do not involve the explicit requirements of their job descriptions; these actions highlight the employees' availability to help "people in need" in their spare time; the assessment scale of perceived social support, created by Zimet (1990 and 2000), Dahlem, Zimet and Farley (1988), which measures the degree of social support provided to a person by their "significant other" within the routine relational patterns developed in their biographical experience
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
perceived social support, created by Zimet (1990 and 2000), Dahlem, Zimet and Farley (1988), which measures the degree of social support provided to a person by their "significant other" within the routine relational patterns developed in their biographical experience. The scale comprises statements assessed on a 7-step Lickert scale, from "strongly disagree" (1) to "strongly agree" (7); the assessment scale of religious orientation (Allport, Ross, 1967), which evaluates the subjects' religious orientation. This instrument discriminates between two types of religious orientation
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
2000), Dahlem, Zimet and Farley (1988), which measures the degree of social support provided to a person by their "significant other" within the routine relational patterns developed in their biographical experience. The scale comprises statements assessed on a 7-step Lickert scale, from "strongly disagree" (1) to "strongly agree" (7); the assessment scale of religious orientation (Allport, Ross, 1967), which evaluates the subjects' religious orientation. This instrument discriminates between two types of religious orientation: intrinsic or extrinsic. The results confirm the significant
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]