4,338 matches
-
Simptome. Pe frunzele și ramurile de pin de vârste variate, se formează sporii în dreptul unor pete galbene de 3-4 mm în diametru, de pe care se scurge un suc dulceag, des vizitat de către insecte. După șase luni până la doi ani, pe scoarța ramurilor atacate apar fructificațiile ciupercii sub forma unor bășicuțe albicioase, care pun în libertate sporii și capătă o colorație galbenă. Sporii produc infecții sau rezistă peste iarnă în interiorul fructificațiilor. Scoarța ramurilor de pin parazitată de către ciupercă, capătă bășicări pronunțate, luând
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vizitat de către insecte. După șase luni până la doi ani, pe scoarța ramurilor atacate apar fructificațiile ciupercii sub forma unor bășicuțe albicioase, care pun în libertate sporii și capătă o colorație galbenă. Sporii produc infecții sau rezistă peste iarnă în interiorul fructificațiilor. Scoarța ramurilor de pin parazitată de către ciupercă, capătă bășicări pronunțate, luând un aspect canceros. Ramurile atacate se usucă în întregime, ceea ce duce la epuizarea an de an a plantelor din parcuri sau masive păduroase. Sporii sunt transportați prin vânt la distanțe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
La noi a fost semnalată în anul 1936, fiind păgubitoare în anii cu primăveri ploioase. Este mai răspândită în nordul Moldovei și în zona Subcarpaților Meridionali. Simptome. Din luna iunie, apar pe tulpini pete mari, de culoare brunăviolacee. Cu timpul scoarța atacată crapă, se cojește, iar ramurile atacate încep să se usuce de la vârf spre bază, prezentând aspectul de arsură. Zmeurul formează lăstari noi care și ei sunt atacați, ajungându-se la epuizarea și apoi la uscarea întregii plante (fig. 183
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la uscarea întregii plante (fig. 183). Atacul se manifestă și pe frunze, prin apariția unor pete mari colțuroase, ce se întind de-a lungul nervurilor principale. Mugurii axilari de la baza frunzelor sunt brunificați și apoi se usucă. În timpul iernii, pe scoarța ramurilor atacate, se constată prezența unor punctișoare brun-negricioase, ce reprezintă fructificațiile de rezistență a ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistență, pe care se vor forma fructificații de rezistență cu spori care vor produce infecții în primăvară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe timp umed, se acoperă cu un puf albicios, alcătuit din masa de miceliu cu spori. Pe lăstarii mai evoluați și lignificați, atacul de mană apare sub forma unor pete alungite de culoare brună, ce apar în preajma nodurilor, în dreptul cărora scoarța este moartă. Coardele atacate nu se maturează (fig. 189). Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos în anii cu precipitații abundente. Infecția are loc prin cozile inflorescențelor, prin flori sau prin partea mai dezvoltată a codiței boabelor. Ciorchinii mici
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Țesuturile parazitate se sfâșie și frunzele apar perforate (fig. 191). Pe lăstarii tineri, boala poate căpăta un caracter foarte grav; pe suprafața acestor organe, începând din luna aprilie-mai, se formează pete ce se pot uni atingând dimensiuni de câțiva centimetri. Scoarța atacată are o culoare brunăcenușie, iar marginile acesteia prezintă o zonă vișinie-închis, foarte vizibilă la soiurile cu boabe negre. Țesuturile atacate se brunifică, se adâncesc, lăstarul prezentând răni ce ajung până la măduvă. Lăstarii atacați nu mai cresc, au frunzele îngălbenite
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vizibilă la soiurile cu boabe negre. Țesuturile atacate se brunifică, se adâncesc, lăstarul prezentând răni ce ajung până la măduvă. Lăstarii atacați nu mai cresc, au frunzele îngălbenite și sunt fragili, rupându-se ușor în timpul lucrărilor în verde din plantații. În scoarța lor se formează din micelii, scleroți ca organe de rezistență. Atacul pe bobițe este cu atât mai grav, cu cât pielița este mai groasă, petele care apar având același aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se zbârcesc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în pepinieră sau plantații se dezvoltă necorespunzător; frunzele se îngălbenesc, lăstarii nu se lignifică, iar plantele pier în câțiva ani. La pomii fructiferi atacați se remarcă apariția lăstarilor pe tulpini. Dacă se cercetează sistemul radicular, se constată că, la nivelul scoarței, ciuperca formează un miceliu albicios sub forma unor cordoane subțiri, ce poartă numele de rizomorfe. Acestea pătrund în profunzime, ajung la lemn, iar scoarța putrezește și se cojește. Uneori, în condiții de umiditate ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta ia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se remarcă apariția lăstarilor pe tulpini. Dacă se cercetează sistemul radicular, se constată că, la nivelul scoarței, ciuperca formează un miceliu albicios sub forma unor cordoane subțiri, ce poartă numele de rizomorfe. Acestea pătrund în profunzime, ajung la lemn, iar scoarța putrezește și se cojește. Uneori, în condiții de umiditate ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta ia un aspect buretos și capătă o culoare brună. Prin intermediul cordoanelor de miceliu ciuperca trece de la o plantă la alta, iar focarele inițiale se extind
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în condiții de umiditate ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta ia un aspect buretos și capătă o culoare brună. Prin intermediul cordoanelor de miceliu ciuperca trece de la o plantă la alta, iar focarele inițiale se extind ocupând suprafețe din ce în ce mai mari. Pe scoarța atacată sau în crăpăturile acesteia, ciuperca formează scleroți pe care apar spori. Transmitere-răspândire. Ciuperca poate trăi în sol, pe resturile de rădăcini intrate în putrefacție și iernează ca scleroți și rizomorfe. Temperaturile optime la care miceliul se poate dezvolta sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fi deosebit de mari. În unele podgorii, pagubele sau ridicat la 70-80 % din recoltă. De asemenea, se înregistrează atacuri puternice în depozitele de forțat vițe altoite precum și în pepinierele viticole. Simptome. În camerele de forțat vițe, butașii altoiți prezintă la nivelul scoarței un puf cenușiu, alcătuit din miceliul și sporii ciupercii (fig. 192). Scoarța este putrezită și pe suprafața acesteia apar numeroși scleroți (corpi negri, tari, cât mudăria de șoarece). Alteori, prezența ciupercii determină formarea scleroților în jurul zonei de altoire sau aceștia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
recoltă. De asemenea, se înregistrează atacuri puternice în depozitele de forțat vițe altoite precum și în pepinierele viticole. Simptome. În camerele de forțat vițe, butașii altoiți prezintă la nivelul scoarței un puf cenușiu, alcătuit din miceliul și sporii ciupercii (fig. 192). Scoarța este putrezită și pe suprafața acesteia apar numeroși scleroți (corpi negri, tari, cât mudăria de șoarece). Alteori, prezența ciupercii determină formarea scleroților în jurul zonei de altoire sau aceștia se interpun între altoi și portaltoi, împiedicând sudura acestor două componente (C.
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
deseori cad înainte de vreme. Ramurile încep să se usuce de sus în jos. Dacă se analizează rădăcinile viței de vie sau ale pomilor parazitați se constată că acestea se brunifică și în cele din urmă putrezesc complet. Rădăcinile prezintă o scoarță brună ce se detașează, iar la nivelul lemnului se constată prezența unor cordoane groase, formate din împletirea filamentelor miceliene (rizomorfe) care au o culoare albicioasă-gălbuie, puternic fosforescentă. Lemnul rădăcinilor infectat de miceliile ciupercii, ia un aspect buretos. Spre toamnă, în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
scăderea încărcăturii de ochi pe butuc. Spre sfârșitul primăverii și vara, simptomele devin din ce în ce mai evidente putând fi remarcate sub forma unor cruste brune de dimensiuni variabile, izolate sau unite; se mai pot observa pete brun întunecate, uneori negricioase, în dreptul cărora scoarța crapă, când acestea au dimensiuni relativ mari (aspectul cel mai frecvent) și sub formă de crăpături longitudinale, cu marginile de culoare brun întunecată. În cursul verii, la unii lăstari, baza se îngroașă anormal și se produce o ștrangulare a zonei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brună străbătute de dungi longitudinale și transversale care dau acestor petei aspectul unei "tablete de ciocolată”, întâlnite în special la soiurile foarte sensibile, aspect care persistă și în toamnă. În cursul toamnei și iarna, se observă o albire pronunțată a scoarței pe primele internodii bazale și în mod excepțional pe toată lungimea coardelor. Pe fructificațiile cu spori ale ciupercii. Albirea se datorește pătrunderii aerului în spațiile dintre celulele scoarței afectate, ce prezintă un început de descompunere. Frunzele pot fi atacate la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
toamnă. În cursul toamnei și iarna, se observă o albire pronunțată a scoarței pe primele internodii bazale și în mod excepțional pe toată lungimea coardelor. Pe fructificațiile cu spori ale ciupercii. Albirea se datorește pătrunderii aerului în spațiile dintre celulele scoarței afectate, ce prezintă un început de descompunere. Frunzele pot fi atacate la nivelul cozilor sau al nervurilor principale și prezintă răni negricioase, asemănătoare celor de pe lăstari, sunt mai mici, de culoare verde-gălbuie sau decolorate, cu pete circulare sau neregulate de la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de pe lăstari, care duc la uscarea ciorchinilor. Uneori, în timpul verii, la butucii puternic atacați, lăstarii cu frunze și ciorchini se ofilesc și mor. Transmitere răspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul, fie prin fructificațiile cu spori prezente în scoarța albită a coardelor atacate, fie prin miceliu de rezistență localizat în muguri (P. Galet, 1991) sau în lemnul butucilor cu atac (Y. Bugaret, 1984). În timpul iernii, fructificațiile se maturează și în primăvara următoare, când timpul este umed sau ploios, ele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dezvoltă puțin profund și paralel cu suprafața solului. Adesea, la nivelul superior al portaltoiului poate fi observat un al doilea etaj de rădăcini, care la un moment dat se brunifică și capătă o culoare cenușie negricioasă datorită atacului. După îndepărtarea scoarței se observă o zonă brună care pătrunde în portaltoi. În secțiune transversală, prin zona necrozată se observă că ea se dezvoltă de la nivelul scoarței spre centru (I. Măluță, 1991). Transmitere-răspândire. Ciuperca trăiește în sol și în anumite condiții poate ataca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la un moment dat se brunifică și capătă o culoare cenușie negricioasă datorită atacului. După îndepărtarea scoarței se observă o zonă brună care pătrunde în portaltoi. În secțiune transversală, prin zona necrozată se observă că ea se dezvoltă de la nivelul scoarței spre centru (I. Măluță, 1991). Transmitere-răspândire. Ciuperca trăiește în sol și în anumite condiții poate ataca plantele debilitate. Boala este favorizată de doi factori: compactarea excesivă a solului și umiditatea ridicată. Răspândirea ciupercii în plantațiile viticole se realizează prin material
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1990). Simptome. Butucii atacați prezintă un declin încei care se accentuează de la an la an, creșterile vegetative sunt tot mai reduse în fiecare primăvară, astfel că în 34 ani aceștia se usucă în întregime. Pe lemnul butucilor uscați, printre crăpăturile scoarței apar strome, câte 2-3 alăturate, negricioase la exterior și albicioase în interior. În strome se formează 10-15 fructificații de rezistență, mici, sferice, cu gâturi scurte, din care ies în primăvară numeroși spori, cilindrici, curbați sau drepți (C. Sandu-Ville, 1971). În timpul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
patogeni; dezinfecția coardelor altoi și a butașilor portaltoi cu unul din fungicidele Benlate 50 WP-1 %, Dithane M 45-2 %, Bayleton 5 WP-0,5 %; folosirea la plantare a materialului săditor sănătos, certificat; folosirea la plantare de soiuri tolerante la atacul ciupercilor de scoarță și lemn, pentru scăderea efectelor îmbonăvirilor; evitarea amplasării plantațiilor viticole pe terenuri argiloasee, grele și pe cele cu exces de umiditate și fără o scurgere satisfăcătoare; fertilizarea cu îngrăsăminte organice pentru evitarea lipsei unor elemente; analiza solului și corectarea pH
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tulburărilor funcționale digestive, de origine hepatică. *Decoct din amestec cu turiță mare (10 g), coada șoricelului (10 g), mentă (10 g), sunătoare (10 g), rădăcini de păpădie (10 g), fructe de măceș (10 g), rostopască (5 g), volbură (5 g), scoarță de crușin (5 g) și mătase de porumb (5 g); se ia 1 linguriță amestec uscat și măcinat, se fierbe 5 minute În 250 ml apă, se infuzează acoperit 10 minute, se strecoară și se beau 2-3 ceaiuri pe zi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cantitate În timpul zilei. -Decoct de urzică (2 lingurițe rădăcini uscate și pulverizate la 250 ml apă rece; se fierbe 5 minute, se infuzează acoperit 10 minute, se strecoară și se beau 1-2 ceaiuri călduțe pe zi. -Decoct din 1 pumn scoarță de la rădăcini de dud alb care se macerează 12 ore În 2 litri apă rece. Se fierbe până scade lichidul la aproape ½ din cantitate, se strecoară și se bea În cursul zilei, Într-o cură de 3 săptămâni, după care
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
sau uscată, eventual amestecate cu mătase de porumb și cozi de cireșe are efecte deosebit de bune În eliminarea excesului de apă din țesuturi, prin acțiunea diuretică. -Alte decocturi se prepară din bulbi de ceapă și arpagic, herba de coada calului, scoarță de soc și de mesteacăn, cu adaus de bicarbonat de sodiu alimentar, muguri de mesteacăn, fructe de caprifoi și semințe măcinate de morcov. -Infuzie din frunze proaspete de urzică vie și urzică mică, frunze tinere de mesteacăn sau nuc, flori
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de stimulare a eliminării urinei din corp. Cataplasmele se pot prepara și din decoct de coada calului, fructe de ienupăr și frunze de varză albă, strivite și aplicate pe zona cu lichid ascitic. Aceleași efecte se obțin cu băi din scoarță de rădăcină de dud (alb sau negru), preparate din 3-4 pumni la 5 litri de apă care se fierb până scade la jumătate, se strecoară În cada de baie unde se stă 30 minute. Utile sunt și băile cu rădăcini
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]