88,469 matches
-
talazurilor a succesive sondaje, să inspire încredere, într-o societate negativată în punctul în care nimeni și deloc nu mai inspiră așa ceva. Încrederea fără iubire nu se poate, nici iubire fără compasiune. De abia acum atingem nexul chestiunii: prin manevra scrisorii, dl Iliescu a țintit anume să ne inspire compasiune, pentru ca de la compasiune să trecem la iubire, acel orb sentiment ce-și are rațiunea sa, departe foarte de cea civic politică. Dar cum să nască și să întrețină compasiune insul cel
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
ce a fost unul din cei mai mari oameni de stat ai secolului nostru: Ion Gheorghe Maurer." Când Napoleon se duce, Talleyrand se înalță, modelele se depășesc, cândva se va pomeni despre un bărbat de stat care n-a pierdut scrisoarea și tocmai de aici i s-a tras necazul. Se va scrie, poate, că a fost și printre cei mai mari. Și în ce anume. Oricum, l-am pierdut pe dl Ion Gheorghe Maurer. Să nu-l pierdem și pe
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
redacta invitațiile pentru banchetele anuale și aniversare ale Junumii, spiritul ei managerial. Aceasta deși în Junimea ocupa poziții modeste, și el recunoscînd în Titu Maiorescu pe spiritus rector, cel ce, de fapt, avusese ideea întemeierii Societății (cum reiese dintr-o scrisoare a criticului către sora sa Emilia din martie 1864). Dar, încă o dată, cu tot rolul proeminent al lui Titu Maiorescu, Junimea s-ar fi risipit dacă n-ar fi existat grija, mereu la post, a lui Iacob Negruzzi, care, are
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
și tot astfel este percepută, în mod obișnuit și confruntarea cu apropierea morții), cu propria imagine ce se reflectă în oglindă, fix atunci se deschide ușa dinspre stradă, dinspre lume, dinspre exterior. Și apare - desigur - un mesager. Care aduce o scrisoare. De dincolo. De dincolo de cameră. De dincolo de propriul univers. De dincolo de viață sau de dincolo de moarte? Răspunsul e nesigur (fiindcă nu știm - intenționat nu știm - nici dacă naratorul a apucat să arunce, fie și în treacăt, o privire în oglindă
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
fie și în treacăt, o privire în oglindă și nici ce a văzut acolo). Cert e numai că astfel a fost trecut un prag. Deși Dumas evită confruntarea cu oglinda și totuși tocmai pentru că (pretinde că) dorește a se privi. Scrisoarea e semnată Nodier și reprezintă nu doar o dovadă că Dumas e viu (de vreme ce altcineva, la fel de "viu" îi scrie), ci mai ales, o mărturie irefutabilă a "morții" sale. Căci autorul acelei epistole este, la rîndul său, un scriitor și nu
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
că Dumas e viu (de vreme ce altcineva, la fel de "viu" îi scrie), ci mai ales, o mărturie irefutabilă a "morții" sale. Căci autorul acelei epistole este, la rîndul său, un scriitor și nu de orice fel, ci de povești fantastice. Mai mult, scrisoarea în chestiune se referă chiar la moartea - anunțată în jurnal - a adresantului. Moarte pe care astfel o confirmă - firește, cum altfel decît asumînd că o neagă?! În acest fel, Charles Nodier apare ca fiind, de două ori, un dublu al
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
chiar la moartea - anunțată în jurnal - a adresantului. Moarte pe care astfel o confirmă - firește, cum altfel decît asumînd că o neagă?! În acest fel, Charles Nodier apare ca fiind, de două ori, un dublu al lui Dumas. Întîi, fiindcă scrisoarea e adusă chiar în clipa cînd acesta din urmă vrea să se uite (sau să uite) în oglindă. Deci substituie oglinda. Și apoi, pentru că, de vreme ce scrisoarea îi este adresată unui "mort" (de trei ori omorît: de boală, de creație și
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
Nodier apare ca fiind, de două ori, un dublu al lui Dumas. Întîi, fiindcă scrisoarea e adusă chiar în clipa cînd acesta din urmă vrea să se uite (sau să uite) în oglindă. Deci substituie oglinda. Și apoi, pentru că, de vreme ce scrisoarea îi este adresată unui "mort" (de trei ori omorît: de boală, de creație și de presă), expeditorul nu poate să fie decît, la rîndul său, de pe tărîmul celălalt. Expeditor (și "mort") pe care e pe punctul să-l invoce privirea
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
Adevărul că cei doi congresmeni erau programați de un scenariu să facă declarațiile pe care le-au făcut în Senatul american. Cu atît mai mult cu cît aceiași congresmeni au făcut aceeași profesiune de credință în decembrie trecut, într-o scrisoare adresată secretarului american, d-na Albright, în care își exprimau aceleași temeri ca și acum, dar fără ca aceste temeri să facă parte din scenariul imaginat de dl Dumitru Tinu. * Acest foarte interesant punct de vedere al directorului ziarului Adevărul poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]
-
stoicism pe care îmi place să îl asemăn cu cel al unui alt explorator al regiunilor antarctice, Robert Falcon Scott, celebrul învins în competiția cu Roald Amundsen pentru cucerirea Polului Sud. Epuizat și singur, Scott întocmește într-un ultim efort scrisori consolatoare pentru familiile camarazilor săi - deja trecuți în neființă. Apoi se stinge. Un comportament drag inimii de britanic, care ne face, de la un punct, să ne simțim cu toții britanici. Dincolo de condițiile nedemne ale ultimilor ani de viață, prin realizările fundamentale
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
este un eveniment editorial nu doar pentru motivul evocat imediat mai sus, ci și datorită deosebitei transpuneri în fapt a unui proiect extrem de ambițios. Ea cuprinde aproape toate desenele din jurnal, câteva pagini în facsimil, schițe, tipărituri, fotografii (multe inedite), scrisorile legate de expediție, conferințele lui Racoviță, scurte articole de enciclopedie, note explicative. Alinierii prozaice a tuturor acestor documente i-a fost preferată reproducerea lor nestânjenită, într-un joc permanent al dispunerilor pe spațiul paginii. Această dinamică de plan cinematografic, integrată
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
prin respectarea diversității formale a informației, cu spiritul savantului; și de asemeni, prin constanta îmbogățire a unui fond de date deja existent. Volumul se deschide cu o sumă de "Lămuriri la un centenar" (cel al încheierii expediției Belgica), continuă cu scrisorile pregătitoare ale expediției, inserează apoi jurnalul propriu-zis, adaugă de asemeni fragmente din scrisorile lui Racoviță către părinții săi - înnebuniți, pe toată durata călătoriei, de dor, alarme false și incertitudini. Sunt reproduse și scrisori redactate la întoarcere, cele mai multe către Adrien de
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
constanta îmbogățire a unui fond de date deja existent. Volumul se deschide cu o sumă de "Lămuriri la un centenar" (cel al încheierii expediției Belgica), continuă cu scrisorile pregătitoare ale expediției, inserează apoi jurnalul propriu-zis, adaugă de asemeni fragmente din scrisorile lui Racoviță către părinții săi - înnebuniți, pe toată durata călătoriei, de dor, alarme false și incertitudini. Sunt reproduse și scrisori redactate la întoarcere, cele mai multe către Adrien de Gerlache; articole ale vremii din ziarul Adevărul; conferințe; scrisori din perioada 1928- 1939
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
cel al încheierii expediției Belgica), continuă cu scrisorile pregătitoare ale expediției, inserează apoi jurnalul propriu-zis, adaugă de asemeni fragmente din scrisorile lui Racoviță către părinții săi - înnebuniți, pe toată durata călătoriei, de dor, alarme false și incertitudini. Sunt reproduse și scrisori redactate la întoarcere, cele mai multe către Adrien de Gerlache; articole ale vremii din ziarul Adevărul; conferințe; scrisori din perioada 1928- 1939; glose de lectură și de documentare; un bilanț al activității savantului și al largii recunoașteri de care el s-a
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
de asemeni fragmente din scrisorile lui Racoviță către părinții săi - înnebuniți, pe toată durata călătoriei, de dor, alarme false și incertitudini. Sunt reproduse și scrisori redactate la întoarcere, cele mai multe către Adrien de Gerlache; articole ale vremii din ziarul Adevărul; conferințe; scrisori din perioada 1928- 1939; glose de lectură și de documentare; un bilanț al activității savantului și al largii recunoașteri de care el s-a bucurat . La aproape o jumătate de secol după observația indignată a lui Petru Groza, în împrejurări
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
cu prefața foarte documentată a d-lui Nicolae Florescu, repunea în circulație două texte ale lui Pamfil Șeicaru, puțin (sau deloc) cunoscute la noi, după apariția lor la Madrid, în anii '50. E vorba de Rechizitoriu (titlul dat de editură): Scrisoare deschisă lui Mihail Sadoveanu (reluată din revista Carpații, 10 iulie 1954) și de Tudor Arghezi. Tejgheaua cuvintelor (reluată fiind broșura cu același titlu de la Editura "Carpații", 1958). Ambele sînt pamflete, în stilul gazetarului de la Hiena și de la Curentul interbelic, aproape
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
ultimă categorie. Ca polemist, Șeicaru este, fără îndoială, redutabil. Avea dreptate E. Lovinescu. Negru în cerul gurii, a inventat la noi limbajul mahalagesc. Doar T. Arghezi îl întrece în plasticitate, deși literatura noastră nu duce lipsă de pamfletari talentați. Nici Scrisoarea, nici Tejgheaua nu fac excepție. Autorul nu se mărginește la a inventaria cedările morale ale lui Sadoveanu și Arghezi de după instalarea puterii comuniste. Ambele texte reconstituie, minuțios, traseul, mult mai lung, al "colaborărilor" celor doi mari scriitori cu oficialități diverse
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
oricît de puțin însemnată, de difuză și de greu omologabilă - în sens invers. Așa cum remarca un comentator, eminescianismul era o stare de spirit, o tendință care plutea în aer încă înainte de Eminescu. Deschizînd, prin resurse proprii, un "orizont nemărginit", autorul Scrisorilor a catalizat, totodată, un romantism pîclos, o dispoziție melancolică, o înclinație depresivă care preexistau. În absența sa, atari elemente de specificitate neîmplinită probabil că s-ar fi risipit. Geniala-i vocație a făcut cu putință însumarea și transfigurarea lor, "mîntuirea
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
zâmbet îngăduitor. Neocomuniștii nu sunt totalmente lipsiți de intuiție. Ei știu că schemele, șmecheriile, diversiunile, cacialmalele, într-un cuvânt, ticăloșia lor n-au nici un sorț de izbândă acolo unde domnesc rațiunea și civilizația. Doar astfel se explică prosteasca diversiune a scrisorii - altminteri, de-un comic mortal! - privind infestarea, otrăvirea și chiar asasinarea violentă a lui Ion Iliescu! Nu lipseau din acest catalog al supliciilor decât gâdilatul, scărpinatul pe burtă, praful de strănutat, pusul piedicii, bâza, leapșa pe furate, șotronul, baba-oarba, picătura
Ordalii asortate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17240_a_18565]
-
Z. Ornea Grupajul de scrisori adnotate ale lui Paul Georgescu, pe care le publică la Editura Biblioteca Apostrof dl Ion Simuț mi-a readus în memorie personalitatea distinsului prozator și critic literar. Mi-a fost bun prieten și în tinerețea mea zbuciumată, în momente deosebit de
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
a lui Paul Georgescu de a descoperi tinere talente. În noiembrie 1976 dl Ion Simuț i-a scris cerîndu-i un răspuns la o convorbire anchetă a Echinoxului despre opera lui Sadoveanu. Paul Georgescu a trimis acea intervenție cerută. A doua scrisoare e datată tocmai 8 aprilie 1977, după cutremur. Începea prin a-i mărturisi: "... Deci ne-am cutremurat. A trebuit să strîngem molozul de pe jos, să ne ridicăm cărțile, să ne plîngem amicii terciuiți și să ne bocim orașul". Cînd, în
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
orașul". Cînd, în aprilie 1978, dl Ion Simuț i-a trimis o ediție Agârbiceanu, prefațată de d-sa, Paul Georgescu i-a răspuns a multumire, notînd, în misivă, gînduri și opinii interesante despre proza lui Agârbiceanu, Sadoveanu, Hogaș. În următoarea scrisoare, a treia, datată 5 iulie 1978, cum interlocutorul absolvise facultatea și dorea să se rostuiască (dar avea puține șanse) la Cluj, Paul Georgescu notează: "a fi intelectual nu e o profesie, ci o calitate" și se arată încîntat de faptul
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
sale de a fi simultan critic literar și prozator, sfătuindu-l pe corespondent să-și publice el eseul polemic, nemaiașteptînd eseul lui Paul Georgescu tot despre tragicul lui Sadoveanu. Și amplele considerații filosofice și de teorie literară notate în lunga scrisoare îngăduie, azi, editorului, să constate, în notă, "sensul profund stimulator pe care îl căpătase corespondența mea cu Paul Georgescu". Urmează o pauză de vreo doi ani, în urma unei scrisori a dlui Ion Simuț, Paul Georgescu îi răspunde. Acum corespondentul său
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
Și amplele considerații filosofice și de teorie literară notate în lunga scrisoare îngăduie, azi, editorului, să constate, în notă, "sensul profund stimulator pe care îl căpătase corespondența mea cu Paul Georgescu". Urmează o pauză de vreo doi ani, în urma unei scrisori a dlui Ion Simuț, Paul Georgescu îi răspunde. Acum corespondentul său bihorean trăia, ca profesor, în satul Hotar și era intens preocupat de cariera sa; bătrînul critic îi oferă sfaturi utile și protectoare. Pe vremuri, scria, un tînăr critic începea
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
de mărturisiri și îndemnuri trebuie să fi fost binefăcătoare pentru un tînăr critic, înfundat într-un sat, care aștepta momentul debutului care să-l impună, mulțumindu-se, deocamdată, cu cronici prin Echinox, Vatra, Familia. Și, în martie același an 1981: "Scrisoarea d-tale m-a emoționat mai mult decît îți închipui, fiindcă și eu cunosc situațiile la care te referi. Să te încredințez - din nou - că eu cred în steaua dumitale (literară)? Te ajută cu ceva? Acum vreo 12-14 ani, cînd
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]