4,809 matches
-
suntem vii, pulsionali, dârdâitori cât Grecii, Talienii, Spaniolii, Portughezii; arheii încă nu ne-au părăsit, nici femeile, ce încă nu și-o trag cu Magrebini slabi la carte, însă tari în vârtute. Damezele autohtone mai pariază pe capacitățile argumentative ale sculelor noastre. Noi ne uităm la politicieni ca la niște mari comici ai ecranului, Blandiana când își face singură cumpărăturile e luată de precupețe drept cântăreață de muzică populară, iar Ducesa de Guermantes, când avea oameni ai politicului la masă, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
gloriei lui, într-o țară în care nimic nu mai era posibil, adolescente rebele fugeau de acasă, sărind pe geam din camerele în care le încuiaseră părinții, și se îndesau în boxele marilor difuzoare, în trailerele nocturne cu stațiile și sculele de amplificare, dormeau pe jos prin hoteluri și prin parcuri, numai să ne urmeze fascinate în următorul oraș, paralitici și schizofreni, ciungi, orbi și surzi se înghesuiau către scena spectacolului de zi și de noapte ca la scăldătoarea Betezda, era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
eram aproape. S. P.: - Și momentul revoluției, cum l-ați prins în fabrică ? A.M.: - Eram chiar la serviciu, am fugit, am lăsat tot, nu am mai strâns nimica, că, de obicei, trebuia să strângi, aveai un dulăpior, ceva, unde strângeai sculele, ce-aveai, tot am lăsat ! Gata ! O căzut ! Ș-acuma regret. Eu nici-atunci, cum toți erau în verva aceea, ne bucuram, dar mă gândeam... n-o să fie bine. Mai cunoșteam și eu persoane plecate care... numai pe la „Vocea Americii”, mai
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
București la Iași. Bucuria noastră că ne mută la Iași... Și reușim la facultate. Reușesc și eu, reușește și frate-meu, și reușim toți la facultate. În ’60 - am reușit la facultate... Și am fost la secția de Mașini-unelte și scule, prima promoție de ingineri în Mașini-unelte, scule și linii automate. După ce am terminat facultatea, ne-a dat un proiect foarte greu, fiind primii care am dat, n-aveam nici de unde să ne ghidăm, să ne orientăm, că restul, studenții de la
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
mută la Iași... Și reușim la facultate. Reușesc și eu, reușește și frate-meu, și reușim toți la facultate. În ’60 - am reușit la facultate... Și am fost la secția de Mașini-unelte și scule, prima promoție de ingineri în Mașini-unelte, scule și linii automate. După ce am terminat facultatea, ne-a dat un proiect foarte greu, fiind primii care am dat, n-aveam nici de unde să ne ghidăm, să ne orientăm, că restul, studenții de la celelalte facultăți, de la alți ani, aveau în
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
putea să spun. Să echipeze alte uzine, da' nu văd unde... secția cea mai nouă era Secția de Sculărie; aicea, unde aveau mașini de găurit, în coordonate, cu precizie de micron, care trebuia să stea la o anumită temperatură, mașina, scula și așa era la-nceput. Oricum, faptul că erau mulți meseriași, au fost puși directori de fabrici, Gîlea la IMAMUS, Mustață la CUG, pe Mustață l-am avut eu șef la Mecanicu'-șef... Budacea, cu care ați stat de vorbă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
sau doar cu Gregorine, limpezindu-i gândurile și oferindu-i satisfacții la capturarea, după ore bune de efort a unui "monstru" aguja, castero,emperador, pez espada ce putea depăși 750 de libre! Ieșirile în "alta mar", erau pregătite cu atenție sculele, momeala, combustibilul, proviziile. Gregorine avea grijă, la cererea expresă a "patronului", de "Departamentul etilic", magazia de băuturi a lui Pilar. Gregorine își amintea de ce "consu-ma" Papa pe Pilar: două degete de gin cu apă tonică și suc de lămâie; whisky
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de sud. Populația, mai puțin în stare să judece așa departe, nu se descurajase, dar clasele bogate, de frica bulgarilor, de dragul vieții și averii lor, fug în Occident. Astfel, întreaga familie Văcă rescuCalli machi și altele, luând cu ele argintăria, scule și chiar covoare, pornesc la Paris, unde mai târziu au lucrat la Crucea Roșie și spitale, dar de unde nu au mai venit până după pace. [Mama rămăsese cu copiii la Florica. Nu-și dădea seama cât se înrăutățise situația, căci
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ce aveau mai prețios, îl porneau la Iași și în urmă la Mos cova; asemenea, arhivele, tablourile pinacotecii și ale colecțiilor particulare, dosarele de la Creditul Rural, tezaurul Băncii Na ționale și cu el tot ce se putea de la particulari: argintărie, scule, hârtii de familie; toate cu garanția și după cererea Puterilor Aliate, ca să nu cadă în mâna vrăjmașului și ca instituțiile și ministerele să poată funcționa la Iași. Eu refuzai categoric să scap orice. Devenisem indiferentă la toate bunurile vieții, ba
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Răniții soseau din toate părțile; doctorii francezi, români porniseră luând cu ei toate in strumentele și materialul chirurgical; rămăsesem în mizerie mare. Bieții soldați soseau morți de oboseală, răniți și zicând cu durere: „Cum să le ții piept? Ce mai scule au!“ Spitalele din Craiova s-au evacuat, ni s-au trimis 150 de răniți supranumerari ca să-i adăpostim, să-i odihnim, să-i pansăm și să-i primenim între două trenuri. De aici sunt îndreptați la Galați. Bombele plouau la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
amărâtă, bolnavă de nenorocită ce era, neînțelegând marea nedreptate ce i se făcea, după părerea ei. Acolo mrejele întinse se reformară, o corespondență se restabili între cele două aliate și din nou fu ne voit regele să răscumpere scrisori, după sculele scump plătite, să numească pe Enăchiță Văcărescu ministru la Roma, pentru a mai recăpăta hârtii și corespondențe, și, în fine, să ia pe exilata de la Veneția pentru a o da în paza mamei ei, principesa de Wied, la Sigenhausen, unde
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
s-a obișnuit, dar asta vine cu timpul. Eu am făcut la viața mea peste 400 de șasiuri și cam știu cum să le potrivesc ca să iasă bine din prima. În ultimii ani au mai apărut și un fel de scule de prin Germania, care capsează pânza de șasiu, dar sunt destul de scumpe, și nu oricine își permite, dar nici nu se prea găsesc. Dar să mă întorc la d-l Savonea, am avut mai multe lucruri bune de învățat de la
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
acum ea e din ce În ce mai industrializată. Exemple: Odată gustată pâinea albă, realizată din făină rafinată, deci industrializată, toată lumea a vrut-o. La fel, uleiul rafinat a Înlocuit oloiul. Omul doarme tot 8 ore zilnic. Numai că, dacă odinioară se culca și scula “odată cu găinile”, fiind activ exclusiv ziua, acum, când a aflat de electricitate, se culcă și, evident se scoală, tot mai târziu, ba chiar doarme și ziua. Mai precis, și-a deplasat centrul de greutate al activității spre noapte. Toate acestea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
kg costa 10 lei, mâncam cu lingura fără să le mai înmulțim cu griș, cu franzelă, cu maioneză sau alte născociri. Locuitorii deltei erau oameni foarte muncitori, puternici, cinstiți și prietenoși. Lucrau și în afara deltei mai ales ca săpători, foloseau scule de săpat speciale, mai puternice, construite de ei, li se spunea „excavator cu barbă”, dar le plăcea băutura. Când aveau de săpat un șanț, adesea lat și adânc, puneau sticla de vodcă la doi-trei metri în față, săpau până la ea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Nu întâmplător studiul este prevăzut în perioada tinereții, când memoria și capacitatea de asimilare au performanța maximă. Și timpul fiind scurt, trecător și ireversibil, trebuiesc bine alese preocupările pentru care urmează să sacrificăm acest timp. Un exemplu concludent este computerul, scula asta modernă și minunată fără de care nu putem lucra în nici un domeniu de activitate, în economie, comerț, cercetare, studii de orice fel. Este absolut necesar să ne străduim să cunoaștem procedeele și posibilitățile acestui minunat instrument aflat însă în continuă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
orice reclamație din partea noastră ar fi însemnat o sinucidere. Exclusiv pentru mine, a apărut un alt mare pericol. România a cumpărat din Japonia (de la Firma Kojo) câteva fabrici de rulmenți moderne, complete, cu planuri pentru clădiri, cu utilaje, documentație, tehnologie, scule și toate accesoriile și materialele auxiliare. Una dintre aceste fabrici trebuia construită lângă vechea Fabrică de Rulmenți din Brașov. Construcția halelor mergea între încet și deloc, dar au început să sosească utilajele și au fost depuse, conform tradiției, afară, în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
un Moskvici vechi reparat capital, numai lucruri necesare și nesuspecte, inclusive alimente rezistente la drum, brânză de burduf, salamuri uscate, conserve, câteva sticle de cognac pentru a obține din vânzarea lor ceva bani în străinătate (pentru benzină), hărți turistice și scule pentru eventuale reparații auto. Actele mele nu am avut curajul să le iau, dacă le găseau asupra mea la graniță, cazul devenea penal, clar, și eram bun de băgat la pușcărie. Am aranjat însă cu un turist străin, un grec
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
sta liniștit, nu mai era timp să mă asculte. Atunci am hotărât să-mi procur și eu un ceas. Părinții mei nu puteau plăti așa ceva. Cu ajutorul unui unchi, m-am angajat în vacanța de vară ca strungar la Întreprinderea de Scule Ioan Fonaghi din Brașov. Cu salariul meu pe trei luni de muncă, mi-am procurat, prin relații, un ceas de mână rusesc, Pobeda. A fost un ceas foarte bun, mi-a adus multă bucurie și desigur l-am îngrijit și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Apoi, doctorul mă ardea. Dracu’ știe cu ce mă ardea. Simțeam doar cum îmi sfârâiau creierii, cum se încingeau. Doctorul avea o față de sudor, de strungar care rotea o porcărie în urechea mea. Nu am avut niciodată curaj să văd scula din mâna lui sau să mă uit la microscop. La ce conțin io. Încercam să nu simt durerea. Există un anumit prag al durerii, dincolo de asta nu mai simți nimic. Parcă nici nu eram eu acolo, pe masă. Strângeam cearșaful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
parte. Nu vii cu scheme să mă pârăști lu’ profu’ sau mai știu io ce. Șubi zicea că e pregătit să-l bărbierească. Avea și un aparat de ras la el. Uite, că poate tu nu știi cum se folosește scula asta! Șăfu nu-l băga în seamă și bineînțeles că Șubi s-a enervat și mai tare, las’ că vezi tu, la unu’ te măcelăresc, te snopesc, te căpiez, te-adună mă-ta cu fărașu’ de pe jos. Toți credeau că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
faci, cum povestea Pif, laba pe felia de pâine. Cine termină utimul, ăla mănâncă. Sau bambilici. Să-și lege fiecare pula cu ață și, printr-o masă, să scoați ațele, să le amesteci și să tragi. Nu știi dacă e scula ta sau a altuia. Câștigă ăla care rezistă mai mult. De ce toată anarhia asta, toată incoerența? De ce beau copiii, în fond asta suntem, copii veniți din provincie? Probabil, un provincial, un țăran ajuns într-un mare oraș nu pricepe nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
alții la mână. E o sursă de putere povestea, informația. Odată, la facultate, făceam primul platou TV. Adică stăteam pe un scaun cu o cameră TV în față și vorbeam acolo, ne prezentam cine suntem, de unde venim și ce mare sculă dorim să ajungem. Mari scule. Nu trebuia să facem nici un gest deplasat. Nu trebuia decât să privim în cameră, pentru a întreține contactul cu presupușii telespectatori. Evident că într-un moment ca ăsta te blochezi, ce dracu’ să spui despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
sursă de putere povestea, informația. Odată, la facultate, făceam primul platou TV. Adică stăteam pe un scaun cu o cameră TV în față și vorbeam acolo, ne prezentam cine suntem, de unde venim și ce mare sculă dorim să ajungem. Mari scule. Nu trebuia să facem nici un gest deplasat. Nu trebuia decât să privim în cameră, pentru a întreține contactul cu presupușii telespectatori. Evident că într-un moment ca ăsta te blochezi, ce dracu’ să spui despre tine? Îți dai seama că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
caz de beție cu scandal la serviciu al unui func țio nar de-al meu, destituit pentru aceasta; și fără ca să cunoaștem, nici eu, nici adversarul, a mânui o spadă sau a trage cu pistolul, Într-o vreme când asemenea scule ancestrale zăceau uitate, fără vreo valoare comercială, prin poduri; eu rămânând totuși, pe urma acestei „afaceri de onoare“, descalificat pe toată viața. și am văzut pierind pentru totdeauna câteva dintre artele vechi de când lumea ale omului industrios din firea lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să te ducă mai curând, să te ia la sub țioară și să-și facă apoi vânt, apoi vânt... Nenorocitului de notar, deși tânăr Încă și de felul lui fecior de țăran pricăjit din acest sat, nu-i mai mergeau sculele. Venea la ceasul prânzului la mine În odaie ca să mă vadă mâncând din tocana cu ceapă multă pregătită țărănește de băbuța Îngri jitoare a școlii, uitându-se cu jind la sănătoasa și contagi oasa mea poftă de mâncare, cum o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]