2,176 matches
-
Nicolae Cozma, Toader Chirică, Mărioara Iordache, Donica Petreanu, Toader Livizoru, Anastasia Sărăteanu.C asele erau construite din piloni de lemn împletiți cu nuiele, umplute apoi cu ceamur și lipite cu lut. Acoperișul caselor era din stuf, papură sau paie, de secară. Mobila aproape că lipsea cu totul, ea se compunea din patul de nuiele,apoi din scândură, o laiță dintr-o scândură lată - pentru primirea oaspeților, masa și alte câteva obiecte simple. Cea mai frecvent întrebuințată lampă era opaițul, un vas
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
s-au ocupat tradițional cu creșterea vitelor și cultivarea pămîntului. Produsele obținute din aceste îndeletniciri au format baza alimentării locuitorilor de la sate. Particularitățile alimentației depindeau de gospodăria auxiliară, care asigura familia țărănească cu principalele produse. Prin urmare culturile cerealiere (grîul, secara, mălaiul, porumbul), leguminoasele (fasole, mazăre), cucurbitaceele (pepeni verzi, pepeni galbeni, dovleci), legumele (varză, ceapă, ridiche, usturoi, cartofi, ardei), fructele (prune, pere, mere, caise) și, bineînțeles carnea și produsele lactate erau componente ale mîncării. Totuși alimentația țăranilor depindea și de anotimp
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
("Claviceps purpurea") este o ciupercă fitoparazită din familia Clavicipitaceae, genul "Claviceps", ai cărei scleroți parazitează diferite cereale, mai ales secara. Termenul este folosit cu mai multe sensuri, toate în legătură cu ciuperca parazită: pentru a denumi ciuperca parazită, "Claviceps purpurea"; pentru a denumi scleroții acesteia, și pentru a denumi boala parazitară respectivă a secarei. Pentru secara parazitată se folosește și denumirea de
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
ai cărei scleroți parazitează diferite cereale, mai ales secara. Termenul este folosit cu mai multe sensuri, toate în legătură cu ciuperca parazită: pentru a denumi ciuperca parazită, "Claviceps purpurea"; pentru a denumi scleroții acesteia, și pentru a denumi boala parazitară respectivă a secarei. Pentru secara parazitată se folosește și denumirea de "secară cornută". Scleroții ciupercii pot ajunge în produsele de panificație prin folosirea făinii obținute din măcinarea unor boabe parazitate. Datorită conținutului ridicat de alcaloizi toxici din cornul secarei (ergotamina, ergotinina etc.), consumul
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
scleroți parazitează diferite cereale, mai ales secara. Termenul este folosit cu mai multe sensuri, toate în legătură cu ciuperca parazită: pentru a denumi ciuperca parazită, "Claviceps purpurea"; pentru a denumi scleroții acesteia, și pentru a denumi boala parazitară respectivă a secarei. Pentru secara parazitată se folosește și denumirea de "secară cornută". Scleroții ciupercii pot ajunge în produsele de panificație prin folosirea făinii obținute din măcinarea unor boabe parazitate. Datorită conținutului ridicat de alcaloizi toxici din cornul secarei (ergotamina, ergotinina etc.), consumul prelungit de
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
Termenul este folosit cu mai multe sensuri, toate în legătură cu ciuperca parazită: pentru a denumi ciuperca parazită, "Claviceps purpurea"; pentru a denumi scleroții acesteia, și pentru a denumi boala parazitară respectivă a secarei. Pentru secara parazitată se folosește și denumirea de "secară cornută". Scleroții ciupercii pot ajunge în produsele de panificație prin folosirea făinii obținute din măcinarea unor boabe parazitate. Datorită conținutului ridicat de alcaloizi toxici din cornul secarei (ergotamina, ergotinina etc.), consumul prelungit de cereale contaminate provoacă o intoxicație cronică gravă
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
boala parazitară respectivă a secarei. Pentru secara parazitată se folosește și denumirea de "secară cornută". Scleroții ciupercii pot ajunge în produsele de panificație prin folosirea făinii obținute din măcinarea unor boabe parazitate. Datorită conținutului ridicat de alcaloizi toxici din cornul secarei (ergotamina, ergotinina etc.), consumul prelungit de cereale contaminate provoacă o intoxicație cronică gravă, numită "ergotism" sau "focul sfântului Anton". De aceea proporția maximă admisă este de 0,1% în grâul alimentar și 0,05% în făină. Pintenul secarei este un
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
din cornul secarei (ergotamina, ergotinina etc.), consumul prelungit de cereale contaminate provoacă o intoxicație cronică gravă, numită "ergotism" sau "focul sfântului Anton". De aceea proporția maximă admisă este de 0,1% în grâul alimentar și 0,05% în făină. Pintenul secarei este un sinonim existent în limba română pentru "cornul secarei", folosit cu aceleași sensuri ca acesta. Ergot (fr. "ergot" și en. "ergot") este un neologism de uz recent în limba română, ca sinonim pentru "cornul secarei". Acest neologism este folosit
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
contaminate provoacă o intoxicație cronică gravă, numită "ergotism" sau "focul sfântului Anton". De aceea proporția maximă admisă este de 0,1% în grâul alimentar și 0,05% în făină. Pintenul secarei este un sinonim existent în limba română pentru "cornul secarei", folosit cu aceleași sensuri ca acesta. Ergot (fr. "ergot" și en. "ergot") este un neologism de uz recent în limba română, ca sinonim pentru "cornul secarei". Acest neologism este folosit cu aceleași sensuri ca termenii deja existenți (cornul secarei și
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
05% în făină. Pintenul secarei este un sinonim existent în limba română pentru "cornul secarei", folosit cu aceleași sensuri ca acesta. Ergot (fr. "ergot" și en. "ergot") este un neologism de uz recent în limba română, ca sinonim pentru "cornul secarei". Acest neologism este folosit cu aceleași sensuri ca termenii deja existenți (cornul secarei și pintenul secarei). Nu este cuprins în ultimul Dicționar explicativ al limbii române (DEX '98), dar este menționat în dicționarele de neologisme apărute ulterior. Încă din antichitate
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
cornul secarei", folosit cu aceleași sensuri ca acesta. Ergot (fr. "ergot" și en. "ergot") este un neologism de uz recent în limba română, ca sinonim pentru "cornul secarei". Acest neologism este folosit cu aceleași sensuri ca termenii deja existenți (cornul secarei și pintenul secarei). Nu este cuprins în ultimul Dicționar explicativ al limbii române (DEX '98), dar este menționat în dicționarele de neologisme apărute ulterior. Încă din antichitate erau cunoscute efectele scleroților de secară, mai ales asupra uterului gravid. Prima atestare
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
cu aceleași sensuri ca acesta. Ergot (fr. "ergot" și en. "ergot") este un neologism de uz recent în limba română, ca sinonim pentru "cornul secarei". Acest neologism este folosit cu aceleași sensuri ca termenii deja existenți (cornul secarei și pintenul secarei). Nu este cuprins în ultimul Dicționar explicativ al limbii române (DEX '98), dar este menționat în dicționarele de neologisme apărute ulterior. Încă din antichitate erau cunoscute efectele scleroților de secară, mai ales asupra uterului gravid. Prima atestare istorică a ergotului
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
aceleași sensuri ca termenii deja existenți (cornul secarei și pintenul secarei). Nu este cuprins în ultimul Dicționar explicativ al limbii române (DEX '98), dar este menționat în dicționarele de neologisme apărute ulterior. Încă din antichitate erau cunoscute efectele scleroților de secară, mai ales asupra uterului gravid. Prima atestare istorică a ergotului apare în scrierile chinezești din anul 1100 î.Hr. Marii istorici, Tucidide, Plinius, Dioscoride, cunoșteau efectele făinii de secară infectată cu scleroți asupra femeilor gravide. Hipocrate este primul care observă efectul
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
de neologisme apărute ulterior. Încă din antichitate erau cunoscute efectele scleroților de secară, mai ales asupra uterului gravid. Prima atestare istorică a ergotului apare în scrierile chinezești din anul 1100 î.Hr. Marii istorici, Tucidide, Plinius, Dioscoride, cunoșteau efectele făinii de secară infectată cu scleroți asupra femeilor gravide. Hipocrate este primul care observă efectul abortiv al făinii de secară, crescută în condiții de iarnă umedă și primăvară uscată (condiții care se pare că favorizează creșterea scleroților). Chiar și Cezar, în al său
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
gravid. Prima atestare istorică a ergotului apare în scrierile chinezești din anul 1100 î.Hr. Marii istorici, Tucidide, Plinius, Dioscoride, cunoșteau efectele făinii de secară infectată cu scleroți asupra femeilor gravide. Hipocrate este primul care observă efectul abortiv al făinii de secară, crescută în condiții de iarnă umedă și primăvară uscată (condiții care se pare că favorizează creșterea scleroților). Chiar și Cezar, în al său „Război civil”, semnalează o epidemie apărută în timpul asediului Marsiliei, datorată consumării de făină infestată, dar nu descrie
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
ușoară. Primul raport complet asupra ergotului și a efectelor acestuia se datorează medicului curant al lui Ludovic al XIV-lea, Denis Dodart, raport către Societatea Regală Franceză de Științe (1676). Multă vreme s-a crezut fie că scleroții reprezentau o secară mult mai bună decât cea obișnuită, fie că această creștere este corelată cu cantitatea de ploaie căzută, care poate induce o fermentație. Meritul identificării corecte a sclerotului ca fiind o ciupercă aparține lui Augustin Pyramus de Candolle (1778-1841). În 1853
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
este primul care identifică ciuperca "Claviceps purpurea", ca fiind cauza unor otrăviri. În 1938 chimistul elvețian Albert Hofmann, în cursul cercetărilor sale efectuate în cadrul laboratoarelor Sandoz, sintetizează pentru prima oară LSD din ergot. Ulterior, s-a descoperit că ergotul de secară era folosit de mii de ani de călugării tibetani la ritualuri mistice, ce s-au păstrat în celebra lucrare ”Cartea morților”. În carte se menționează că ciuperca cornul-secarei produce efecte halucinogene asemănătoare drogului numit LSD 25, evident în anumite doze
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
același motiv. Tendința recentă de a consuma alimente naturale crude a avut și ea urmări nedorite. Astfel în anii 1980 în Germania au fost înregistrate cazuri de otrăvire cu ergot din Müsli, un produs utilizat pentru micul dejun, care conține secară nefiartă. Organismul propriuzis al ciupercii "Claviceps purpurea" este miceliul (indicat în imaginea din cutia taxonomică la nr. 15). Toate celelalte imagini reprezintă fie organe de înmulțire, fie forme de rezistență produse de acest miceliu. De altfel la toate ciupercile organismul
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
imagini reprezintă fie organe de înmulțire, fie forme de rezistență produse de acest miceliu. De altfel la toate ciupercile organismul propriu zis este reprezentat de miceliu. Ciclul de dezvoltare al speciei de ciupercă parazită Claviceps purpurea, începe în spicele de secară. Aici în locul unor boabe se formează formațiuni tari care sunt scleroții acestei ciuperci parazite. Acești scleroți sunt organe de rezistență ai ciupercii. De pe spicul de secară ei cad pe pământ. Fiind organe de rezistență, deci adaptați la condiții vitrege, aceștia
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
Ciclul de dezvoltare al speciei de ciupercă parazită Claviceps purpurea, începe în spicele de secară. Aici în locul unor boabe se formează formațiuni tari care sunt scleroții acestei ciuperci parazite. Acești scleroți sunt organe de rezistență ai ciupercii. De pe spicul de secară ei cad pe pământ. Fiind organe de rezistență, deci adaptați la condiții vitrege, aceștia rezistă până primăvara. Primăvara, scleroții vor germina. Sclerotul germinat formează numeroase prelungiri cu o lungime de 2-4 cm. Prelungirile formează la capete formațiuni măciucate, de culoare
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
alungită. Fiecare ască conține câte 8 ascospori. Ascosporii au formă filamentoasă. Ei sunt multicelulari și hialini. Acești ascospori, datorită greutății foarte mici în raport cu volumul, sunt purtați cu ușurință de curenții de aer. Unii dintre ei ajung pe stigmatele florilor de secară. Pe stigmatul florilor ei germinează, formând un filament care poartă numele de „filament de infecțiune”. Acest filament pătrunde până în ovar. În interiorul ovarului, din miceliu se diferențiază conidiofori scurți. Pe acești conidiofori scurți se formează conidii ovale. Aceste formațiuni sunt ovoide
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
prin intermediul cromatografiei în strat subțire (CSS), evidențierea spoturilor fiind făcută cu PABA (p-dimetilaminobenzaldehidă)/H SO(culoare albastră rezultată fiind direct proporțională cu procentul de alcaloid-dozare spectrofotometrică). Tabel cu reactivii de culoare folosiți pentru identificarea alcaloizilor din ergot: Alcaloizii din cornul secarei au o activitate fie agonistă fie antagonistă la nivelul diferiților receptori: adrenergici, serotoninergici și dopaminergici. Aceste efecte depind de: Din cauza acestei „nespecificități”, alcaloizii prezintă o mare varietate de acțiuni farmacologice. În general, pot acționa selectiv (amidele acidului lisergic prezintă selectvitate
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
Nahocinski, apoi ne-au mutat pe barje. Femeile boceau. Ne-au dizlocat într-o pădure, unde erau vreo două-trei case. Ne-au dat voie să ne culcăm în pod, spunându-ne ””Făceți-vă case””. Ne dădeau o pâinică mică de secară pentru 2 zile. Ne înfășuram la un picior cu o mânecă de pufoaică, iar la celălalt cu o șalincă și așa am supraviețuit și gerurile. Am muncit în Siberia 7 ani. Cînd ne-am întors în raion nu ne primeau
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
purtător, cu desțelenire împrejurul vetrei satului pentru a evita secătuirea pămînturilor.Se cultivau diverse cereale, plante textile și zarzavaturi și erau crescute vite. Majoritatea preocupărilor s-au păstrat până în ziua de azi. Sunt cultivate cereale cum ar fi grâul, porumb, secara, orz, ovăz. Sunt crescute vite- boi, vaci, capre, oi- porci, căi, galonacee, iar păstoritul este transhumant, determinat de relief, clima și vegetație. În sfera preocupărilor agricole intra și cultivarea zarzavaturilor precum cartoful, ceapă, varză, mazărea, fasolea, morvovul, gulia, lintea, salată
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Poloniei si Haliciului, iar oastea voievodului a participat alături de armatele regale in cele mai importante bătălii care s-au dat în estul regatului cu tătarii, cu lituanii, cu turcii sau cu moldovenii. Oamenii se ocupau cu agricultura, culturile predominante fiind secara și ovăzul, dar și hrișca și cînepa, principalul material textil pentru îmbrăcăminte. Creșteau vite - 40% din oasele găsite la reședința din Cuhea le aparțin, precum și 50% din cele găsite în vatra Sarasăului - cel mai adesea din rasa Brună de Maramureș
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]