17,487 matches
-
al autoiluzionării, prăbușit și vechile conținuturi afective trezite. Pygmalion a eșuat, a dat o formă minunată Galateei lui, dar nu și conținutul pe care-l dorea, pentru că opera sa este un rapt identitar. Filmul ne oferă acel spectru insolit de sensibilitate care face tulburătoare filmele lui Almodóvar, și descărcat de umpluturile melodramatice ar fi putut fi cu adevărat unul remarcabil.
Pygmalion și Galateea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5103_a_6428]
-
idei, de comunicare, de profesionalism. Există, de asemenea, muzică în înțelesul pe care Beethoven însuși îl dădea acestei arte, considerând că „muzica poate oferi revelații superioare filosofiei”; evident, această muzică se adresează unui public relativ restrâns; sunt cei pentru care sensibilitatea expresiei marcată ideatic este superioară satisfacției de a savura plăcerile sonore ale momentului; oricât de fascinante, de spectaculoase ar fi aceste sonorități ce înveșmântează linia melodică sprijinită de pregnanța trepidantă a ritmului. Spectaculoase se dovedesc a fi sonoritățile ce îmbracă
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
profesională condiționată de pătrunderea lumii spirituale a versului în relația acestuia cu muzica. Și aici, în această partitură, Vlad Budoiu se dovedește a fi artistul care știe a pune în valoare declamația melodică în spiritul verbului german; dispune de o sensibilitate de natură intelectuală ce orientează sensul cuvântului. Terenul de acțiune oferit de compozitor dispune de o impresionantă vastitate spirituală. Mahler convertește viziunii sale postromantice lumea poeților chinezi, o asociază meditației sale asupra vieții care se pierde absorbită fiind de eternitatea
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
armonii, din cadrul convențiilor pe care școală le inculca și în cei mai buni, din ideea că dansatorii trebuie să fie frumoși și tineri. În această ultimă privința impresionantă este gamă foarte variată de vârste, de modelaje corporale, de rase, de sensibilități. Dansatorii Pinei ies din tipare, ceea ce au în comun este însă o remarcabilă expresivitate care vine din anatomia proprie, din cultura proprie, din sensibilitate proprie. Forța expresiei la Pînă vine din faptul că dânsul ei antrenează întreaga ființă, nu doar
Magia Pina Bausch by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5122_a_6447]
-
această ultimă privința impresionantă este gamă foarte variată de vârste, de modelaje corporale, de rase, de sensibilități. Dansatorii Pinei ies din tipare, ceea ce au în comun este însă o remarcabilă expresivitate care vine din anatomia proprie, din cultura proprie, din sensibilitate proprie. Forța expresiei la Pînă vine din faptul că dânsul ei antrenează întreaga ființă, nu doar tendoane și mușchi. Dansatorul, asemeni unui cățărător experimentat, se folosește de cele mai mici prize că puncte de sprijin, dând senzația că înaintează pe
Magia Pina Bausch by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5122_a_6447]
-
Ea are adâncimea amețitoare a „secretului șascunsț între pleoape”, dar și puterea covârșitoare de a se recompune, miraculos, după fiecare salt între regnuri și ritmuri. Pe scurt, un produs de lux al moliciunii dominatoare și al lucidității îngenuncheate de propria sensibilitate.
Cronică literară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5129_a_6454]
-
l-au oficiat generații întregi de apostați, dar un ritual în care se dorea abolirea moralei tradiționale: era nevoie de un om nou, ivit din imbold rațional, de unde și concluzia lui Tismăneanu că „principala problemă a proiectului marxist era lipsa sensibilității față de alcătuirea psihologică a umanității.“ (p. 37). Altfel spus, pentru comuniști omul nu era o ființă din carne și oase, ci un mulaj rațional care putea fi construit prin voință, potrivit unor calcule științifice. Și cum tot ce e științific
Despre rădăcinile ororii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5131_a_6456]
-
în studiul său. Încă din epoca primei tinereți, Panait Istrati fusese militant politic de stânga, cu sinceritate și pasiune, plasat astfel, putem admite, datorită condiției sale de om de jos, întâi de toate, iar apoi împins și de temperament, de sensibilitatea lui specială, de felul său de a fi ca individ. Suferea pentru cei mulți, pentru necăjiți. Soluția ar fi fost în schimbările sociale. Mersul istoriei și mai ales călătoria edificatoare în URSS din anii ’30 îl fac să se replieze
Ultimul Mircea Iorgulescu (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5135_a_6460]
-
10.2011. Produs de: Strada Film, Film i Väst. Distribuit în România de: Strada Film. Fantele de mahala, expresie degradată de donjuanism, nelipsit însă de armele „letale” ale speciei - zâmbet cuceritor, atitudine macho, un chip plăcut, o doză infimă de sensibilitate și sentiment al puterii -, iată ce întruchipează tânărul Luca (George Piștereanu). Amorezul îmbină utilul cu plăcutul, fetele seduse fiind mai devreme sau mai târziu abandonate unor rețele de prostituție transfrontaliere. Luca intră astfel în atenția unor pești mai mari care
Fantele și marioneta by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5138_a_6463]
-
pentru a justifica instaurarea unui despotism extrem care, cică, ar întruchipa maximă libertate posibilă, iar maximă libertate posibilă era legată de unitatea perfectă, cea care extirpa instituțiile de mediere socială și supremația legii. Marx, remarcă Vladimir Tismăneanu, era lipsit de sensibilitate față de alcătuirea psihologică a omenirii, de unde și cultul lui exacerbat pentru unitate. Cu toate acestea, proiectul marxist nu oferă soluțiile cu privire la realizarea unității sociale. Punerea în acțiune a viziunii utopice și escatologice a gândirii politice a lui Marx de către Lenin
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
autoclaustrează cu actori cu tot se acomodează cu dezinhibarea sexuală a generației Hippie a anilor ’60. Viziunea regizorală a Evei recuperează inspirat propriile chagrins d’amour într-un film care posedă la rândul său atât materialul necesar melodramei, cât și sensibilitatea decadent-maladivă cu care rezonează regizorul. Prizonier al unui complex faustic, regizorul își dorește înainte de toate cunoașterea și puterea asupra sufletului fiecărui actor, manipulat fără scrupule, pentru a smulge acel acord fin de care are nevoie actul de creație, chiar dacă bemolul
Retrospectivă Radu Gabrea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5338_a_6663]
-
film care face loc unei lumi traversate cu o mare delicatețe de regizorul atent la detalii, la recuperarea unei atmosfere, la reflexul nostalgic care se lasă citit în felul în care filmează strada, taverna sau interioarele somptuoase. Gabrea are o sensibilitate marcată pentru compoziție și ea reiese poate cel mai bine din acest film. Filmele din perioada de exil a lui Gabrea relevă un regizor insuficient cunoscut, captivant, sensibil, pedant uneori, cu o istorie care face concurență filmelor sale, istoria unui
Retrospectivă Radu Gabrea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5338_a_6663]
-
a pierdut din vedere faptul că cel puțin 5 dintre cele 8 competențe-cheie statuate la nivel european - comunicarea în limba maternă, comunicarea într-o limbă de largă circulație, competențele sociale și civice, capacitatea de învățare („a învăța să înveți“) și sensibilitatea culturală - se bazează pe un stoc de elemente de cunoaștere din sfera umanistă, care nu poate fi operaționalizat înainte de acumularea sa sub forma de conținuturi ale învățării.” Perfect de acord, până aici, cu autorul. Problema intervine la sfârșitul articolului, când
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5342_a_6667]
-
să fixeze lumea lui Matei Vișniec în repere clar subliniate. Autoarea asimilează limbajul autorului și tipul de emoție pe care îl emană scrisul lui Vișniec, iar într-o mare măsură reușește să le încadreze în termeni teoretici, fără a elimina sensibilitatea cititoarei fascinată de mirajul Matei Vișniec. Se plimbă cu siguranță între lumile autorului și pătrunde în mintea personajelor „care funcționează ca mecanisme ale căror creiere sunt trecute printr-un proces continuu de suprimare sau de descompunere în toate formele ei
Mirajul Matei Vișniec by Cristiana Gavrilă () [Corola-journal/Journalistic/5345_a_6670]
-
Cinematografia, ca și literatura sau oricare altă artă, nu se face doar cu marii artiști (regizori, scriitori, compozitori etc.), dar nu dobândește semnificație în absența lor. Niciun cinefil autentic nu poate face abstracție de istoria cinematografiei, reîntoarcerea alimentează resursele de sensibilitate ale unei (post)modernități uneori amnezice. Retrospectiva Wim Wenders oferă ocazia unei reîntâlniri cu cinematografia ca artă, cu o sensibilitate particulară, cu un mod de a gândi în imagini cu totul special al unei regizor, care pare să se reinventeze
Omul cu camera by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5371_a_6696]
-
nu dobândește semnificație în absența lor. Niciun cinefil autentic nu poate face abstracție de istoria cinematografiei, reîntoarcerea alimentează resursele de sensibilitate ale unei (post)modernități uneori amnezice. Retrospectiva Wim Wenders oferă ocazia unei reîntâlniri cu cinematografia ca artă, cu o sensibilitate particulară, cu un mod de a gândi în imagini cu totul special al unei regizor, care pare să se reinventeze de la un film la altul, care catalizează materialul brut al trăitului sesizând nota dramatică și tensiunea acolo unde nimic nu
Omul cu camera by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5371_a_6696]
-
casă trecând peste scrupulele estetice ale acestuia; Ed Wood (1994) al lui Tim Burton ne introduce în culisele cinematografului cu profil consumerist al anilor ’50, iar racursiurile cinefile din Ararat (2002) al lui Atom Egoyan reflectă vârste ale cinematografului asociind sensibilități specifice. Filmul lui Wim Wenders pornește de la un impas, de la contactul său cu mecanismul cineamtografiei americane prin intermediul filmului pe care-l face în America avându-l ca producător pe Francis Ford Coppola. Filmul se va numi Hammett, fiind dedicat scriitorului
Omul cu camera by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5371_a_6696]
-
devine un (fel de) obiect de artă, care păstrează aparența nemuririi, mult timp după ce modelul care i-a servit a dispărut. Și-atunci, cum să-i reziști? Și, în același timp, cum să nu-i reziști? În pagini de o sensibilitate aparte, Cunningham se lansează într-o investigație meticuloasă a resorturilor iubirii, atracției și dorinței, ne vorbește despre aparențe, tabuuri, pasiuni mistuitoare, regrete și obsesii, despre acele momente în viață când ai fi în stare să dai cu piciorul la tot
Tentațiile trecutului by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5192_a_6517]
-
Leul s-a depreciat după ce Curtea Constituțională (CC) a anunțat că amână până pe data de 12 septembrie adoptarea deciziei privind Deprecierea cursului valutar vine pe fondul crizei politice actuale. “Sensibilitatea” pieței valutare s-a accentuat după anunțul făcut de CC, care a coincis și cu conferința de presă a Băncii Centrale Europeane (BCE). În prima parte a zilei de joi cursul a urcat treptat, ajungând la ora 17:00 peste
Euro a trecut de 4,63 lei după anunţul Curţii Constituţionale () [Corola-journal/Journalistic/51992_a_53317]
-
âme melancolice cu nimic mai prejos decât celebra gravură a lui Dürer. Nota bene, inclusiv imaginile chermesei brugheliene se cuvine a fi citite ca antifrază la nostalgia difuză care inoculează fiecare cadru, invocând programatic nostalghia tarkovskiană pe un fond de sensibilitate bergmanian. Inundată de o lumină crepusculară care proiectează umbrele ca în teatrul Nō pe ecranul ei, peluza oferă spațiul perspectival și o scenă magică, aproape artificială, de studio, având ca fundal castelul. Simetria personajelor înaintând solemn, ritual, ca sub o
Apocalipsă și melancolie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5206_a_6531]
-
și implicit bilei negre, și anume Saturn. O serie de personaje, începând cu Justine (Kirsten Dunst), se înscriu temperamental pe orbita melancoliei, pe care noua planetă o revendică simbolic. Prin Saturn, melancolicul stă sub semnul înzestrărilor creatoare, pasiunii pentru ocultism, sensibilității ușor maladive, dar pe de altă parte, lentoarea revoluției astrului îi înzestra pe nativi cu indolență, ceea ce-i făcea să fie considerați stăpâni ai plumbului și ai răcelii. În Saturn și Melancolia, Raymond Klibansky, Erwin Panofsky și Fritz Saxl realizează
Apocalipsă și melancolie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5206_a_6531]
-
relația sororală cu Claire care vede în planeta care se apropie o amenin- țare palpabilă. Legată prin instinct matern, lui Claire sfârșitul lumii îi apare ca absurd în timp ce pentru Justine el vine ca o paradoxală împlinire în același registru de sensibilitate pe care planeta „ascunsă” îl reclamă nominal. Cele două surori trăiesc un sfârșit al tuturor sfârșiturilor, deplina solitudine a rasei umane se întoarce într-un final solitar după un scenariu agnostic. Măreția filmului lui Lars von Trier stă în această
Apocalipsă și melancolie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5206_a_6531]
-
în mare măsură paralel cu cel al expresioniștilor, picturile executate între 1909 și 1911, în timp ce artistul se afla la Berlin, sunt de departe cele mai interesante din expoziție. Cu toate străduința sa de a demonstra contrariul, s-ar putea ca sensibilitatea artistului să fi fost mai aproape de ludic și culoare decât de „gravitas” și abstract. Mai aproape de Rameau decât de Bach. Este doar una dintre contradicțiile marcând deosebit de interesanta operă a unui creator mereu nemulțumit, rupt între lumea veche și cea
Între lumi: Lyonel Feininger by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5218_a_6543]
-
și fiica mea s-au plâns, deoarece, crescând, au avut sentimentul că partea misterioasă a vieții mele, care este România, le rămâne inaccesibilă... Ce știu ei despre România? Am încercat și cred că am reușit să le educ o anumită sensibilitate a europeanului. Când i-am adus în Europa și în România pentru prima oară, nu a existat nimic care să li se pară absurd și la care să reacționeze negativ. De la catedrale la costumele țărănești, totul li s-a părut
Petru Popescu „Coșmarul vieții mele era să nu mai pot scrie...“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6648_a_7973]
-
romanului în secolul XVIII, despre poezia preromantică și romantică (și-mi amintesc ce surdină punea în glas citînd versuri de dragoste de poeta Lady Winchelsea sau de John Keats), te purta după el într-o altă lume, a inteligenței, a sensibilității eliberate de contingent. Cursul se încheia în ropote de aplauze."(p. 185) Astfel de frumoase pasaje sînt rare în carte, pierdute fiind în masa unei limbi erudite, dar fără tresărire de viață. Ce este uimitor e că toate solemnitățile vin
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]