5,139 matches
-
copilului. Adaptare controlată, vigilență și structurare perceptivă “ Mișcarea constituie una dintre bazele pe care copilul elaborează o înțelegere fundamentală a caracteristicilor spațiale și temporale ale lumii fizice” (Gerhordt, 1972). Trecerea dintr-un mediu într-altul implică o înțelegere a informațiilor senzoriale. Posibilitatea copilului de a sesiza componentele mediului său înconjurător și de a le memora, reprezintă de fapt, echilibrul sistemului energetic. În funcție de dualitatea impulsivitate - control, la începutul grădiniței este posibil să distingem 3 tipuri de comportament în timpul jocurilor în aer liber
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
alegem o muzică ale cărei accente puternice sunt net marcate. Bazele neurologice ale sincronizării senzorio-motrice Sincronizarea nu este produsul unei asocieri între stimuli și răspunsuri, unde primele le declanșează, pe următoarele. Ea este consecința unei alăturări a 2 serii, una senzorială și alta motrică răspunzând mecanismelor independente. Ehrlich emite ipoteza “unui mecanism neuro-motric care permite explicarea regularității automatismelor repetitive”. Practica sincronizării senzori-motrice pe tema muzicală evidențiat faptul că dinamica sonoră, adică gradarea intensității sunetelor, acționează continuu asupra organizării accentuate și conduce
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
informație nespecifică. Acest potențial energic difuz la început va deveni specific în decursul evoluției în direcții adaptative pe măsura dezvoltării neuronilor cu funcții operative. Originea energiei Originea energiei este dublă : internă, prin activitatea metabolică a neuronilor și externă prin stimularea senzorială provocată constant de mediul înconjurător și de motricitatea spontană a subiectului. Ea fluctuează în funcție de stările, de nevoie ale organismului. Orice sistem funcțional este supus necesității de a-și întreține propria activitate. Termenul “nevoie” adoptat de psihologia tradițională corespunde acestui caracter
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
un anumit nivel, ne aflăm în prezența unei situații haotice de energie difuză. Este ceea ce se poate observa în instabilitatea psihomotrică sau în sindromul hiperkinetic. În acest caz funcția de reglare are un rol eficient. Totul are loc ca și cum informația senzorială nu ar putea fi analizată la nivel cortical, pe măsură ce reacția motrică reflexă și declanșează în maniera explozivă și necontrolată. Un sistem de control permite cantității de energie să rămână îndeajuns de stabilă și să fie orientată în vederea ajustărilor menținerii echilibrului
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
prin și care nu se pare că depinde de activitatea în care este implicat subiectul, care stimul este așteptat, și care este relevant pentru acțiunea desfășurată. Fig. 1 arată care este localizarea filtrului pentru cele 2 teorii. Stadiul de stocare senzorială este considerat cel mai "periferic", implicând codificarea stimulilor fizici în impulsuri neuronale, în timp ce stadiul de analiză perceptuală este interpretat ca fiind un proces de abstractizare preliminară a unor forme simple de stimulare (ex. perceptarea unghiurilor drepte, a verticalității, etc.) Broadbent
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
situații în care se produce cea mai puternică și cea mai slabă interferare, fiind în realitate dificil să avem o privire de ansamblu relaționată de natura atenției și de corelările acesteia cu selecția sau controlul mișcării. Capitolul IV PROCESAREA INFORMAȚIILOR SENZORIALE În această secțiune vom examina natura procesării informațiilor senzitive, cu precădere a procesării unui număr de semnale care se produc în paralel fără a interfera. Înțelegerea capacităților de procesare a informațiilor în paralel indică rolul atenției în etapele timpurii ale
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
de percepere a mediului și o serie de alegeri personale pentru o execuție atentă și corectă ce presupune o rapiditate în mișcări, în timpul încercărilor inițiale. De asemenea indivizii aleg dacă probele sunt exersate împreună sau separat. Serii unice de însușiri senzoriale motrice și intelectuale influențează de asemenea forma curbelor de performanță după mai multe încercări. Faptul că un individ prezintă ameliorări rapide sau că cele mai bune îmbunătățiri și cele mai bune ameliorări ale performanței au loc după mai multe încercări
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
poate deveni capabil să câștige aceeași informație prin observarea modului în care este ținută mingea în momentul aruncării sau chiar privind cum aruncătorul își poziționează picioarele în momentul aruncării mingii. 6. Prin practică, sportivii pot acorda mai puțină atenție simțurilor senzoriale, ca și celor motrice. Datorită experienței un copil nu trebuie să-și privească brațul în timpul aruncării, poate să nu mai privească mingea și să fie capabil să-i intercepteze traiectoria corect. 7. Ca un rezultat al proceselor subliniate, experiența într-
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
aptitudinilor. Sportivii își dau singuri instrucțiuni vocale în timp ce execută, care coincid sau nu cu cele ale instructorului. Instruirea efectivă a aptitudinilor motrice este în concordanță cu nevoile și cu nivelul de pregătire a elevului și se poate face prin intermediul cauzelor senzoriale cum ar fi: instrucțiunile verbale, demonstrațiile vizuale, instruirea manuală etc. Informațiile din surse externe nu trebuie să suprasolicite abilitățile elevului de a recepta și înțelege informațiile, care de obicei provin de la mai multe surse simultan. În final, există decizii filosofice
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
uman, care să nu fi trecut mai întâi prin corp și deci, corpul care nu a fost aprovizionat de modele, pe care să le imite, să le transpună, să le depășească”. La începutul vieții școlare, corpul este captator de informații senzoriale, care joacă rolul central în structurarea perceptivă, condiție de dezvoltare cognitivă, în limita interrelațiilor cu verbalizarea experienței motrice. Piaget în 1960 utiliza termenul de activitate practică prima dată, în limbajul psihologic. Ea reprezintă: „Un sistem de mișcări coordonate în funcție de un
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
motorică, am subliniat importanța punerii în relație a împrumutului informațiilor cu realizarea motrică, acompaniată de informațiile compensatorii. Acestea sunt reprezentate prin feed-back proprioceptiv inconștient sau conștient și prin constatarea rezultatului obținut prin acțiune. Modul reflex este integrat în ansamblul informațiilor senzoriale, dar două submodule ne vor reține atenția în învățare: de ele depind reflexele echilibrului care pretinde intervenția creierului mic, pentru a menține stabilitatea posturală și cea responsbilă de coordonarea oculosegmentară a cărei coordonare oculomanuală este un caz particular. Funcția sa
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
pentru că primele încercări ale mișcării sunt afectate de încercările greșite, funcție de urmările scopului ales sau acceptat de subiect. Automatismele au o anumită traptă de plasticitate variabilă potrivit nivelului de funcționare al ajustării. Memorizarea lor în momentul ajustării implică tratamentul informațiilor senzoriale la nivelul structurii limbice, ea implicând dimensiunea afectivă. Denumirea noastră tip de ajustare perceptivafectiv-motorie corespunde unei puneri în jocul reflex al automatismelor. Intenția subiecților este sigura orientată spre cercetarea scopului. Modalitățile despre programarea acțiunii trebuie să rămână la nivel inconștient
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
trăsăturile mișcării. Viteza unei aruncări a suliței și intensitatea rostirii unui cuvânt implică variații superficiale a unei structuri fundamentale. Aceste caracteristici de suprafață sunt specificate de mărimi numite parametri. Se crede că mișcările sunt produse după cum urmează: bazat pe informațiile senzoriale pregătite în faza de identificare a stimulului, un program motor generalizat pentru să spunem aruncare (ca fiind opus loviturii cu piciorul) este observat în timpul etapei de selectare a răspunsului. Acest program este apoi reluat din stocul de memorie pe termen
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
scurte. Îl vom face conștient pe cel care învață, de relația utilă în determinarea valorilor de viteză a mișcării în scopul realizării mișcărilor următoare. Mișcările rapide sunt organizate în câteva etape: 1. Procesele din etapa selectării răspunsului, bazate pe informații senzoriale, hotărăsc care mișcare trebuie făcută (aruncarea sau lovirea cu piciorul). 2. Programul motor generalizat pentru acțiunea aleasă este scos din memoria pe termen lung. 3. Parametrii sunt specificați și atribuiți programului în etape de programare a răspunsului și mișcarea este
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
cerințe conjuncturale specifice. În acțiunile cele mai rapide ale unei persoane, unde nu există timp pentru sistem de a procesa feed-back-ul privind erorile și pentru a le corecta, mișcarea este planificată înainte și executată printr-o implicare minimă a informației senzoriale. Structura care se presupune că îndeplinește această acțiune este programul motor. Există câteva probe experimentale care pledează pentru astfel de programe: • timpul de reacție este mai lung pentru mișcările mai complexe; • animalele lipsite de informații senzoriale sunt capabile de o
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
implicare minimă a informației senzoriale. Structura care se presupune că îndeplinește această acțiune este programul motor. Există câteva probe experimentale care pledează pentru astfel de programe: • timpul de reacție este mai lung pentru mișcările mai complexe; • animalele lipsite de informații senzoriale sunt capabile de o mișcare relativ eficientă, iar tipurile activității musculare ale unui membru nu sunt îndeplinite de la 100 până la 120 ms, când membrul este în mod neașteptat blocat din punct de vedere mecanic. Chiar dacă programul motor este responsabil de
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
unui membru nu sunt îndeplinite de la 100 până la 120 ms, când membrul este în mod neașteptat blocat din punct de vedere mecanic. Chiar dacă programul motor este responsabil de cazurile majore în tipul de mișcare, există o interacțiune considerabilă cu procesele senzoriale, cum ar fi organizarea unor procese reflexe variate pentru a genera corecții rapide, făcând mișcarea flexibilă în cazul modificării cerințelor conjuncturale. În final se poate generaliza că programele motorii explică o clasă de acțiuni (precum aruncarea), iar parametrii trebuie să
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
o regiune a cortexului cerebral, situată la baza diencefalului, fiind o adevarată intersecție între sistemul nervos și aparatul endocrin. Prezintă numeroase conexiuni cu diferite formațiuni cerebrale (cortexul cerebral, corpul striat, talamusul, formațiunea reticulară) prin intermediul cărora primește informații aparținând tuturor modalităților senzoriale: vizuale, olfactive, somatice, auditive. Legătura directă și de importanță deosebită pentru funcția sexuală o are cu hipofiza, într-un sistem de coordonare neuroendocrină, (WAGNER W. 1974, YADAV M. 1988). Prin numeroase filete nervoase provenite din nucleii supraoptici și paraventriculari, hipotalamusul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
hipofizei și se termină în hipofiză. În jurul celulelor adenohipofizei (lobului anterior al hipofizei) se formează un plex capilar secundar, rezultând în acest fel un sistem vascular port hipotalamo-hipofizar, prin care se transmit neurosecrețiile din celulele nucleilor hipotalamici către hipofiză. Stimulii senzoriali externi ajung să determine impulsuri nervoase la nivelul centrilor hipotalamici, iar celulele nervoase din acești centri le transformă în factori umorali (declanșatori de secreție), care determină elaborarea și eliberarea hormonilor hipofizari. Această transformare a impulsurilor nervoase în factori umorali se
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
prin excesul de amoniac rezultat din metabolismul proteinelor), deficiențe în mobilizarea calciului din rezervele corporale, disfuncții endocrine (paratiroidiene). Simptomatologia Este caracterizată prin apariția imediată după prima sau a doua mulsoare, cu o evoluție rapidă, cu semnele unei depresii a funcțiilor senzoriale și motorii, pierderea cunoștinței, hipotermie și hipocalcemie. Sunt afectate majoritatea funcțiilor organismului: digestivă, urinară, cardio-vasculară și respirația. Evoluția bolii este acută, 2-3 zile, vindecarea spontană putând să apară în 50 % din cazuri ( SEICIU FL., DRUGOCIU GH., BOITOR I., 1987). Diagnosticul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din ganglionul sfenopalatin (care eliberează acetilcolină și VIP) și neuroni senzoriali din ganglionii trigeminali (care eliberează peptide vasodilatatoare: SP, CGRP, VIP). Lichidul cefalorahidian are o compoziție similară cu lichidul extracelular cerebral și este format jumătate în plexurile coroide, jumătate periventricular și perivascular, fiind absorbit prin vilii arachnoidieni în sinusurile venoase cerebrale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
text asemenea fermenți, resorturi comprimate gata să Înlesnească decolarea poemului În spațiul tridimensional al simbolului. Și, În acest fel, textul trimite direct (nu doar prin ricoșeul imaginilor) și la ceea ce simbolizează poemul: stări de spirit care nu au caracterul concret, senzorial al imaginilor și se propun doar meditației. Dacă funcția evocatoare este realizată prin coerența și mimetismul textului, decolarea se face doar din locurile unde textul a suferit un accident, o alterare, o deraiere de la cursul firesc. Un astfel de resort
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
obiectului. Ea poate fi totuși, sub anumite aspecte (nu toate) fidelă obiectului. Un manechin de ceară este Într-un anume fel, adăugînd a treia dimensiune și poate și măsura reală a persoanei, mai fidel obiectului decît o fotografie. Pentru lumea senzorială și perceptivă, infidelitatea reprezentării lumii reale ține de limitele aparatului de recepție și prelucrare a informației originare. Perceperea obiectelor ca imagini este, folosind termeni IT, formatată de aplicațiile cu care lucrează dispozitivul nostru senzorial și mental. Formatarea este Însă simultan
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
obiectului decît o fotografie. Pentru lumea senzorială și perceptivă, infidelitatea reprezentării lumii reale ține de limitele aparatului de recepție și prelucrare a informației originare. Perceperea obiectelor ca imagini este, folosind termeni IT, formatată de aplicațiile cu care lucrează dispozitivul nostru senzorial și mental. Formatarea este Însă simultan și o deformare a obiectului. O punere În forme care nu sînt ale lui, o reprezentare În formele care-i sînt caracteristice subiectului. Ce este În creierul nostru este o reproducere a obiectului care
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
o viziune a lui. Fidelitatea, ca exigență a reproducerii, este abandonată pentru a Încorpora obiectului o perspectivă și o concepție umană, obiectul este astfel deformat și devine doar un pretext pentru a prezenta intenții umane. Condiția subiectivă involuntară a reprezentărilor senzoriale devine În acest caz subiectivitate premeditată, iar imaginea realizată astfel ține mai mult de imaginație În sensul de fantezie. Obiectul reflectat suferă efectele de cîmp ale subiectivității umane ofensive și agresive și este serios și deliberat distorsionat. Imaginea În sensul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]