3,287 matches
-
Ionescu, șeful Corpului Detectivilor a discutat cu Mihail Moruzov și au stabilit ca Serviciul Secret de Informații „să intensifice” acțiunea contrainformativă în mediile italiene, sovietice, ungare și bulgare din România și, mai ales, din București, ca măsură de prevedere față de serbările de la 8 iunie 1936. La 3 iunie 1936, Prefectura Poliției Capitalei - Serviciul Poliției Sociale și al Informațiilor a emis Ordinele de Serviciu nr. 1686 și 1698, care au prevăzut măsurile de ordine, pază și protecție pe toată perioada desfășurării manifestărilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1936 (nr. 1718), cu atribuțiile care revin organelor subalterne în ziua de 8 iunie 1936 - „Ziua Tineretului” - ale cărei manifestări se desfășurau pe platoul de la Palatul Cotroceni. Regele Carol al II-lea și cei doi invitați ai săi participau la serbare venind de la Palatul Regal, astfel că pentru public au fost create trei căi de acces - Galben, Roșu și Albastru -, iar din punct de vedere al siguranței traseul demnitarilor a fost împărțit în 11 sectoare și 20 de subsectoare. Pentru evitarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
modificării „complete” a actului semnat în 1920. Propaganda revizionistă oficială a Italiei a reprezentat un teren „foarte prielnic” pentru Ungaria care, cu ajutorul Institutului pentru Chestiuni Externe, a înființat în toate centrele urbane importante societăți denumite „Amicii Ungariei”. Prin manifestări publice - serbări, conferințe, proiecții de filme, lansări și difuzări de cărți etc. - punctele de vedere ungare au fost mediatizate pe larg de presa italiană și susținute public de guvernul de la Roma. Împotriva acestor acțiuni subversive, Secția a II-a a propus câteva
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Detectivilor, în colaborare cu celelalte structuri, au reușit dejucarea altor atentate care vizau atât persoana regelui cât și a șefului guvernului. Au fost identificate tentative de asasinare la 6 ianuarie 1939, cu ocazia sărbătorilor de Bobotează, la 6 iunie 1939, serbarea Restaurației, încercarea de răpire al lui Barbu Călinescu, fiul premierului, intenția de aruncare în aer a trenului regal în zona Văii Prahovei și a unui pod în București peste râul Dâmbovița, pe unde trecea mașina lui Armand Călinescu în drum
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Serviciul Secret au fost detașarea unui număr de 20 funcționari, care au verificat tribuna regală, stadionul, curtea școlii, clădirile din subsol și până în pod, au instalat posturi fixe și mobile, au percheziționat personalul de serviciu civil și au înlăturat de la serbare elevii „bănuiți” ca simpatizanți legionari. Paza a fost executată „cu precizie, promptitudine și conștiinciozitate”, iar comandantul școlii, colonel Dumitru Eftimescu, a apreciat ca „ireproșabil” modul în care s-au desfășurat măsurile de protecție. Aceleași măsuri, dar la o scară mai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu sprijinul mass-mediei (publicații tehnico-științifice, informative și de science fiction, radio, televiziune) și prin asimilarea culturii informatice; ... b) realizarea unor colecții pentru tineret prin intermediul Editurii "Editis", aflată în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului; ... c) organizarea de manifestări tradiționale pentru tineret (Serbările zăpezii, Gală tînărului actor, Festivalul de muzică pentru tineret etc.); ... d) sprijinirea realizării unor activități culturale de largă audiență în rîndurile tineretului. ... 2. Program național de promovare a unui stil de viață sănătoasă în rîndul tineretului și familiei tinere a
HOTĂRÎREA nr. 84 din 19 februarie 1992 privind aprobarea Sintezei programelor naţionale pentru tineret ale Ministerului Tineretului şi Sportului pentru anul 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108390_a_109719]
-
întreprinsă de instituție, dobânzile și cupoanele rezultate din plasarea sumelor disponibile, veniturile imobilelor precum și ale tuturor întreprinderilor economice proprii; ... c) Valoarea subvențiilor periodice acordate de diferite instituțiuni publice sau private; ... d) Sumele provenite din diverse venituri intamplatoare: donațiuni, contribuțiuni, produsul serbărilor și al apelurilor adresate carității publice, etc; ... e) Deficitul eventual al anului. ... ÎI. La cheltuieli 1. Deficitul eventual reportat din anul precedent; 2. Sumele ce s-au cheltuit în special pentru realizarea scopului persoanei juridice; 3. Sumele cheltuite cu administrația
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
să dezlege slovele de aur cu care era scrisă, în abecedare și cărțile de citire, istoria românească. În corelație cu conturarea unei iconografii a memoriei istorice naționale, reforma haretistă a instituit și o ritualistică comemorativă organizată în cadrul unui calendar al serbărilor școlare, așezând, de asemenea, bazele fundaționale ale cultului școlar al regalității. Pentru ca școală să "sădéscă în sufletul tinerimiĭ iubirea nețărmurită de țĕră și sentimentul solidaritățiĭ naționale" - considerată misiunea de căpătâi a educației -, Haret a introdus, prin circulara din 22 aprilie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
bazele fundaționale ale cultului școlar al regalității. Pentru ca școală să "sădéscă în sufletul tinerimiĭ iubirea nețărmurită de țĕră și sentimentul solidaritățiĭ naționale" - considerată misiunea de căpătâi a educației -, Haret a introdus, prin circulara din 22 aprilie 1897, un calendar al serbărilor școlare obligatorii. Aniversate erau zilele de 10 Mai (ziua regalității) și 24 Ianuarie (ziua Unirii din 1859) - cei doi pilaștrii simbolici ai ordinii temporale a noului calendar comemorativ național. Alături de acestea, celebrative au fost desemnate zilele bătăliilor de la Valea-Albă și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au actualizat periodic. Manualele școlare utilizate pentru celelalte discipline, mai puțin sensibile ideologic, reclamau doar aprobarea autorităților confesionale, nefăcând obiectul scrutării din partea ochiului cenzurii (Ghibu, 1915, p. 108). O altă cale pe care se manifesta maghiarizarea era dimensiunea festivă a serbărilor naționale. În trei ocazii anuale (Ziua Sfântului Ștefan celebrată pe 20 august, Ziua adoptării legilor pașoptiste aniversată pe 11 martie, respectiv ziua onomastică a regelui) școlile primare (inclusiv cele românești) trebuiau să își manifeste ritualic loialitatea față de simbolurile statalității maghiare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din lumea literară. Cu Lorin Vasilovici m-am intersectat pe la Alma Mater și apoi la UASCR. Mai târziu, când a ajuns deja la Viața studențească, la București, Lorin organiza pe plaja de la Costinești o nebunie frumoasă și atrăgătoare care se chema "Serbările Mării". Dorin Belaus era student la ISE. S. B.: Apare în funcții mari la partid, în comitetul pe Centru. D. T.: Dragoș Paraschiv era de la Mecanică, a fost în lotul de directori educativi cu problemele acelea din 1983. Pe Vasile
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la informatică, apoi student la Electrotehnică, un tânăr foarte fâșneț și cu calități de lider. El controla "Republica Electro", cum și-au numit facultatea: făcea discoteci, activități de club. El a avut ideea, cu Toni Grecu de la "Divertis", să facă "Serbările Electro". M-a invitat în complexul "Codrescu" să vorbesc despre ce se întâmplă la Brașov, că eu știam de la Europa Liberă. Îmi aduc aminte că la ei, la club, plin cum era cu scaune pliante, m-am dus și am
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de partid. Termen: 30 martie. Colectiv: Chelaru Cristea, Floareș Alecu, Florea Pavel, Nagâț Dumitru, Grunzu Nicolae, Dodea Ilie, Larger Ermil, Iancu Elena". În perioada 23-30 aprilie 1976, s-a desfășurat manifestarea "Omagiu muncii", ce a reunit luări de cuvânt, spectacole, serbări câmpenești, premieri, seri de dans, expoziții, acțiuni de muncă patriotică 54. Ați participat la "Omagiu muncii"? D.T.: Nu, nu am participat. S.B.: În ședința de secretariat din 25 mai 1976, a fost aprobat un plan de măsuri privind evocarea împlinirii
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a anului școlar și universitar; 2) organizarea activităților pentru perioada 15 iunie-14 septembrie: * activități de educare prin muncă și pentru muncă a elevilor și studentților (munca patriotică, practica studenților); * activități politico-educative și cultural-artistice (simpozioane, expoziții, dezbateri, întâlniri cu personalități pentru serbarea evenimentelor din viața națiunii); 3) pregătirea deschiderii noului an școlar și universitar. Planurile de petrecere a vacanțelor sunt făcute pe mai multe niveluri: un plan dat la județ, altul la nivelul Comitetului pe Centru, altul la nivelul Comitetului Municipal. Exista
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
veneau de acasă cu băutură și plaja era plină nonstop. Noi, cei din conducere, stăteam la Hotel Forum și noaptea mergeam la Club, la Nicușor Năstase. Iarna, CU Iași avea în organizare tabăra de la Slănic Moldova, unde revelioanele studențești și "Serbările iernii" erau atracții maxime, cu formații, interpreți, chefuri. Cenzura spectacolelor era ca și inexistentă. S.B.: Dacă în cazul taberelor nu erau nemulțumiri de la partid, vedem că erau în cel al ciclurilor turistice. Cât ați fost lider, cine făcea traseele la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cu Petrică Bălan, fostul director de la Casa Studenților, și cu alții, ne-am mobilizat pentru ca studenții să nu meargă la biserică. Vai de mine, a ieșit altceva! Am făcut la cantina "Tudor". S.B.: Sub ce egidă? D.T.: "Pre-revelion". Și făceam "Serbările Primăverii" înainte de Paști. S.B.: Dar recomandările erau să nu fie nimic religios, ci totul să fie laic. D.T.: Păi, noi laic ne-am gândit să le facem. Venea Petrică și spunea: "Băi, o să ne omoare ăștia!". S.B.: Cum se făcea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la Izvorul Mureșului. Era și o cantină acolo, și un bucătar foarte bun, Gyuri, care știa să tranșeze și să prepare foarte bine purcelușul. Se făceau grătare, mici. S. B.: O câmpenească din asta. D. T.: Da, era chiar o serbare câmpenească. Toți veneau, nu erau discriminări la faza asta. Ca un picnic mai mare, așa, la nivel de UASCR, dacă erau vreo 150-200 de oameni. Nicu a spus: Domnule, invităm tot poporul!". Și stăteam acolo până pe la 12.00-1.00
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Să nu te prindă vremea în structurile astea. Să nu-ți dorești așa ceva". S. B.: Ați revenit la Iași. Cum ați aflat de încercarea din 14 decembrie? D. T.: Am primit invitație de la Toni Grecu și Petre Bălan la tradiționala serbare de pom de iarnă, programată pe 14 decembrie. Era petrecerea de Moș Gerilă, cum se zicea atunci, căreia șmecherii lui Toni Grecu îi spuneau "Tannenbaum", ca să nu-i zică pe nume, și pe fundal se auzea melodia respectivă. Și pe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Moș Gerilă, cum se zicea atunci, căreia șmecherii lui Toni Grecu îi spuneau "Tannenbaum", ca să nu-i zică pe nume, și pe fundal se auzea melodia respectivă. Și pe scena Casei Studenților erau prezente formații umoristice și muzicale. Era o serbare a pomului de iarnă. În acea zi de decembrie am plecat de acasă pe jos. Se simțea în atmosferă o tensiune în oraș, stațiile de tramvai erau desființate. S. B.: Cea din centru, din Piața Unirii. D. T.: Locuiam în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mai amintesc. Războiul lovește și unde nu te aștepți. În fine, a venit 9 mai 1945. și o dată cu el, și sfârșitul războiului. În 1946 am sfârșit și cei șapte ani de școală primară. și, cum se obișnuia, s-a organizat serbarea de rigoare, pe la mijlocul lunii iunie. Nu-mi amintesc prea bine cum a fost cu coronițele. Cine și cum le-a luat. Mi-a rămas în minte serbarea. Pe scenă, noi, absolvenții dădăciți de doamna Averescu, iar pe iarbă, în față
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cei șapte ani de școală primară. și, cum se obișnuia, s-a organizat serbarea de rigoare, pe la mijlocul lunii iunie. Nu-mi amintesc prea bine cum a fost cu coronițele. Cine și cum le-a luat. Mi-a rămas în minte serbarea. Pe scenă, noi, absolvenții dădăciți de doamna Averescu, iar pe iarbă, în față, publicului format din părinți. Fiecare dintre noi a făcut câte ceva. Unii au recitat versuri de Eminescu, Alecsandri (...și cu sergentul zece), Goga sau Coșbuc (Trei, doamne, și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
minte doar primele de început : Am avut și eu un tată / și el mult m-a răsfățat / însă moartea nemiloasă / fără dânsul m-a lăsat... Femeile, pentru că publicul nostru era format din mame și surori, au început să plângă. După serbarea aceea nu m-am dus acasă. Am urcat în deal la vie și m-am așezat cu fața în sus, într-un lan de grâu înspicat. Am stat mult așa, cu lacrimi în ochi. La un moment dat am tresărit
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
lux în teritoriul necesarului. „Sobrietatea“ stoică, disprețuind bunăstarea, rafinamentul, comoditățile de tot soiul, sfârșește, după excelenta formulare a unui comentator, în caducitatea unei mânăstiri fără religie. Ce-ar rămâne din portretul umanității noastre fără muzee, săli de concert, teatre, biblioteci, serbări, dansuri și mâncăruri alese? Din păcate, spectacolul tranziției nu ne lasă răgazul de a vorbi despre lux cu miez și cuminte. Așa cum patriotismul a fost confiscat de câteva flașnete obraznice, luxul a fost confiscat de o mână de țoape. El
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vorbești și despre talentul comunicării eficiente. Pe scurt, nu e recomandabil să te porți la o reuniune diplomatică așa cum te porți la bodegă, sau la o întâlnire restrânsă de partid. La fel, nu e recomandabil să te porți la o serbare câmpenească așa cum te-ai purta la susținerea unei teze de doctorat. Or, felul de a fi și de a vorbi al politicienilor noștri e de o tristă monotonie. În general, n-au decât o singură coardă, cel mult două. Ori
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
funii. Operațiunea a reușit de două ori. A treia oară, funiile s-au încurcat, stînca artificială s-a dus la fund și eroul a pierit înecat. Netulburată, familia lui a anunțat că el alesese să rămînă pe fundul oceanului și serbarea a continuat așa cum era prevăzut. Dar, după plecarea invitaților, părinții defunctului și cei responsabili pentru dezastru s-au legat laolaltă și, din înaltul unei faleze, s-au aruncat în mare. Se mai povestește și că, pentru a pune în scenă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]