40,428 matches
-
nr. 55/2020 se referă, fără a distinge, la documentele eliberate de instituțiile și autoritățile publice, precum și de entitățile private autorizate conform legii. În aceste condiții, principiul ubi lex non distinguet, nec nos distinguere debemus impune a se include în sfera documentelor la care se referă textul legal evocat și indicațiile de utilizare în unități sanitare a produselor biocide, cu consecința că valabilitatea lor trebuie considerată a fi menținută pe toată perioada stării de alertă, precum și pentru o perioadă de
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
nr. 55/2020 se referă, fără a distinge, la documentele eliberate de instituțiile și autoritățile publice, precum și de entitățile private autorizate conform legii, ceea ce, conform principiului de interpretare ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, impune includerea în sfera documentelor la care se referă textul legal și a indicațiilor de utilizare în unitățile sanitare a produselor biocide în discuție, cu consecința că valabilitatea lor se menține pe toată perioada stării de alertă, precum și pe o perioadă de 90
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
34 din 24 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 7 iulie 2021, precitată, paragraful 67). ... 47. Chestiunea de drept ce formează obiectul prezentei sesizări se rezumă, în esență, la a decide dacă în sfera de cuprindere a sintagmei „documentele eliberate de instituțiile și autoritățile publice, precum și de entitățile private autorizate conform legii“, din cuprinsul art. 4 alin. (5) din Legea nr. 55/2020, se încadrează obligația reglementată de art. 7^1 alin. (1) din Ordinul
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
pofida caracterului clar și lipsit de echivoc al dispozițiilor art. 4 alin. (5) din Legea nr. 55/2020 și în raport cu principiul de drept ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, instanța de trimitere manifestă tendința de a restrânge sfera de aplicare a dispozițiilor legii respective și de a da prevalență unor prevederi cuprinse într-un act infralegislativ, cu forță juridică inferioară, și anume Ordinul comun nr. 10/368/11/2010, prevalență care este întemeiată chiar pe rațiunea avută în vedere de legiuitor
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
5 alin. (3) lit. b) din lege se referă, în mod expres, la restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite. Având în vedere obiectivul afirmat al legii, textul de lege circumscrie sfera acestei măsuri la acele intervenții necesare protejării unor drepturi ale persoanei care se bucură de cel mai înalt grad de protecție constituțională, respectiv dreptul la viață și dreptul la sănătate. În consecință, Curtea constată că dispozițiile art. 25 din Constituție
DECIZIA nr. 40 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255852]
-
lege criticat este o normă generală care obligă la un comportament preventiv pentru protecția valorilor nominalizate: viața, integritatea corporală a persoanelor și proprietatea publică sau privată. ... 12. Prin decizia mai sus citată, paragrafele 17 și 18, Curtea a constatat că sfera faptelor ce intră în conținutul noțiunii generice de „comportament“ - folosită în textul de lege criticat - este reglementată atât prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, cât și prin Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
meserii răspunde pentru varianta simplă a infracțiunii, în schimb cel care nu are nicio profesie sau meserie, dar se manifestă într-un sector de activitate specific și, din ușurință sau neprevedere, ucide o persoană, răspunde pentru varianta agravată analizată. ... 16. Sfera culpei profesionale cuprinde, așa cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa, orice domeniu de activitate în care se implică o persoană și care este caracterizat prin anumite cunoștințe și un anumit grad de manualitate. Dispozițiile legale și măsurile de
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
autorizațiilor de acces; ... l) întocmește și actualizează listele informațiilor clasificate elaborate sau păstrate de Club, pe clase și niveluri de secretizare; ... m) prezintă conducerii Clubului propuneri privind stabilirea obiectivelor, sectoarelor și locurilor de importanță deosebită pentru protecția informațiilor clasificate din sfera de responsabilitate și, după caz, solicită sprijinul Direcției Generale de Protecție Internă; ... n) efectuează, cu aprobarea conducerii Clubului, controale privind modul de aplicare a măsurilor legale de protecție a informațiilor clasificate; ... o) îndeplinește următoarele atribuții, prin componenta de securitate pentru
REGULAMENT din 25 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257941]
-
să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea menționată, constatarea neîndeplinirii uneia având efecte dirimante și făcând inutilă analiza celorlalte condiții (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 334 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
de neconstituționalitate este admisibilă sub aspectul respectării termenului în care poate fi sesizată instanța de control constituțional. ... 25. În vederea analizării îndeplinirii de către prezenta sesizare a celei de-a treia condiții de admisibilitate - obiectul controlului de constituționalitate, respectiv stabilirea sferei de competență a Curții cu privire la legea dedusă controlului, Curtea constată că obiectul sesizării se încadrează în competența Curții, acesta vizând Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea menționată, constatarea neîndeplinirii uneia având efecte dirimante și făcând inutilă analiza celorlalte condiții (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 334 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
de Președintele României, Curtea constată că sesizarea de neconstituționalitate este admisibilă sub aspectul respectării celor două condiții. ... 28. În vederea analizării îndeplinirii de către prezenta sesizare a celei de-a treia condiții de admisibilitate - obiectul controlului de constituționalitate, respectiv stabilirea sferei de competență a Curții cu privire la legea dedusă controlului -, Curtea constată că obiectul sesizării se încadrează în competența Curții, acesta vizând Legea privind transmiterea unor bunuri imobile destinate activităților de asistență sanitar-veterinară, aflate în proprietatea privată a statului, din
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
contribui la cheltuielile publice generate de o situație excepțională sub forma unor prestații (obligații de a da o sumă de bani sau o cantitate de bunuri sau servicii), care pot fi altceva decât taxe sau impozite. În ceea ce privește sfera situațiilor excepționale, în doctrină se apreciază că acestea ar trebui circumscrise situațiilor limitativ enumerate la art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, situații ce au fost extinse prin jurisprudența Curții Constituționale la situații de criză economică și financiară sau la
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
legii, să constituie sursă de venit la acest buget. Contribuțiile respective se constituie ca sursă de venit pentru bugetul propriu al ANRE, buget care nu face parte din bugetul public național, ci doar din bugetul general consolidat, ce are o sferă de cuprindere mai mare decât bugetul de stat. Susținerile autoarelor excepției că această categorie de venit nu se încadrează între sursele de venituri proprii prevăzute de art. 65 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 nu este de natură să afecteze
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
fi, în mod efectiv, vărsate la aceste fonduri, și nu vărsate în bugetul general al statului sau în alte fonduri cu destinație specială. Ca atare, cei obligați să achite contribuția nu sunt, a priori, protejați de aceste texte constituționale. ... 56. Sfera de protecție a dispozițiilor art. 56 alin. (2) și (3) din Constituție nu este atât de cuprinzătoare încât să îi includă și pe titularii obligației de a plăti contribuția, deși și această din urmă sarcină se naște în regim de
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
și pe titularii obligației de a plăti contribuția, deși și această din urmă sarcină se naște în regim de putere publică, în sensul că aceștia nu au niciun rol în formarea actului de putere statală. Întinderea relativ limitată a acestei sfere de protecție constituțională este justificată și de natura aparte a îndatoririi cetățenilor de a achita contribuțiile financiare care, într-adevăr, poate fi apreciată ca exorbitantă. Într-adevăr, capitolul III referitor la îndatoririle fundamentale din titlul II al Constituției nu conține decât 3
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
financiare și exercitarea cu bună-credință a drepturilor fundamentale și încă o astfel de îndatorire, cea referitoare la fidelitatea față de țară, cu un caracter juridic (mai) atenuat. Tocmai de aceea se impune o interpretare mai restrictivă și a întinderii sferei de protecție oferite de art. 56 alin. (2) și (3) din Constituție. În principiu, Constituția, când impune îndatorirea de apărare a țării și pe cea de a achita contribuțiile financiare, are în vedere aceeași caracteristică a subiecților acestor îndatoriri, și
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
nr. 18 din 30 mai 2017 Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu realizează o simplă și legală interpretare a dispoziției criticate, ci adaugă în mod nepermis la lege, lărgind sfera persoanelor care pot fi asimilate funcționarilor publici. Cu toate că legiuitorul a prevăzut în mod expres care sunt condițiile necesar a fi îndeplinite pentru ca un simplu funcționar să fie asimilat funcționarilor publici, în ceea ce îi privește pe funcționarii
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului. Textul art. 175 alin. (2) din Codul penal, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, nu respectă aceste minime garanții, deoarece sfera de aplicare a normei penale este lărgită în mod arbitrar prin încadrarea și a altor persoane decât cele avute în vedere la momentul legiferării. ... 7. În continuare, în ceea ce privește încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4), ale
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
sau abroga norme cuprinse în lege; în caz contrar, ar depăși limitele puterii judecătorești și s-ar manifesta ca o autoritate legiuitoare. Or, prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, instanța supremă extinde într-o manieră vădită și nepermisă sfera persoanelor care pot fi asimilate funcționarilor publici, aspect reglementat printr-o lege organică. ... 8. Apreciază că Banca Națională a României nu constituie o autoritate publică în sensul titlului III din Constituția României, deoarece actele normative care reglementează înființarea, organizarea și
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
că, în sensul legii penale, funcționarul bancar, angajat al unei societăți bancare cu capital integrat privat, autorizată și aflată sub supravegherea Băncii Naționale a României, este funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal, fiind lărgită sfera persoanelor avute în vedere de legiuitor la momentul edictării normei. ... 11. Puterea judecătorească, prin Înalta Curte de Casație și Justiție, are rolul constituțional de a da unui text de lege anumite interpretări, în scopul aplicării unitare de către instanțele judecătorești
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
legiuitoare în stat, dar implică anumite exigențe constituționale ce țin de modalitatea concretă în care se realizează interpretarea. Interpretarea extinsă, contrară principiilor procesului penal, a dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal este evidentă și contravine dispozițiilor care stabilesc sfera de competență a puterii legiuitoare, consacrate de art. 124 și art. 126 alin. (3) din Constituție, cu consecința înfrângerii separației și echilibrului puterilor în stat. Astfel, interpretarea potrivit căreia în sfera funcționarilor publici pot fi asimilați și funcționarii bancari ce
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
Codul penal este evidentă și contravine dispozițiilor care stabilesc sfera de competență a puterii legiuitoare, consacrate de art. 124 și art. 126 alin. (3) din Constituție, cu consecința înfrângerii separației și echilibrului puterilor în stat. Astfel, interpretarea potrivit căreia în sfera funcționarilor publici pot fi asimilați și funcționarii bancari ce își exercită activitatea în carul unor instituții bancare cu capital integral privat este de natură să înfrângă exigențele constituționale, deoarece, în caz contrar, s-ar rupe legătura organică dintre instituțiile de
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 ca fiind „atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public și acordarea de credite în cont propriu“. Natura activității desfășurate de băncile (instituțiile de credit) cu capital integral privat depășește sfera interesului particular și se situează în sfera interesului public, acestea fiind incluse în cadrul persoanelor juridice care exercită un serviciu de interes public. Recunoașterea băncilor ca entități de interes public a fost consacrată legislativ prin Legea contabilității nr. 82/1991, republicată
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
99/2006 ca fiind „atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public și acordarea de credite în cont propriu“. Natura activității desfășurate de băncile (instituțiile de credit) cu capital integral privat depășește sfera interesului particular și se situează în sfera interesului public, acestea fiind incluse în cadrul persoanelor juridice care exercită un serviciu de interes public. Recunoașterea băncilor ca entități de interes public a fost consacrată legislativ prin Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]