3,065 matches
-
fier, de unde pleacă numeroase tije, figurând coarne de cervide; eventual mănuși cu un singur deget și cizme brodate cu stilizări de labe de urs sau pasăre. În concluzie, se constată că libertatea lăsată șamanului pentru ornamentarea costumului, alegerea pandantivelor și simbolismul lor, Accente istoriografice 26 permit o întreagă gamă de variațiuni care funcționează pe principalele tipuri de costume. Totuși, funcțiile costumului - armură, mijloc de transport, suport pentru spirit - rămân, în mod cert, identice pentru întreg teritoriul tungus.
COSTUMELE ŞAMANILOR TUNGUŞI. DESCRIERE ŞI SEMNIFICAȚII. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Dan Cristian Răcaru () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1720]
-
și artele aplicate (miniatură, orfevrărie). Domeniul artei universale cuprinde desigur și arta de inspirație și factură religioasă, în cadrul căreia își află locul arta creștină, arta care îngemănează arhitectura și iconografia în constituirea spațiului eclezial, în acord cu funcționalitatea liturgică și simbolismul religios consacrate de tradiție. Se constituie astfel arta eclezială prin excelență, ale cărei opere sunt investite cu calitatea de obiect de cult, având un statut aparte și care recere o apreciere de ordin diferit a celorlalte opere de artă în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ca interdicția referitoare la chipurile cioplite să fi fost un stimul în direcția dezvoltării unui material bogat în imagini verbale și poetice, con‑ cepte și idei în sânul teologiei și spiritualității biblice. O parte din imageria 52 verbală și din simbolismul biblic se regăsește în tradiția creștină sub formă de cuvinte și imagini verbale, redate uneori în arta decorativă a bisericilor. În acest sens, apa, vinul, pâinea, piatra, stânca și focul sunt exemple obișnuite atât în Vechiul, cât și în Noul Testament
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Dumnezeu. Ele rămân imagini verbale și simboluri de o forță expresivă considerabilă, însă numai rareori s‑au pretat la o transpunere în reprezentare vizuală. 52 Imagerie - ansamblu de imagini, reprezentând fapte, personaje, având aceeași origine sau sursă.Alte elemente ale simbolismului și imageriei biblice, au un aspect vizual foarte pronunțat și s‑au integrat în tradițiile artei și iconografiei creștine: spre exemplu, lumina este un simbol al adevărului, binelui și revelației, putând să fie întrebuințată în legătură cu o anumită sursă sau persoană
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sursă sau persoană particulară, fapt care se poate reda într‑o icoană prin calitatea luminozității. Încă din primele rânduri ale bibliei, în cartea Genezei, pomul cunoașterii binelui și răului și pomul vieții, fac parte din limbajul simbolic al bibliei. Acest simbolism este din nou întrebuințat la sfârșitul Noului Testament, în cartea Apocalipsului, unde se spune că pomul vieții se află lângă râul apei vieții și că frunzele lui sunt spre tămăduirea neamurilor. În numeroase icoane este reprezentat și un pom, care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în mijlocul creștinilor uniți cu el prin Botez, se pic tează mai mulți peștișori înconjurând un pește mai mare: suntem niște peștișori, ne naștem în apă precum peștele nostru (Ιχθύς) și nu suntem mântu‑ iți decât dacă rămânem în apă. Astfel simbolismul peștelui ne trimite la cel al apei, adică la botez 87. Un alt simbol cristic extrem de răspândit în catacombe este cel al mielului care apare încă din primul secol. Pentru moment, să reți‑ nem doar că asemenea peștelui, mielul este
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
imaginilor nu poate fi dedus decât până la un punct, mare parte a universului de cunoaștere căruia îi aparțineau, fiind pierdută. Cu toate acestea, se știe că fiecare dintre elementele pierdute în ima‑ gini era purtătorul unui înțeles, adică al unui simbolism ușor accesibil omului din acea perioadă 18. Referitor la aceste manuscrise, reprezentativă este intervenția călugărilor irlandezi din secolul al VII‑lea d.Cr., care au împodobit inițialele textelor sau chiar pagini întregi cu elemente decorative, iar la școala Aulică a lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
interesul față de demersurile compoziționale. Departe de a se limita la jocul configurărilor agreabile, forma artistică s-a dovedit a fi în egală măsură indispensabilă cunoașterii umane, așa cum sunt problematica artei și investi gațiile intelectuale ale filosofiei și științei. Relația și simbolismul centricității și excentricității depășesc ceea ce se sugerează cu ajutorul evidenței vizuale a operei de artă. De exemplu, atunci când istoricul de artă Hans Sendlmayr vorbea despre „pierderea centrului”, într-o celebră diatribă vizând civilizația modernă, el nu se referea la compoziție. Termenii
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
celuilalt sistem compozițional - excentricitatea. Totuși, așa cum știm, ambele sisteme sunt prezente întotdeauna în acțiune. Ele trebuie să se înțeleagă unul cu celălalt și să îmbogățească substanța vizuală și simbolică a întregului. Dualitatea lor complementară de bază poate fi detectată în simbolismul tradițional al cercului și al pătratului. , spune George Ferguson în cartea sa despre simbolurile creștine. Interacțiunea celor două forme este reprezentată schematic într-o formă tipică a mandalei indiene sau tibetane care reprezintă integrarea naturii terestre în divin (figura 45
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
conversație cu filosoful Ernst Cassirer, el i-a explicat acestuia că elipsa reprezintă un punct de cotitură în gândirea umană. Pentru Platon, a spus el, cercul a fost simbolul perfecțiunii, figura creatoare a conceptelor universului. În realitate, totuși . Solemnitatea acestui simbolism nu a reușit să aibă ecou în pictura apuseană din cauza folosirii superficiale la care a fost supus formatul eliptic. De altfel, dualitatea celor doi centri compoziționali apare clar numai în elipsa orizontală. În cea verticală, simetria este dominată de diferența
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pentru a impune picturii osatura sa solidă. Aceasta deplasează verticala centrală spre stânga, distrugând astfel echilibrul și creând o discrepanță între compoziție și dreptunghiul care încadrează tabloul. Relația dintre spațiul comprimat din stânga capului și zona extinsă din dreapta acestuia pare provizorie. Simbolismul spontan al acestei configurări perceptibile ne dă imaginea puternic dinamică a unui bărbat bătrân care-și menține fragilul echilibru interior smulgându-se din hățișul constrângător al lumii. Calmul e câștigat cu prețul rezistenței consecvente față de atracția verticalei centrale. Dar mai
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de echilibru al tabloului și printr-un cuplu proeminent plasat pe o culme, în atitudinea căruia este comprimată microtema mersului înainte, contrar privitului în urmă. Astfel, în timp ce o acțiune liniară traversează temporal spațiul tabloului, simultaneitatea compoziției centrice își păstrează avatarurile. Simbolismul planului frontal Chiar și atunci când continuitatea în adâncime a ajuns să determine natura spațiului pictural, scurtcircuitul dintre planul frontal și fundal nu este neapărat absent. De exemplu, Poussin caută ca geometria unui grup de personaje să se proiecteze clar pe
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în seamă, ci îi acordăm și caracterul ei dominant, proiecția frontală ajutând la adăugarea unei semnificații avute în vedere. O soluție intermediară ne-o oferă Tintoretto în Hristos pe lacul Galileei (figura 126). Stilul realist al Renașterii nu mai îngăduia simbolismul exprimării puterii prin mărime. În arta egipteană, uriașul faraon putea să-și domine micii prizonieri și chiar în epoca lui Cimabue Madona tronând era reprezentată mai mare decât sfinții și îngerii din jurul ei. Tintoretto păstrează binevenita putere vizuală a acestui
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
exprimării puterii prin mărime. În arta egipteană, uriașul faraon putea să-și domine micii prizonieri și chiar în epoca lui Cimabue Madona tronând era reprezentată mai mare decât sfinții și îngerii din jurul ei. Tintoretto păstrează binevenita putere vizuală a acestui simbolism, justificând dimensiunea falnică prin apropiere. Silueta lui Hristos, așezată în prim-plan, este supraumană și pusă față în față cu micii discipoli, așa cum apar aceștia în proiecție. În stricta adâncime tridimensională nu figurează nici un fel de discrepanță dimensională, iar barca
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
o proiecție, aceasta distorsionează scena „geo grafică”, situația așa cum este ea de fapt. Prin urmare, se oferă o imagine pe care am putea-o numi accidentală sau subiectivă dacă nu ar fi folosită de un pictor îndemânatic pentru a argumenta simbolismul vizual al compoziției. Scena tridimensională, după cum remarcam, este privită oblic și ca atare trebuie descifrată perceptiv, cum se spune, exact din perspectiva indirectă redată de proiecție. În exemplul final pe care îl voi aduce, acela al Adorației magilor a lui
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
aplecându-se înapoi și întinzând urechea spre a asculta fiecare idee sceptică spusă în șoaptă de prietenul său și soldatul înarmat părând să înfigă brutal sulița în capul Fecioarei. Avem din nou sub privire o scenă lumească de un adânc simbolism datorită aparenței de pe suprafața frontală care rămâne, la urma urmei, spațiul familiar al ambianței picturale. Capitolul X Centri și rețele în construcții Arhitectura se dovedește deosebit de potrivită pentru ilustrarea principiului compozițional discutat în studiul nostru. Elementele desenului de arhitectură se
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
devenit curbe, crucea este strâmbată și își pierde semnificația și rolul său sacru. Așteptam o reacție vie, polemică din partea teologilor ortodocși, dar ea întârzie. Numai frumusețea proporțiilor unei cruci, făurită din verticală și orizontală, îi mărește expresivitatea și îi accentuează simbolismul. În dorința de a pune în valoare sensul sacru al crucii am experimentat în numeroase exerciții „crucea de lumină“, o cruce cu verticala și orizontala cu goluri egale, dispuse ritmic, asemenea unor ferestre prin care lumina trece nestânjenită. Această modalitate
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
urmare a conjuncției între gândirea empiristă și rigoarea iconoclastă a raționalismului apare pozitivismul. Istoricismul și scientismul reprezintă două filosofii care anulează valoarea gândirii simbolice, a raționamentului prin analogie, adică metafora, Imaginarul fiind lipsit de orice funcție simbolică 3. Dacă romantismul, simbolismul și suprarealismul au fost adevărate puncte de rezistență ale valorii imaginii în cadrul dominației scientismului raționalizant, chiar în mijlocul acestor mișcări s-a stabilit o reevaluare pozitivă a visului, a visării, a halucinației și halucinogenelor al cărei rezultat a fost descoperirea inconștientului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
noi, centrate pe probleme sociale. Una dintre ele este antropologia bolii. Ea "aruncă o lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei..." 11. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia, economia și ecologia, politica și religia, filmul etnografic și antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, cu cea aplicată. 3. Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre subiectele clasice ale antropologiei aplicate
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
unor obiceiuri și idei occidentale. (D'ale carnavalului. Aventures carnavalesques, 1885) Atât? Atât... Compartimentele secolului XX sunt ceva mai generoase. La primele Decenii (Heritage et depassement du symbolisme), întâlnim, într-o bună societate, pe Alexandru Macedonski (1854 1920) (care) introduce simbolismul în România, în timp ce Ovid Densușianu (1873-1938) devine teoreticianul mișcării. poezia lui Ion pillat (1891-1957), Ion Minulescu (1881-1944) și George Bacovia (1881-1957) amestecă trăsături neoromantice cu tendințe simboliste (p. 750). La Revolte dadaïste reține că ea s-a născut în 1916
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
din Iași. Sociolog, antropolog și eseist. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. A mai publicat volumele: Mentalități și ritualuri magicoreligioase (1998), Culianu, jocurile minții și lumile multidimensionale (2000), Imaginarul social al tranziției românești (2001), Fractalii și timpul social ( 2003), Hermeneutica simbolismului religios (2003), Mișcări religioase orientale. O perspectivă socio-antropologică asupra globalizării practicilor yoga (2006), România în starea bardo. Publicistică și dialoguri culturale (2006), Antropologie socială și culturală (2009), Sociologia sportului. Teorii, metode, aplicații (în colaborare cu Cristina Gavriluță, 2010), Sociologia religiilor
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
noi, centrate pe probleme sociale. Una dintre ele este antropologia bolii. Ea ,,aruncă o lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei...,,.11 Marc Auge și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia,economia și ecologia, politicași religia,filmul etnograficși antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, ce cea aplicată. 3.Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre subiectele clasice ale antropologiei aplicate (rudenia și
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
2. Simbolistica testamentară a divinității în variantă psihologică Divinitatea, nu neapărat cea creștină, a constituit subiectul unor analize speciale din partea filosofilor religiilor, a psihologilor, sociologilor și istoricilor interesați de simboluri, mituri și mistere 35. La rândul său, Paul Diel extrapolează simbolismul și mitologia create în jurul lui Dumnezeu cu ajutorul instrumentelor psihologiei. Teza sa este aceea că psihologia rămâne, totuși, profund legată de religie și mitologie. Nu poți înțelege nimic din simbolistica sacrului și a religiei dacă separi la modul simplist domeniile. Evident
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
trupul însângerat, opera trădătorului. Din moment ce vinul nu este numai simbolul sângelui, ci în același timp și al sufletului, ofranda care îi desemnează pe trădător și opera acestuia exprimă și faptul că Iisus îi dăruiește sufletul său, îi oferă iertarea"45. Simbolismul vinului ar fi (și) unul de natură psihologică. Semnifică iertarea trădătorului, act de maximă dificultate pe care cel înviat din morți îl duce exemplar până la capăt. El dovedește astfel spirit de sacrificiu, putere de a ierta, o profundă înțelegere a
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
cea teologico-metafizică. Referindu-se la mitologia generală a șarpelui, autorul francez este convins că aceasta simbolizează ,,spaima nespiritualizată și nesublimată a imaginației exaltate: vanitatea culpabilă, principiul răului"50. Mușcătura dureroasă, veninoasă și mortală a șarpelui s-ar traduce pe planul simbolismului psihic ,,prin remușcare sau prin tortura culpabilității refulate, care nu este altceva decât vanitate"51. Nu întâmplător la vechii greci, șarpele îmblânzit și chiar mort simboliza înfrângerea vanității. Oprindu-se apoi în exclusivitate la creștinism, Paul Diel interpretează mitul șarpelui
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]