2,389 matches
-
august 1883, de ziua de naștere a împăratului Franz Joseph I, a fost inaugurat Templul Mare din centrul orașului. La începutul secolului al XX-lea a fost construită o sinagogă pe strada Topliței nr. 10, în apropiere de Templul Mare. Sinagoga a funcționat până în anii '60 ai secolului al XX-lea. Pe măsură ce numărul evreilor din oraș scădea ca urmare a emigrării în Israel, în această sinagogă nu s-au mai oficiat slujbe religioase. Ea a fost folosită ulterior ca depozit, iar
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
a fost construită o sinagogă pe strada Topliței nr. 10, în apropiere de Templul Mare. Sinagoga a funcționat până în anii '60 ai secolului al XX-lea. Pe măsură ce numărul evreilor din oraș scădea ca urmare a emigrării în Israel, în această sinagogă nu s-au mai oficiat slujbe religioase. Ea a fost folosită ulterior ca depozit, iar în prezent aici funcționează un atelier de tâmplărie de aluminiu și de PVC. În prezent, singura sinagogă în funcțiune din Rădăuți este Templul Mare. În
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
ca urmare a emigrării în Israel, în această sinagogă nu s-au mai oficiat slujbe religioase. Ea a fost folosită ulterior ca depozit, iar în prezent aici funcționează un atelier de tâmplărie de aluminiu și de PVC. În prezent, singura sinagogă în funcțiune din Rădăuți este Templul Mare. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
s-au mai oficiat slujbe religioase. Ea a fost folosită ulterior ca depozit, iar în prezent aici funcționează un atelier de tâmplărie de aluminiu și de PVC. În prezent, singura sinagogă în funcțiune din Rădăuți este Templul Mare. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga de pe strada Topliței
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
Mare. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga de pe strada Topliței nr. 10 din Rădăuți nu mai era în funcțiune.
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
Damasc. «După trei ani, m'am suit la Ierusalim să fac cunoștință cu Chifa.» În Fapte nu este menționată călătoria Sf. Pavel în Arabia, iar călătoria la Ierusalim este plasată imediat după ce s-a aflat că Pavel a predicat în sinagogă. Hilgenfeld, Wendt, Weizäcker, Weiss, ș.a. pretind că aici este vorba de o contradicție între Pavel și autorul Faptelor Apostolilor.” Deoarece Faptele Apostolilor este îndeobște privită drept continuare a Evangheliei după Luca, problemele credibilității istorice ale aceste evanghelii pot fi folosite
Coerența internă a Bibliei () [Corola-website/Science/320583_a_321912]
-
funerară datând din 1780 și aflată în cimitirul evreiesc vechi. Prin contractul semnat la 1 iulie 1780 între proprietarul de moșii Ioniță Bașotă și evrei, acesta le-a acordat un teren pentru cimitir, precum și dreptul de a-și construi o sinagogă cu condiția ca aceasta să arate la exterior ca orice altă casă. Evreii au primit permisiunea să se ocupe cu negustoria, fiind obligați să plătească doar taxe fixe. Casele lor nu puteau fi vândute fără acordul proprietarului moșiei. Întrucât acest
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
izbucnit dispute între evrei și noii proprietari, fiecare pretinzând că lui i se cuvin taxele plătite de evrei. Judecățile s-au tărăgănat, timp în care evreii nu au mai plătit taxe. Profitând de inexistența unui proprietar legal, evreii au construit sinagogi noi din piatră. Târgul a fost jefuit și incendiat de eteriști în timpul revoluției din 1821. Astfel, revoluționarii greci i-au sechestrat pe liderii comunității cerând răscumpărări mari pentru eliberarea acestora. Abia în 1823 domnitorul Ioniță Sandu Sturza a acordat drepturile
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
Condițiile de trai ale evreilor din Fălticeni în perioada interbelică sunt descrise astfel de către dr. Moses Rosen în cartea sa de memorii: ""Mă duceam în fiecare zi cu el (cu tatăl său n.n.), pe strada meseriașilor, în drumul nostru spre sinagogă. Tinichigiii, sacagiii, șindrilarii, lemnarii, toți locuiau într-un fel de pivnițe, împreună cu soțiile și copiii lor. Acestea nu aveau trepte, ci o scăriță pe care trebuia să te încumeți să cobori, ca să poți ajunge în "apartament". Mă uitam la ei
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
pacienți de alte etnii. Conform datelor recensământului din 1941, în orașul Fălticeni locuiau 4.020 erau evrei (31,8% din populație). În iunie 1941, s-a instalat în oraș un corp militar german, care a confiscat clădirile cu rol de sinagogi și le-au folosit pentru găzduirea de funcționari și soldați. La 18 august 1941, tuturor evreilor din localitate li s-a ordonat să poarte steaua galbenă. A fost înființat un lagăr de concentrare pentru toți bărbații evrei din Fălticeni, precum și
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
fost folosite de locuitorii zonei la temeliile caselor. În acel cimitir nu mai fusese îngropat nimeni de 150 de ani. În iulie 2005, președintele Comunității, Tania Grünwald, a solicitat Primăriei să asigure pază la Cimitirul Evreiesc vechi, Cimitirul Nou și Sinagoga Mare, menționând în adresă că aceste lăcașuri sfinte sunt situate în zone frecventate de rromi, ""care se ocupă de distrugerea gardurilor, furturi și spargeri"". În anul 2007, mai trăiau în Fălticeni doar 40 evrei. După cum amintea scriitorul Dimitrie Bolintineanu în
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
rromi, ""care se ocupă de distrugerea gardurilor, furturi și spargeri"". În anul 2007, mai trăiau în Fălticeni doar 40 evrei. După cum amintea scriitorul Dimitrie Bolintineanu în volumul ""Călătorii în Moldova"" (1859), la Fălticeni existau la mijlocul secolului al XIX-lea 13 sinagogi. Sunt de menționat următoarele sinagogi: "Sinagoga Mare" (1795, 1854), "Leipziger" (1812), "Habad" (1852), Sinagoga croitorilor (1862), "Mahala" (1862), "Klaus" (1870), Sinagoga cizmarilor (1872), "Hevra Beit Semi", "Ștrul Hakatan" (1888), "Meir Ioil Last" (1890) și "Iuhr" (nu se cunoaște anul construirii
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
distrugerea gardurilor, furturi și spargeri"". În anul 2007, mai trăiau în Fălticeni doar 40 evrei. După cum amintea scriitorul Dimitrie Bolintineanu în volumul ""Călătorii în Moldova"" (1859), la Fălticeni existau la mijlocul secolului al XIX-lea 13 sinagogi. Sunt de menționat următoarele sinagogi: "Sinagoga Mare" (1795, 1854), "Leipziger" (1812), "Habad" (1852), Sinagoga croitorilor (1862), "Mahala" (1862), "Klaus" (1870), Sinagoga cizmarilor (1872), "Hevra Beit Semi", "Ștrul Hakatan" (1888), "Meir Ioil Last" (1890) și "Iuhr" (nu se cunoaște anul construirii). În anul 1916, funcționau în
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
gardurilor, furturi și spargeri"". În anul 2007, mai trăiau în Fălticeni doar 40 evrei. După cum amintea scriitorul Dimitrie Bolintineanu în volumul ""Călătorii în Moldova"" (1859), la Fălticeni existau la mijlocul secolului al XIX-lea 13 sinagogi. Sunt de menționat următoarele sinagogi: "Sinagoga Mare" (1795, 1854), "Leipziger" (1812), "Habad" (1852), Sinagoga croitorilor (1862), "Mahala" (1862), "Klaus" (1870), Sinagoga cizmarilor (1872), "Hevra Beit Semi", "Ștrul Hakatan" (1888), "Meir Ioil Last" (1890) și "Iuhr" (nu se cunoaște anul construirii). În anul 1916, funcționau în Fălticeni
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
trăiau în Fălticeni doar 40 evrei. După cum amintea scriitorul Dimitrie Bolintineanu în volumul ""Călătorii în Moldova"" (1859), la Fălticeni existau la mijlocul secolului al XIX-lea 13 sinagogi. Sunt de menționat următoarele sinagogi: "Sinagoga Mare" (1795, 1854), "Leipziger" (1812), "Habad" (1852), Sinagoga croitorilor (1862), "Mahala" (1862), "Klaus" (1870), Sinagoga cizmarilor (1872), "Hevra Beit Semi", "Ștrul Hakatan" (1888), "Meir Ioil Last" (1890) și "Iuhr" (nu se cunoaște anul construirii). În anul 1916, funcționau în Fălticeni 34 de sinagogi și case de rugăciune. Printre
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
amintea scriitorul Dimitrie Bolintineanu în volumul ""Călătorii în Moldova"" (1859), la Fălticeni existau la mijlocul secolului al XIX-lea 13 sinagogi. Sunt de menționat următoarele sinagogi: "Sinagoga Mare" (1795, 1854), "Leipziger" (1812), "Habad" (1852), Sinagoga croitorilor (1862), "Mahala" (1862), "Klaus" (1870), Sinagoga cizmarilor (1872), "Hevra Beit Semi", "Ștrul Hakatan" (1888), "Meir Ioil Last" (1890) și "Iuhr" (nu se cunoaște anul construirii). În anul 1916, funcționau în Fălticeni 34 de sinagogi și case de rugăciune. Printre rabinii care au activat aici se află
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
1854), "Leipziger" (1812), "Habad" (1852), Sinagoga croitorilor (1862), "Mahala" (1862), "Klaus" (1870), Sinagoga cizmarilor (1872), "Hevra Beit Semi", "Ștrul Hakatan" (1888), "Meir Ioil Last" (1890) și "Iuhr" (nu se cunoaște anul construirii). În anul 1916, funcționau în Fălticeni 34 de sinagogi și case de rugăciune. Printre rabinii care au activat aici se află Efraim HaLevi Horwitz (care a ajuns rabin aici în 1846; a murit în 1864), Yehoshua Falk Zeev Wolfsohn (născut în 1835, autor de cărți de exegeză și drept
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
1846; a murit în 1864), Yehoshua Falk Zeev Wolfsohn (născut în 1835, autor de cărți de exegeză și drept iudaic), Shimshon Tenen (născut în 1857), Abraham Arie Leib Rosen (1870-1951) (care a fost numit în anul 1916 ca rabin la Sinagoga "Habad"), Yaakov Shechter Brezis (rabin în perioada 1937-1950) și dr. Moses Rosen (1912-1994) (care a fost rabin la mica sinagogă "Mahala" între anii 1938-1940). În prezent, singura sinagogă existentă în oraș este Sinagoga Mare, care nu mai funcționează din lipsă
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
Shimshon Tenen (născut în 1857), Abraham Arie Leib Rosen (1870-1951) (care a fost numit în anul 1916 ca rabin la Sinagoga "Habad"), Yaakov Shechter Brezis (rabin în perioada 1937-1950) și dr. Moses Rosen (1912-1994) (care a fost rabin la mica sinagogă "Mahala" între anii 1938-1940). În prezent, singura sinagogă existentă în oraș este Sinagoga Mare, care nu mai funcționează din lipsă de enoriași. a fost construită din lemn în anul 1795. Ea fost distrusă într-un incendiu, fiind reconstruită în anul
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
Rosen (1870-1951) (care a fost numit în anul 1916 ca rabin la Sinagoga "Habad"), Yaakov Shechter Brezis (rabin în perioada 1937-1950) și dr. Moses Rosen (1912-1994) (care a fost rabin la mica sinagogă "Mahala" între anii 1938-1940). În prezent, singura sinagogă existentă în oraș este Sinagoga Mare, care nu mai funcționează din lipsă de enoriași. a fost construită din lemn în anul 1795. Ea fost distrusă într-un incendiu, fiind reconstruită în anul 1852, din piatră și cărămidă. Edificiul are dimensiuni
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
numit în anul 1916 ca rabin la Sinagoga "Habad"), Yaakov Shechter Brezis (rabin în perioada 1937-1950) și dr. Moses Rosen (1912-1994) (care a fost rabin la mica sinagogă "Mahala" între anii 1938-1940). În prezent, singura sinagogă existentă în oraș este Sinagoga Mare, care nu mai funcționează din lipsă de enoriași. a fost construită din lemn în anul 1795. Ea fost distrusă într-un incendiu, fiind reconstruită în anul 1852, din piatră și cărămidă. Edificiul are dimensiuni mari, cu ziduri cu grosimea
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
anul 1852, din piatră și cărămidă. Edificiul are dimensiuni mari, cu ziduri cu grosimea de circa 1 metru și ferestre înalte. Înfățișarea exterioară este modestă, fațadele fiind tencuite și zugrăvite, dar lipsite de volumetrie. În aceeași clădire se află și Sinagoga "Terkis", care era folosită în trecut de credincioșii hasidimi. Interiorul clădirii este decorat cu pricepere și sensibilitate artistică, într-un stil eclectic, predominant baroc, aproape monumental. Pereții interiori sunt zugrăviți cu imagini din Eretz-Israel de către pictori care nu fuseseră niciodată
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
stil eclectic, predominant baroc, aproape monumental. Pereții interiori sunt zugrăviți cu imagini din Eretz-Israel de către pictori care nu fuseseră niciodată acolo. La 18 mai 2002 Comunitatea Evreilor din Fălticeni a reclamat la poliție că persoane necunoscute au pătruns în incinta sinagogii, în perioada 27 aprilie - 18 mai, unde au efectuat diferite inscripții antisemite și cu aceeași ocazie au furat un sul sfânt. În urma cercetărilor poliției s-a constatat că sulul sfânt nu a furat, acesta fiind predat anterior cu documente legale
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
și cu aceeași ocazie au furat un sul sfânt. În urma cercetărilor poliției s-a constatat că sulul sfânt nu a furat, acesta fiind predat anterior cu documente legale Federației Comunității Evreiești din București, iar înscrisurile efectuate pe pereții interiori din sinagogă nu au fost considerate antisemite ca urmare a faptului că nu au fost înscrise în locuri publice sau în care să fi avut acces mai multe persoane. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
Evreiești din București, iar înscrisurile efectuate pe pereții interiori din sinagogă nu au fost considerate antisemite ca urmare a faptului că nu au fost înscrise în locuri publice sau în care să fi avut acces mai multe persoane. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Mare din Fălticeni
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]