4,151 matches
-
spațiu emoțional destinat lor înșiși. Răspunsul la a doua întrebare este mult mai complex. Cercetările asupra analizei narative ca instrument terapeutic au sugerat faptul că „fisurile” formale ori structurale dintr-o poveste a vieții ar putea reflecta aspectele problematice ale sinelui și identității 6. Acest lucru ar implica faptul că poveștile femeilor din eșantionul nostru sunt „fisurate” în ceea ce privește criteriile structurale ale unei narațiuni corecte (având o organizare clară și logică a structurii, obiective și o anumită dinamică la nivelul intrigii; Bruner
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Doar șapte categorii au mai rămas de discutat, toate având de-a face cu identitatea personală și colectivă - aspecte proeminente pentru lumea adolescenților (Erikson, 1968). Aceste categorii nu sunt întotdeauna legate în mod direct de experiența din liceu, ci de sinele fiecăruia, care trebuia să se raporteze la clasă sau la școală, ca ansamblu. Cu toate că problemele identitare par să le fie comune tuturor adolescenților, ele apar mult mai frecvent în relatările celor care au absolvit programul experimental (categoriile 4, 5, 7
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
și frații săi. Discontinuitatea dintre intervievat și contextul familial este uneori indicată prin prezentarea sa ca fiind foarte diferit de frați în ceea ce privește trăsăturile, realizările sau relația cu părinții. Nu toți intervievații au furnizat asemenea informații în poveștile vieții lor. Descrierea sinelui în termenii unicității prin comparație cu familia a fost, în orice caz, evidentă în multe narațiuni, așa cum se poate vedea în cazul Sarei, în calitatea ei de primă-născută. Acest tip de unicitate- similar prezentării altor intervievați ca fiind singurul băiat
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
acoperă întreaga arie a capacităților cognitive și, astfel, concluziile mele privind funcțiile cognitive nu pot fi generalizate pentru toate procesele de cunoaștere. Nararea unei poveștii a vieții subliniază mai cu seamă acele aspecte alegândirii care sunt verbale, au legătură cu sinele povestitorului, au încărcătură emoțională și sunt favorizate, de regulă, de comunicarea interpersonală. Abilitățile cognitive: cadru teoretic Frankenstein (1981) a specificat patru tipuri de gândire eronată caracteristice retardului secundar (1970b, 1972, 1981), care se opun „gândirii eficiente”: 1. gândirea irațională este
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
viitor, ca și tranzițiile dintre ele, ar putea indica diverse grade de identificare a vorbitorului cu descrierea pe care o face. • Tranzițiile de la persoana I la persoanele a II-a și a III-a ar putea indica un clivaj între sinele actual al vorbitorului și sinele care a trecut printr-o anumită situație, acum rememorată. • Formele verbale active și pasive ar putea indica percepția vorbitorului asupra factorilor de putere implicați în acțiune • Adverbele care cresc ori scad gradul de intensitate, cum
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
ele, ar putea indica diverse grade de identificare a vorbitorului cu descrierea pe care o face. • Tranzițiile de la persoana I la persoanele a II-a și a III-a ar putea indica un clivaj între sinele actual al vorbitorului și sinele care a trecut printr-o anumită situație, acum rememorată. • Formele verbale active și pasive ar putea indica percepția vorbitorului asupra factorilor de putere implicați în acțiune • Adverbele care cresc ori scad gradul de intensitate, cum ar fi realmente și foarte
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
valențele și utilizările date unor forme de organizare ori de interacțiune în relațiile dintre elevi ori în relațiile didactice; efectele conjuncturilor grupale asupra învățării individuale; procesele de reprezentare socială, efectele de așteptare și etichetare, credințele și sistemele de percepție a sinelui. Toți acești parametri determină configurarea climatului organizațional și psihosocial și presupun o analiză mai atentă a proceselor de conducere și dirijare a grupului de elevi, în general, și a activităților de învățare care au loc în și prin acesta, în
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
despre o inteligență, acoperă realități diferite a fost dusă la extrem în teoria „inteligențelor multiple” de Howard Gardner (1993), care propune șapte forme de inteligență: lingvistică, logico-matematică, spațială, muzicală, chinestezică (dansatori și atleți), interpersonală (simțul relațiilor sociale) și intrapersonală (reprezentarea sinelui). Dar această concepție este și o extensie a conceptului de inteligență, astfel încât ajunge să fie sinonimă cu orice abilitate. Dacă afirmăm că un sportiv este inteligent pentru că aleargă cu viteză sau pentru că este rapid la ping-pong, ce am putea spune
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în marketing). Apoi apar motivații cu un caracter mai social, pe care le putem regrupa sub ca nevoi de apreciere, ce corespunde în limbajul curent „ambiției”. În fine, ultimul nivel al ierarhiei nevoilor în opinia lui Maslow ar fi realizarea sinelui, a intereselor proprii, a aptitudinilor și valorilor. PIRAMIDA Nevoia de realizare Nevoia de apreciere Nevoia de dragoste/apartenență socială Nevoia de siguranță Nevoi fiziologice (foame, sete etc.) Piramida nevoilor a lui Maslow Teoria lui Maslow este deseori aplicată în psihologia
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
a echivala - prin recursul la un silogism altminteri admirabil - autoreflexivitatea și delirul imagistic cu ficțiunea propagandistică a „limbii de lemn”, pe criteriul lipsei de aderență la real, poate părea oarecum hazardat. E drept că, în cele mai multe situații, la Nichita Stănescu sinele indistinct și proiecțiile astrale capătă întâietate în fața dreptului la propria imagine, la propria persona, dar ne putem întreba dacă nu cumva asemenea tentații nu pândesc și cea mai „personistă” poezie, în care acumulării lacome de ipostaze i se substituie convenția
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
sunt acelea pe care el însuși le oferă. Textele lor teoretice, la fel de bine ca și celelalte (distincția între ele este, practic, prea puțin relevantă), ne înlesnesc accesul la acea imagine (construct identitar) pe care ei se străduiesc să o impună. Sinele - imagine literară, poetică, fictivă, autoportretul, de cele mai multe ori idealizat, constituie, în fapt, referința lor ultimă. Iată ce nota, în acest sens, Gh. Crăciun: În spațiul scrisului nu cred că e cu putință, orice ai face, să te desparți de tine
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
În baza certificărilor și acreditărilor sociale. Totodată, principalii reprezintă grupuri definite funcțional, prin intermediul intereselor recunoscute ca legitime. În conformitate cu practicile raționale ale societății, În special cunoașterea fundamentată științific, agenții pot folosi capacitatea de acțiune social dobândită nu doar În urmărirea intereselor sinelui, ci și În favoarea altor principali. De fapt, spun Meyer și Jepperson, o trăsătură evidentă a sistemului modern este disponibilitatea cu care actorii participanți devin agenții altor actori. Relația agent - principal este ubicuă În sistemul social, nefiind limitată doar la contextul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Luckmann (1997, 1999) arată felul În care interesele sexuale ale indivizilor pot fi interpretate ca legitime În societățile moderne, Întrucât se „știe” că frustrarea În raport cu aceste nevoi ar duce la tensiuni „disfuncționale”. De asemenea conflictul intraindividual dintre actorul social și sinele interior (I versus Me) poate fi soluționat, Într-un sens sau altul, apelând la interpretarea simbolurilor: exprimarea personală poate fi uneori văzută ca legitimă chiar În dauna realizării profesionale. Competiția rezidă În abilitatea actorilor de a manipula simboluri și semnificații
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de principali legitimi având funcții și interese social recunoscute. Actorii Își asumă responsabilitatea de a acționa În conformitate cu legile morale și naturale raționale În societate; ei Își asumă o competență emergentă din scientizarea și raționalizarea societății. În spațiul organizațional, urmărirea intereselor sinelui sau pe cele ale acționarilor devine o chestiune de legitimare socială a intereselor. Dacă, la nivel ideologic, societatea modernă percepe, de exemplu, stima de sine, dezvoltarea profesională sau participarea la conducerea democratică ca interese legitime ale sinelui (rezultând dintr-o
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
organizațional, urmărirea intereselor sinelui sau pe cele ale acționarilor devine o chestiune de legitimare socială a intereselor. Dacă, la nivel ideologic, societatea modernă percepe, de exemplu, stima de sine, dezvoltarea profesională sau participarea la conducerea democratică ca interese legitime ale sinelui (rezultând dintr-o concepție rațională asupra societății În care dezvoltarea economică și socială sunt „miturile” centrale) atunci acestea pot fi ca atare urmărite chiar În detrimentul intereselor de maximizare a profitului acționarilor. De asemenea, așa cum vom arăta, „responsabilitatea socială a organizațiilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relațiile agent - principal ca fiind În sine construcții sociale la fel ca și ideea de eficiență și propune identificarea mecanismelor de instituire (legitimare) a acestora. În acest sens, tensiunea relației agent - principal este considerată drept o problemă de legitimare a sinelui și a acțiunii pentru acest sine, o tensiune generatoare de inconsistențe și contradicții, ceea ce determină evoluția culturală a relației prin deconstruirea și reconstruirea calităților de agent și principal. Procesele de legitimare, construire și reconstruire nu sunt, totuși, independente de acțiunea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituții. Rolul explicativ al intereselor și utilității scade de la prima abordare a instituțiilor la cea de-a treia În care acesta este preluat de cultură, ideologii și sistemele de credințe Împărtășite. Nu doar mijloacele, ci și finalitățile, dispozițiile, preferințele, motivațiile, sinele și raționalitatea În sine sunt categorii ale acțiunii (clasificări) modelate instituțional și care se Înscriu În logica instituțională a unui câmp, fie acesta cel economic, al raționalității calculatoare. Bourdieu (2000:16) afirma că jocul economic este social constituit Într-un
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
o negociere simbolică (ideatică) Între actori; actorii acreditați În a emite opinii În anumite medii dispun, firește, de mai multă putere legitimă În acest proces. În acest sens, Alford și Friedland (1991) afirmă că instituțiile furnizează indivizilor motivații și simțul sinelui. De asemenea, Bourdieu afirmă că dispozițiile economice cele mai fundamentale, nevoi, preferințe, propensiuni, nu sunt exogene, adică existente În virtutea naturii umane universale, ci endogene și dependente de o istorie care este chiar aceea a cosmosului economic În care acestea sunt
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
opțiune este la rândul ei dependentă de existența și funcționarea corectă a piețelor de capital. Scott, 2001, trad rom. actanți - În sensul de actor cu capacitate de acțiune pusă În slujba principalului, acesta din urmă putând să se identifice cu sinele sau cu orice alt actor individual sau colectiv. Speciile non-umane pot fi concepute ca entități cu interese legitime În funcționarea organizațiilor, dar această realitate este o construcție culturală, nefiind valabilă oriunde și oricând. De asemenea, femeile, grupurile etnice sunt grupuri
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
secolului XX. Este relevantă pentru filosofie, teorie politicăxe "„teoriepolitică", sociologie, este relevantă pentru istorie și este, deloc de neglijat, relevantă pentru acțiunea politică. În întrega istorie cunoscută, susține S. de Beauvoirxe "„DeBeauvoir,Simone", bărbatul și-a luat rolul subiectului, al sinelui, iar femeia, pe cel al obiectului, al alterității. Femeia este ființă relativă, ea nu există în sine și nici pentru sine, ci în funcție de altcineva, respectiv de bărbat. În acest mod sunt configurate și miturile, și știința care contribuie împreună la
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
persoane 24. Munca sexuală este o formă de muncă exact ca și altele în care ne folosim corpxe "„corp"ul ca să ne câștigăm existența. Patemanxe "„Pateman,Carole" susține că analogia cu alte munci este greșită, căci relația trupuluixe "„trup" cu sinele este inseparabilă în contextul identității personale. Nu trupul meu se prostituează, ci eu ca persoană. Prostituata nu vinde clienților săi un simplu serviciu ca să le satisfacă acestora nevoi biologice, ci mai degrabă o imagine: aceea a dominării femeilor de către bărbați
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
eșafodajul patriarhalxe "„patriarhal", femeile au fost lobotomizate, îndobitocite, au devenit marionete ale voinței bărbătești (Gyn/Ecology). Pentru a depăși un astfel de stadiu de invazie a minții proprii, femeile trebuie să exorcizeze patriarhatulxe "„patriarhat" din mintea lor, să-și regăsească „sinele originar”, să înceteze să comită păcatul capital femeiesc, „lipsa stimei de sine” pentru faptul de a fi femeie (Pure Lust), să-și asume curajul autenticității și hybrisul creatorilor. Feminismul radicalxe "„feminismulradical" se adresează femeilor fiindcă patriarhatulxe "„patriarhat" trebuie scos în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
pentru ca un sine să fie considerat uman, acestuia îi este necesară o identitate inteligibilă într-un context relațional. Pentru Alisdair McIntyrexe "„McIntyre,Alisdair" (1984), de exemplu, identitatea persoanei nu este detașată de scopurile ei, ci e constituită de acestea 30. Sinele există într-o anumită comunitate și tradiție (locală, etnică, tribală, religioasă), se naște într-o „poveste colectivă”, iar povestea fiecăruia, ca persoană, este legată de cea colectivă și greu de conceput în afara acesteia 31. Comunitarienii cred că nevoile indivizilor sunt
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
performante, iar disponibilitățile lor de timp și energie scad dramatic. Retragerea statului din economie înseamnă, de multe ori, întoarcerea la o politică și mai patriarhală. 3.3. Critici ale feminismului comunitariantc "3.3. Critici ale feminismului comunitarian" Comunitarienii susțin că sinele este mai degrabă produs decât generator de realitate socială. În acest caz, se întreabă Arneilxe "„Arneil,Barbara" (1999, p. 148), cum poate cineva fără statut ontologic în afara relațiilor sociale care îl constituie să critice și să vrea să schimbe cultura
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
înșiși, la scară statistică și în primul rând în cultura euroamericană, se consideră în mai mare măsură decât cu decenii sau secole în urmă conduși de asemenea principii. Accentul s-a deplasat de la nevoile instrumentale (material-pragmatice) la cele expresive, de la sinele instituțional, ancorat în statusuri sociale, la cel spontan, intim, lucru recunoscut și într-o relativ recentă lucrare de psihologie comportamentalist-cognitivistă (Mynatt, Doherty, 2002), orientare psihologică ce admite, cu mare prudență și zgârcenie, factorul axiologic. Constatările de acest fel, venite din
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]