2,658 matches
-
niciun scop, doar pentru că mă amuză să le scriu, iar dacă-i amuză și pe eventualii cititori, mă consider răsplătit. Dar dacă izbutesc dintr-un singur foc să-l pun pe drumul vindecarii pe câte un singuratic ca tine, dublu singuratic... — Dublu? — Da, singuratea trupului și singurătatea sufletului. — Apropo, Víctore... Da, știu dinainte ce-o să-mi spui. Ai venit să te sfătuiești cu mine despre starea ta, care de la o vreme e alarmantă, de-a dreptul alarmantă, nu-i așa? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
întorc măcar subiectiv în acel spațiu. Inserție, 2004. Îmi amintesc cu câtă plăcere comună îmi beam Tuborgul mai an cu Mircea C. Pe o terasă sinăiană: „Tu Borg, eu Borg”, conjuga el ludic, pe când eu îi spuneam pe o terasă singuratică despre Dania și cum amuțesc Micile sirene. Se țesea o prietenie misterioasă, suspendată din timp și de timp. Cum câteva zile a citit două Go Westuri de-ale noastre: „Mihaela, don’t Go West, Go Ahead!”... avusesem inima strânsă. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
în biblioteca de la Psihologie. Eram singur (cine mai dădea atunci doi bani pe psihologie!) și mă ridicam din când în când să mă uit de acolo, de sus, la acoperișurile orașului, „acoperișurile iadului”, zicea Blaga. Trecea profesorul Radu pe coridor, singuratic și trist, poate gândindu-se când se va scoate complet psihologia din facultate și el va ieși la pensie de la laboratorul CFR-ului, și striga bibliotecara la el: „Dom’ profesor, luați-l pe ăsta de-aci că se strică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mirosind a cetină și mortar, pe o cărare nocturnă, urmăriți doar de ochii câinilor strălucind fără corp în lumina lunii, pe o pajiște, într-o cămăruță de spital, și pe Empire State Building! Dar acum mă reîntorc la fața mai singuratică a locului. În afară de toate motivele cam masochist-triste care mă aruncă de obicei în jurnale, azi este clar că a fost determinant și unul greu de imaginat în lumea noastră. Am plecat de acasă pe la ora 11. Fiindcă nu pot încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
istorie... her story, de data asta. Și totuși, din aceste foi egografice lipsește cheia ca să înțeleagă cineva cum de sunt fundamental feministă. Dar pe drumul acesta intru în altă poveste, pe care poate o s-o țes eu cândva, în dimineți singuratice, la gura laptop-ului. Surse egografice (Mihaela Miroiu): Adina D., Nunți transoceanice, Bloomington, 2003. Adriana C., Despre emapatie, Bloomington, 2003. Anca J., Între două lumi, București, 1986-2004. Avril Mender, Charity and understanding, Oxford, 1993, 1995, 1999, 2002. Bill Mander, On
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
viața mea n-am povestit ceva atât de dezlânat cum îi povestesc lui Nathaniel. Mă bâlbâi, bâigui, mă repet și reiau în buclă aceleași lucruri. Nathaniel mă ascultă în tăcere. E rezemat de un stâlp vechi de piatră din fața băncii singuratice pe care sunt așezată. Stă în profil, umbrit de soarele după-amiezei, și n-am nici cea mai mică idee ce gândește. În cele din urmă ajung la final și își ridică încet capul. Dacă speram să văd un surâs, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
prezente și compun versuri despre vin, paharnici, cârciumă, iubită; asemenea lui, Îi pun la Îndoială pe falșii cucernici. Atunci când, În unele catrene, Omar vorbește despre sine, mi se Întâmplă să cred că pe mine mă zugrăvește: Un om am văzut, singuratic, Într-un loc sărac. Nu era / Nici eretic, nici musulman. N-avea bogății, nici Dumnezeu, / Nici convingeri, nici adevăr. N-avea nici lege, nici principii. / În lumea asta sau cealaltă, un așa curaj cine l-a avut? Spunând acestea, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
socoteli, de parcă toată ziua n-ar fi făcut altceva decât să pună la punct contabilitatea hotelului. Dar turuiala se și declanșase, pregătită de mult. „Cuceritorii au procreat cu indigenele. Da, lăcomia de timp și spațiu se răzbuna în pântecul femeilor. Singuraticul care nu respectă nimic. Indigena prostituată, curtezana, eventual amanta. Bordelul a rămas în America Latină o instituție durabilă, clasicizată.“ Distinsul domn profesor nu ridicase bărbița din registrul contabil, șeful ierarhic Gică holba ochii, ca la urs. „Albul a introdus depravarea, cruzimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
căzu peste colanul cu scoică, bătrânul era epuizat. Un enorm sforăit gros, cu zguduiri, cuprinse parcul spitalului. Adolescentul Tolea tresări, deschise închise deschise ochii, întinse brațele, pipăi banca. Rămase năuc o vreme. Apoi, se ridică, se depărtă. Găsi altă bancă singuratică, într-un colț pustiu al parcului. Desfăcu plicul. Un plic cunoscut... da, vechiul plic, stângacea caligrafie, albele spații inegale dintre cuvinte. Linia secretă, tovarășă până la sfârșit... Sfârșitul, iată, sfârșit, într-adevăr. O ceață fumurie și roz, trecutul jur-împrejur , captivul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
scurt și complice, Irina e palidă, ochii ard, parcă, de febră. — Dar încheierea? reia tenorul, excitat. „Însă nu rămânea deloc. Hedonismul și Arta Alexandriei aveau în el un copil devotat...“ Final magnific. Ca o neputință, nu-i așa? Mare poet, singuraticul acela. Bătrân și bolnav, exilat în nămolul fierbinte al Alexandriei. Rămâne câteva clipe pe gânduri, apoi se întoarce iar spre Ianuli, decis să schimbe tactica. Ianuli nu clintește, soarbe liniștit din pahar. — Azi se fuge de la un loc la altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
octombrie 1931. Bibliote car, ziarist, conducător de școală românească,este un desăvârșit. Din opera scrisă: „Pentru un pui de sturz” (197 9), „Cântec de dor”, versuri (1980), „Vine moșul pe cărare”, proză pentru copii (1983), „Dorobanț, clanț”, versuri (1984), „Cocoșul singuratic”, proză (1987), „Văluță descoperă lumea”, proză ( 1988), „Un strigăt în noapte” (1992), „Mama nu e vinovată” - roman (2000), „Bastardul” - roman (2002), „Dincolo de poveste” (2002), „În rest e tăcere” - roman (2005), „La marginea nopții” - roman (2009) ș.a. Stabilit în Canada, este
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
temerar nu-l putea vedea față în față, pentru că "s-ar prăbuși în flăcări". Poemul lui Giacomo Leopardi, Infinitul, începe cu un motiv prezent și în alte creații ale sale, refugiul în natură, evocat mai cu seamă în poezia Viața singuratică: așezat la marginea unui lac, poetul mărturisește că priveliștea, cufundată în binefăcătoarea pace, îl face să uite nu numai lumea, dar și pe sine însuși: "mi se pare că membrele mi s-au dizolvat, că nu mai am nici viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
procesele care au loc înlèuntrul pielii mele se desfèșoarè independent de mine, fèrè că eu sè fiu conștient sau sè le pot controla?! Câinele, mulțumindu-se cu datele pe care i le-a transmis trupul meu, se îndepèrteazè, continuându-și singuratic misiunea de descifrare a semnelor presèrate pe drum, lângè copaci sau pe lângè garduri, sunt semnelele teritoriale ale semenilor sèi, cèutând un loc nemarcat unde sè-și lase și el umedul mesaj al trecerii prin câineasca lume, Nu vine, nu poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Să sărim în luntrea mică, Îngânați de glas de ape, Și să scap din mână cârma Și lopețile să-mi scape; Să plutim cuprinși de farmec Sub lumina blândei lune - Vîntu-n trestii lin foșnească, Undoioasa apă sune! Dar nu vine... Singuratic În zadar suspin și sufăr Lângă lacul cel albastru Încărcat cu flori de nufăr. {EminescuOpI 75} DORINȚA Vino-n codru la izvorul Care tremură pe prund, Unde prispa cea de brazde Crengi plecate o ascund. Și în brațele-mi întinse
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
iubitul care vine De mijloc să te cuprindă, Și în fața ta frumoasă O să ție o oglindă, Să te vezi pe tine însăți Visătoare, surâzândă. I Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic, Rumenind străvechii codri și castelul singuratic Ș-ale râurilor ape, ce sclipesc fugind în ropot - De departe-n văi coboară tânguiosul glas de clopot; Pe de-asupra de prăpăstii sunt zidiri de cetățuie, Acățat de pietre sure un voinic cu greu le suie; Așezând genunchiu și
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
oamenii, mulți deîntr-acei morți zic se scoală de se fac Strigoi... " Indereptarea legii, 1652. În salele pustie lumine roși de torții Rănesc întunecimea ca pete de jeratic; Arald se primblă singur, râzând, vorbind sălbatic - Arald, tânărul rege, e-un rege singuratic - Palatu-i parc-așteaptă în veci să-i vie morții. Pe-oglinzi de marmuri negre un negru nimitez, A faclelor lucire răzbind prin pânza fină Răsfrâng o dureroasă lumină din lumină; Zidirea cea pustie de jale pare plină Și chipul morții
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ei, Să-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei, Și în două temniți large cu de-a sila să-i aduni, Să dai foc la pușcărie și la casa de nebuni! {EminescuOpI 152} SCRISOAREA IV Stă castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri, Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri; Se înalță în tăcere dintre rariștea de brazi, Dând atâta întunerec rotitorului talaz. Prin ferestrele arcate, după geamuri, tremur-numa Lungi perdele încrețite, care scânteie ca bruma. Luna
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
în stare. — Lasă că îi arătăm noi! zice Finn. De ce folosești pluralul, față palidă? îl iau eu la rost. Davey începe să chicotească. —Care-i treaba? întreabă Finn. Îi spui tu sau îi spun eu? îl întreb. —Tonto și Călărețul Singuratic străbat preria, începe Davey, când ajung la o intersecție... —La o intersecție? Unde, într-o prerie? — Mă rog, o tentativă, continuă Davey contrariat, și își dau seama că sunt înconjurați. Călărețul Singuratic se uită la zecile de indieni... Piei-roșii, intervin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
îi spun eu? îl întreb. —Tonto și Călărețul Singuratic străbat preria, începe Davey, când ajung la o intersecție... —La o intersecție? Unde, într-o prerie? — Mă rog, o tentativă, continuă Davey contrariat, și își dau seama că sunt înconjurați. Călărețul Singuratic se uită la zecile de indieni... Piei-roșii, intervin eu. —Bine... Așadar, se uită cu spaimă la zecile de piei-roșii și spune: „La naiba, Tonto! Suntem într-un mare...“, iar Tonto răspunde... De ce folosești pluralul, față palidă? strigăm în cor. Davey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
de multe lucruri, dar atât de necesare pentru un drum nesperat de lung. Luă manivela autocamionului marca Molotov de sub pat și poza Satelitului de sub pernă, o fixă cu ventuze pe parbriz, ca să știe pentru cine va străbate Rusia, pentru nemernicul singuratic, dar cel mai vesel porc viril din câte avusese neamul acela solar, românii. Și după 300 de rotații de manivelă, motorul Molotov-ului începu să fornăie, apoi să toarcă înfundat, zgâlțâind tabla capotei, peticită cu chit, ca o hartă a globului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
indivizi în costume de protecție biologică. Arăta chiar mai rău decât se temuse. Reporterul care citea știrea, un lacheu al companiilor mari, rostea răspicat cuvintele cheie: Sanger era șomer. Era un ratat lipsit de educație. Era un fanatic și un singuratic, care avea materiale de inginerie genetică, în apartamentul lui înghesuit și murdar, și era considerat periculos pentru că se potrivea profilului clasic al teroristului biologic. Alături, un avocat bărbos din San Francisco, reprezentantul unui grup de protecție a mediului, spunea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
treci/ Prea puțin m-apasă doară somnul greu al morții reci./ Căci de când eram ca tine pe pământ viețuitor,/Sînt deprins să-mi placă somnul :eram veșnic senator”. (E.Herovanu) „Eu n-am pretenții mari în viața mea, Că-s singuratic și modest.Prefer Un ram,o floare și un colț de cer Privite dintr-o vilă la șosea”. (M.Matcaboji) Vacanța Personaje: Costel,Nelu,Monica,Popa,Alin,Dorin,Augusta, Lili,Bela,Americanu Actul I Tabloul 1 Scena 1 Salonul unei
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
studii, am uitat cum Îl cheamă, academicianul român, și lui, când ți-a telefonat, i-ai promis să faci călătoria! Nu ai venit să te sfătuiești cu mine Înainte să iei decizia! Niciodată n-o faci! Tu ești un lup singuratic, pe toate le hotărăști de unul singur și pe urmă mă inviți, foarte politicos, să mă supun deciziei tale... Iartă-mă, dragul meu, dar nu am nici un chef să mai văd o dată ceea ce a trebuit să văd din copilărie... Crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
care sufletul nostru s-a chinuit, zbuciumat, fără a găsi drumul către liniște și Împăcare. Totul a Început cu ceva vreme Înainte de Crăciun. Spaima și disperarea puseseră stăpânire pe mine. Toată lumea se pregătea pentru sărbătorile de iarnă. Numai eu, suflet singuratic, aveam să mă Închid În castelul meu de cleștar și cu inima strânsă, neîmpăcată - urma să aștept trecerea sărbătorilor și intrarea În noul an fără o oază de speranță. Și iată, că durerea sufletului meu a ajuns până la Dumnezeu care
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
a ferit să pună în coș gânduri negre, tristeți, dezamăgiri, care l-ar fi coborât din imaginarul tren, mai ales că în lucrările sale propunea copiilor cărticele de învățătură precum: Vine moșul pe cărare, Pentru un pui de sturz, Cocorul singuratic, Văluță descoperă lumea, Trandafiri de lumină, Un strigăt în noapte , Dorobanț Clanț, Cu toate pădurile în brațe, și alte Cântece de dor. După ce s-a jucat cu copii în fel și chip, adică în proză și în versuri, și-a
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93051]