4,631 matches
-
Micropolu, îi scrie pentru ultima dată și, plin de amărăciune, îi cere scrisorile pe care i le trimisese. Ea refuză, socotind că nu este un om binecrescut și-l minte că le-a pierdut. Peste două săptămâni, Ladima s-a sinucis și Emilia spune că a recurs la acest gest "de mizerie", pentru că "nu mai mânca poate nici o dată pe zi". Fred Vasilescu își dă seama că orgoliul lui Ladima a determinat această punere în scenă a împrejurărilor. Fire hipersensibilă, Ladima
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
în mai toate filmele. Subtitrarea vorbește despre poziții optime de alăptat, despre exerciții fizice de recuperare după naștere ș.a.m.d. Toma face ce vreau eu în filmele astea de la miezul nopții. Acum două zile l-am pus să se sinucidă. Ziua sunt pe-afară tot timpul cu căruciorul, fiindcă ziua bebele nostru nu vrea să doarmă în casă. Pe străzi aiurea, peste dealuri, peste câmp, până la mare. La mare arunc cu pietre în apă și copilul se uită la valuri
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
de lipsit de milă. Îți Îngheață sîngele În vine“ - a zis, și din ziua aia nu i-a mai trecut pragul casei. Îți dai seama că nu-l mai putea suferi. Se zice că tocmai de aceea s-a și sinucis În cele din urmă... țin minte cine mi-a adus vestea... a fost Gilmer, care locuia acolo, a venit În spatele casei, la bucătărie, și-a zis: „Vai de mine, a fost Îngrozitor. Eu am ajuns primul“ - zice - „am auzit explozia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
lui Octavian, cerând ajutorul lui Crassus contra unui alt cap get Dapix. Crassus, răspunzând la chemarea lui Roles, include pe Dapix într-o cetate și o face să capituleze prin trădarea unui Grec, când atunci Dapix cu ai săi se sinucid cu toții. Căderea marii națiuni a Tracilor sub Romani se explică mai ales din aceste certe și dușmănii lăuntrice, care nu numai ca îi impiedecase de a se uni într-un corp înaintea primejdiei, dar provocase chiar pe Romani a se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Romanii îi bat și-i iau pe fugă. Auxiliarii germani ai lui Traian dau în acest timp peste un corp mai mare de Daci, cu care au o luptă crâncenă dar victorioasă. Conducătorul Dacilor, văzând și această bătălie pierdută, se sinucide. Această pierdere aduce supunerea unui trib al Dacilor, care vine să facă închinare lui Traian cu nobilii lor în frunte și cu o mare mulțime de femei și de copii, cerându-i îndurarea. Traian, care avea interes de a provoca
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a urma patria lui în mormânt și, blestemând o de pe urmă dată pe pricinuitorii pieirii sale, se aruncă pe spada lui. Capul său tăiat este adus lui Traian. Șefii Dacilor ce mai supraviețuiseră tuturor nenorocirilor de până atunci, parte se sinucid, parte se supun învingătorului, aducându-i pe largi tave de argint prețul răscumpărării vieții lor, scumpe juvaeruri. Dacia cade zdrobită de picioarele lui Traian, în 106 d. Hr.
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pus o brasardă și o cască de fier și a ieșit în stradă să caute casele în care se vedeau crăpături ilegale prin care ieșea lumina. Cineva i-a spus doamnei Thaw că foștii chiriași ai apartamentului ei s-au sinucis vîrîndu-și capetele în cuptor și dînd drumul la gaz. Imediat a scris la companie, cerînd ca mașina ei de gătit cu gaz să fie înlocuită cu una electrică, dar cum domnul Thaw trebuia să mănînce cînd se întorcea de la lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Duncan, ești bine îmbrăcat azi. Puțin șifonat, totuși elegant. El o privi lung. — îți amintești, continuă ea, cînd spuneai că boala e uneori utilă? El o privi lung. — Ei bine, doctorul mi-a spus același lucru. Știi, mama s-a sinucis cînd eu aveam trei ani, ceea ce probabil... apoi am locuit cu o mătușă și doctorul crede că m-am îmbolnăvit de una singură... ca să fiu îngrijită. Mi-a zis că mi-am administrat la început pleurezie, apoi anemie și răceli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
era din nou acoperită de jaluzelele venețiene, și unul dintre paturile din colț era ascuns după paravane. Rima stătea lîngă el și mînca smochine dintr-o pungă de hîrtie cafenie. — A fost extrem de nemulțumitor. Pot respecta un om care se sinucide după a ce a ucis pe cineva îevident, trebuia să facă asta), dar nu un bărbat care se îneacă de dragul unei fantezii. De ce nu ne-a spus clar oracolul ce anume s-a întîmplat? — Despre ce vorbești? îl întrebă Rima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în fața imensului pericol ce-l aștepta. Se înțepeni în scaun. Nu mai era timp de întrebări. Era momentul unor clarificări absolut necesare. ― Nici nu-mi trece prin gând ― zise el furios ― să mă dau jos din avion și să mă sinucid. Nicăieri, în toate câte mi le-ai spus, n-am văzut nici măcar o singură măsură de precauție pentru asigurarea proiecției mele. Este exact, nu-i așa? ― Nu s-a luat nici o măsură de protecție ― recunoscu roboplanul. Veți fi absolut singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
rememoră tot ce-i spusese Crang. Toate prostiile pe care i le debitase în legătură cu motivele care îi determinau să nu-l omoare, precum și cele privind... ― Hei! ― exclamă el cu voce tare ― doar n-o să-mi spui că trebuie să mă sinucid. ― Te-aș fi ucis eu însumi în clipa în care ai venit dacă aș fi fost în stare. Dar eu nu pot ucide decât ca să mă apăr. Acesta este unul din imperativele mele constructive. Gosseyn, care nu se gândise niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Dar tocmai timpul îți lipsește. Prin urmare, trebuie să faci loc lui Gosseyn al III-lea, al cărui creier va fi integrat chiar din clipa trezirii la viață. ― Dar e pur și simplu ridicol, zise Gosseyn. Nu pot să mă sinucid. Numai cu mari eforturi reuși să se stăpânească. ― De ce acest... acest al treilea Gosseyn nu poate căpăta viață, fără ca eu să mor? ― Nu prea știu mare lucru despre acest proces ― îi răspunse Mașina. De la ultima dumitale vizită, am aflat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
a spus că-mi poate acorda numai câteva minute ― zise el. N-aveți idee cam ce-ar trebui să-i spun? Prescott, rece, încruntat, suspicios îi ascultă relatarea vizitei lui la Mașină, sfatul ce i-l dăduse aceasta să se sinucidă, precum și anunțul privind apariția iminentă a unui al treilea Gosseyn. Nu-i spuse însă nimic despre informația dată de Mașină privind atacul asupra planetei Venus, și încheie întunecat la față: ― Trebuie să văd acest al treilea corp. Judec destul de non
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
cauți distorsorul. Știai că trebuie să mori, ca să faci posibilă apariția lui Gosseyn al III-lea. Și sperai ca acțiunea asta a ta să-ți aducă moartea. Pentru el, totul era limpede acum. Un om întreg la minte nu se sinucide și nici nu se lasă ucis fără rezistență. Astfel că subconștientul său căutase o soluție. "Oare cred eu ― se întreba el ― în existența acestui al treilea Gosseyn? Da." Rămase stupefiat. Pentru că el doar își spusese, și nu numai o dată, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
cu mine. Lumea mă urăște. La ce bun să mai trăiesc? Nu-s bun de nimic. Nici o fată n-o să vrea să se mărite cu mine. Sunt ruinat. N-am nici o speranță... Nu mai am nici un ban... Trebuie să mă sinucid. Toți mă urăsc... mă urăsc... mă urăsc..." Milioane de oameni neintegrați se gândesc iar și iar la asemenea lucruri, fără să ajungă vreodată până la sinucidere. Era o problemă de intensitate continuă și de acel înfiorător dezechilibru care-i pândește pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
să ajungă vreodată până la sinucidere. Era o problemă de intensitate continuă și de acel înfiorător dezechilibru care-i pândește pe cei căzuți din înălțimile integrării în hăurile disperării. De ce să mai trăiesc... La ce bun... sunt fără speranță.., să mă sinucid..." În timpul primei ore gândurile încă îi mai reflectau voința proprie: "e o prostie. Creierul meu este prea echilibrat ca să poată fi influențat vreodată de asemenea..." "N-am nici o speranță... Toată lumea mă urăște... Nu fac nici..." Către sfârșitul celei de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Arme! Artilerie! Au atacat Pământul?" Avu sentimentul că se petrece ceva oribil. Fără să-și amintească că s-ar fi hotărât să se ridice, se trezi în picioare. "Ce oboseală fără rost!... Nu faci nimic... ruinat... fără speranță... să mă sinucid..." Cu totul fără puteri, abia ajunse lângă fereastră, unde aruncă o privire afară. Detunăturile de arme continuau să crească în intensitate. Se auzeau dinspre Mașină. Un fior de spaimă îngrozitoare risipi ceața care-i îvăluia judecata. Mașina era atacată. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
ajunse lângă fereastră, unde aruncă o privire afară. Detunăturile de arme continuau să crească în intensitate. Se auzeau dinspre Mașină. Un fior de spaimă îngrozitoare risipi ceața care-i îvăluia judecata. Mașina era atacată. Sunt un nimic... trebuie să mă sinucid... Toată lumea mă urăște... De ce să mai trăiesc?" Mașina, cu distorsorul în puterea sa și scăpată de sub controlul acestuia, probabil că începuse să difuzeze informațiile privind atacul asupra planetei Venus. Și acum organizația încerca s-o distrugă. Știri! Radioul hotelului. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Mașina, cu distorsorul în puterea sa și scăpată de sub controlul acestuia, probabil că începuse să difuzeze informațiile privind atacul asupra planetei Venus. Și acum organizația încerca s-o distrugă. Știri! Radioul hotelului. Se târî până la el. "Ce obositor! Să mă sinucid... n-am nici o speranță..." Ajunse până la radio și, în sfârșit îl deschise. ― Torpilă... ucigași... de necrezut... criminali... În ciuda somnolenței, cuvintele îl făcură să tresară pe Gosseyn. Și, simțindu-se că îngheață, înțelese: războiul programatic, ca și celălalt, era în plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
surd, dar în continuă creștere, al armelor. Gosseyn simțea că adoarme. "M-aș simți mai bine în pat. Sunt obosit. Atât de obosit." ― Gosseyn! Toate celelalte voci tăcură. Radioul i se adresa lui direct. ― Gosseyn, îți vorbește Mașina. NU TE SINUCIDE! ― "Să mă sinucid. Sunt un nimeni. Toți mă urăsc. De ce să mai trăiesc?" ― GOSSEYN, NU TE SIUNCIDE. CEL DE-AL TREILEA CORP A FOST DISTRUS DE BANDĂ. GOSSEYN, NU MAI REZIST MULT! ÎN PRIMA JUMĂTATE DE ORĂ AM FOST ATINSĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
continuă creștere, al armelor. Gosseyn simțea că adoarme. "M-aș simți mai bine în pat. Sunt obosit. Atât de obosit." ― Gosseyn! Toate celelalte voci tăcură. Radioul i se adresa lui direct. ― Gosseyn, îți vorbește Mașina. NU TE SINUCIDE! ― "Să mă sinucid. Sunt un nimeni. Toți mă urăsc. De ce să mai trăiesc?" ― GOSSEYN, NU TE SIUNCIDE. CEL DE-AL TREILEA CORP A FOST DISTRUS DE BANDĂ. GOSSEYN, NU MAI REZIST MULT! ÎN PRIMA JUMĂTATE DE ORĂ AM FOST ATINSĂ DE OBUZE CONVENȚIONALE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
ÎNSĂ TRAG ÎN MINE CU TORPILE ATOMICE! BLINDAJUL MEU EXTERIOR ESTE DIN OȚEL ȘI ARE O GROSIME DE 30 DE METRI, GOSSEYN, DAR DEJA EL A FOST PERFORAT DE CINCI ORI DE TORPILE ATOMICE EXPEDIATE DE PE VENUS. GOSSEYN NU TE SINUCIDE! CEL DE-AL TREILEA CORP AL TĂU A FOST DISTRUS. TREBUIE SĂ ÎNVEȚI SĂ-ȚI FOLOSEȘTI AL DOILEA CREIER. EU NU POT SĂ-ȚI DAU NICI UN SFAT ÎN ACEASTĂ PRIVINȚĂ, DEOARECE... Răsună o trosnitură și un scrâșnet metalic. Urmă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Palatului a fost... Clic! De mult voia el să închidă radioul... Îl plictisea... Îi tot vorbea despre ceva... Despre ce? Întins în pat, continuă să-și pună aceeași întrebare. Ceva în legătură cu... ce?... cu cine?... Ce obosit sunt!... TREBUIE SĂ MĂ SINUCID! Toată lumea mă urăște, Sunt ruinat. De ce să mai trăiesc? Trebuie să mor..." 23 Primul efort conștient al lui Gosseyn fu de a-și mișca mâinile. Îi fu imposibil. Părea că-i sunt imobilizate sub greutatea corpului. "Ciudată poziție" ― gândi el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
dorința de a muri să i se manifeste în suflet. Ce-a mai bună metodă ar fi ca, dintr-o singură mișcare, să ia revolverul de pe noptieră și să-și tragă un glonț în cap. Dar dorința de a se sinucide nu se manifestă. Din contră, din profunzimile subconștientului răzbătea o veselă certitudine, sentimentul unei victorii sigure, convingerea că nimic nu-l putea opri. Încercă să deschidă ochii și nu reuși. Din cauza drogului hipnotic ― gândi el, simțind că-și pierde răbdarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
bune să găsească ce. Era o fotografie a cadavrului lui. Gilbert Gosseyn I-ul. Râsul său fu amar. Lăsă ziarul să cadă și se împletici până la scaun. Era bolnav de furie și de ciudă. Fusese cât pe aci să se sinucidă. Și fusese atât de aproape de acest gest, încât putea fi considerat ca și îndeplinit; și acum problema reînvierii. Ce voia să spună Mașina care-i ordonase să se sinucidă ca apoi să-și contramandeze ordinul argumentând că i-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]