2,097 matches
-
conferențiat, președinte al cenaclului literar-cultural „Octavian Goga”. La „Sepia”, în 1931, asigură rubrica de polemică „De toate”, la „Epoca”, în 1933-1934, este titularul rubricii „Cronica literară”, iar la „Revista generală ilustrată”, în 1938, ține altă rubrică, intitulată „Gând, vorbă și slovă scrisă”. Colaborează cu încercări critice și cronică literară la „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Albina”, „Răsăritul”, „Țara noastră”, „Neamul românesc”, „Tinerimea română”, iar mai târziu la „Astra”, „Argeș”, „Tomis”, „Orizont”, „Familia”, „Clopotul”, „Tribuna”, „Presa”, „Muzica”, „Arta și tehnica grafică” ș.a. Conduce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
descuie oarecum și ascunsurile viitorului" (Aaron, 1835, pp. v-vi). Acesta este tripticul metaforic al istoriei patriei în care se sunt reperabile reflexiile trecutului, călăuza prezentului și cheia viitorului. În istoria patriei, "ca într-un hrisov sigur sunt scrise cu slove de aur drepturile unei nații pentru începutul, numele și pământul său" (Aaron, 1835, p. vi). Începutul, numele și pământul sunt piesele de rezistență ale unui popor, toate aceste trei elemente sacre ale oricărei națiuni fiind garantate și protejate de cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
era contracarat în acest mod de străluminarea simbolică iradiată de gloriosul trecut românesc depictat în tablourile istorice. În acest tulburător clarobscur trebuie să se fi desfășurat orele de clasă la țară, în care pruncii de țărani se căzneau să dezlege slovele de aur cu care era scrisă, în abecedare și cărțile de citire, istoria românească. În corelație cu conturarea unei iconografii a memoriei istorice naționale, reforma haretistă a instituit și o ritualistică comemorativă organizată în cadrul unui calendar al serbărilor școlare, așezând
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a continua: „Cocoană - deie-ți Domnul dulce viață! Ai descâlcit, mă jur pe toate cele,/ Problemuri școlărești din ale grele;/ Rostiși, zic, lucruri foarte acătare.../ Noi însă, drumețind acum călare,/ Nu-i slobod să vorbim decât în șagă;/ Zău, lasă slova sfântă, doamnă dragă,/ Pentru amvon și pentru seminare.”300 Cuvintele lui indică o reacție de respingere a atitudinii aproape eretice a femeii de a-și aroga dreptul interpretării Scripturii, ea răsturnând astfel un monopol masculin al hermeneuticii biblice.301 Personajul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Duhul Sfânt, / Oasele din piatră, / Sângele din Marea Roșie, / Frumusețea din soare, / Ochii din stele, mintea din cer, / Graiul de la Iisus, / Inima din mijlocul pământului, / Gândul din iuțimea fulgerului. / Și a suflat peste el cu duhul / Și l-a-nviat / Și-a alcătuit slove de carte / Din patru părți ale lumii / Și i-a pus numele Adam."137 Omul Cosmos reprezintă liantul mitic dintre lumile originare, lumea cerească și lumea pământească: "Dumnezeu că s-a gândit / Cerul și pământul o zidit (...) / Iar după-aceea-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lui pentru Zița, angelul radios, să-i uimească și să-i măgulească. În felul acesta prostia celorlalți, pierduți în propriile preocupări și interese, pare mai izbitoare. Jupân Dumitrache are o pasiune ingenuă pentru politica liberală și o încredere totală în slova scrisă a gazetei liberale care îl înrudește cu pensionarul Leonida. Nu are aerul savant al acestuia. În dezbaterile înalte, în interpretarea textelor lui Rică Venturiano, el se află în postura Efimiței, e un învățăcel al ipistatului Ipingescu. Dar, ca și
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
creionează un autoportret („Sunt din Pietrari, un cot de văgăună,/ Nepot al răposatului Coman,/ Rumân pietros și bulgăr de furtună/ Când mirosea ucazul că-i dușman”) și o „artă poetică” („Îmi place versul dur, ca o ghioagă/ S-aud din slove mustul gâlgâind, / Imaginea îmi place să o prind/ Ca lupul căprioara pe viroagă./ Nu cred în sulimanul de cuvinte/ Cum maică-mea în dresuri n-a crezut”). Paralel, P. practică și versificările ocazionale, preamărind pe puternicii zilei (inclusiv pe regele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
a inginerului Dimitriu, din Ploiești, moldovean de origine” a Universității Populare din Vălenii de Munte. Pe acoperiș, într-o formă dreptunghiulară, distingem inscripția: UNIVERSITATEA POPULARĂ / NICOLAE IORGA, iar dedesubt, anii 1906-1936. O bandă marginală reliefată, cu inscripția: PRIN GRAI, PRIN SLOVĂ, GÂND CURAT, FAPTĂ ROMÂNEASCĂ are în partea de jos numere din NEAMUL ROMÂNESC, așezate pe ramuri de stejar. Modelatoarea acestei realizări medalistice deosebite este Maria Grigorescu, un nume ce apare, din păcate, foarte rar pe medalii românești. În anul 1990
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în domeniul folclorului și etnografiei, prin cercetări de comparatistică, istorie literară și lingvistică. Studiile și articolele sale sunt răspândite în reviste românești („Romanoslavica”, „Analele Universității București”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Luceafărul”, „Curierul ucrainean”, „Folclor literar”, „Revista de folclor”, „Vilne slovo”, „Universalia” ș.a.) și de peste hotare („Bălgarski folklor” - Sofia, „Demos” - Berlin, „Pagine di ucrainistica europea. Slavica” - Alessandria, Italia). Între 1994 și 1996 s-a numărat printre colaboratorii postului de Radio România Internațional. Este membru al Asociației Slaviștilor din România, precum și al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
Elena Lința, Din istoricul slavisticii românești, București, 1982, 86-99; Ukrainska literaturna ențiklopedia, Kiev, 1996, 315; Tiberiu Pleter, „Individualitatea clasicilor”, în Comunicările „Hyperion”, VII, București, 1998, 202-203; Ion Dodu Bălan, Trandafirii și scaieții..., „Națiunea”, 1998, 20 mai; Sergii Lucikanin „Individualitatea clasicilor”, „Slovo i cias” (Kiev), 1998, 12; Datcu, Dicț. etnolog., II, 182-183. D.H.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
nutrit în spiritul lui Voltaire și în manopera libelelor. El e vindicativ ca Dante, vulgar, animalic, salvat de trivialitate prin aripa lirică și literară. Prefața Gramaticei convertește o simplă discuție într-o mică comedie și într-un poem grațios al slovelor vechi. Problema diminutivelor ("să intru într-o slujbuliță, sau pînișoară, să câștig la părăluțe, să-mi fac o căscioară și să trăiesc bine cu mescioara mea, cu vinișorul meu...") se transformă aiurea în bufonerie. Eliade parodiază cu plăcere pronunția victimelor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Sfântul cel mare, Arhanghelul, e Ștefan cel Bătrîn: Acolo dormi și tu, arhanghel bătrân, Tu Ștefane sfânt Voievoade, Ce-ai scris strălucirea norodului tău Cu sânge dușman de noroade. De sfânta ta dreaptă, de spada ta sfântă, Spun toate poveștile slovei, - Să nu se înfioare de numele tăuNu-i frunză în codrii Moldovei... Țara din Noi are un vădit aer ermetic, fiind un fel de Purgatoriu în care se petrec evenimente procesionale, în care lumea jelește misterios împinsă de o putere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scriitorului) nefilozoafă, geloasă, înșelătoare, lacomă, seacă și rea. Observația morală obiectivă nu-i din cele mai acute. Totuși figura lui Tănase Vasilescu Lumînăraru, omul care nu știe să scrie și care poartă ochelari ca să evite infirmitatea de a nu înțelege slova scrisă, izbutind cu toate acestea a-și cuceri o bună poziție în viață, reprezintă o frumoasă intuiție. Valoarea reală a romanului e de a fi o proză superioară. Un om cu suflet clocotitor de idei și pasiuni, un om inteligent
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Dimitriu, din Ploiești, moldovean de origine”{\cîte 90} a Universității Populare din Vălenii de Munte. Pe acoperiș, într-o formă dreptunghiulara, distingem inscripția: UNIVERSITATEA POPULARĂ / NICOLAE IORGA, iar dedesubt, anii 1906-1936. O bandă marginala reliefata, cu inscripția: PRIN GRÂI, PRIN SLOVA, GÂND CURAT, FAPTĂ ROMÂNEASCĂ are în partea de jos numere din NEAMUL ROMÂNESC, așezate pe ramuri de stejar. Modelatoarea acestei realizări medalistice deosebite este Maria Grigorescu, un nume ce apare, din păcate, foarte rar pe medalii românești. În anul 1990
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Neamul românesc pentru popor” (1910-1916 și intermitent în perioada interbelică), „Drum drept” (1913-1914, în 1915 contopită cu „Ramuri”), „Cuget clar” (1928-1936) și „Cuget clar (Noul «Sămănător»)” (1936-1940). Creându-și organe de presă proprii, I. nu a contenit să-și împrăștie slova și în alte periodice. A colaborat la „Universul”, „Junimea literară”, „Gazeta Transilvaniei”, „Timpul”, „Patria”, „Excelsior”, la reviste literare precum „Lamura”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar” (pe care l-a și dirijat câteva luni în 1925). Semnătura lui apărea (mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
veni în țară împreună c-o trupă de voltijori, ca să ne facă plăcerea să se deie preste cap înaintea noastră și a numerosului neam a lui Israil, atunci și-ar vedea visul cu ochii - în toate colțurile de uliță cu slove mări: "Mare caraghiozlâc!! Pentru cea întâi dată în România. Astăzi în ziua (cutare) la 7 oare sara va începe reprezentația vestitului, atotputernicului Abdul-Hamid și a vizirului său Mehmet-Rușdi. Însuși a sa înaltă persoană va executa cele mai grele jocuri pe
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
trei canoane sînt temelia meșteșugului stihurilor pe care este așăzată toată stihurghichi” etc... Conachi inventează (traduce, calchiază) o terminologie specifică, silind dialectul moldav să primească finețea și complexitatea științei retorice. El Împarte stihurile În drepte, Încurcate și sloboade, numește vocalele slove glăsuitoare și consoanele slove neglăsuitoare, tîlcul, tălmăcirea unui stih se cheamă la el noimă, comparația este asămăluirea, scurtarea unui cuvînt prin ifen [...] se numește zgîrcire și zgîrcirea cuvîntului „pricinuiește scădere” etc. ... Grija poetului este ca versurile să aibă rînduială și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
meșteșugului stihurilor pe care este așăzată toată stihurghichi” etc... Conachi inventează (traduce, calchiază) o terminologie specifică, silind dialectul moldav să primească finețea și complexitatea științei retorice. El Împarte stihurile În drepte, Încurcate și sloboade, numește vocalele slove glăsuitoare și consoanele slove neglăsuitoare, tîlcul, tălmăcirea unui stih se cheamă la el noimă, comparația este asămăluirea, scurtarea unui cuvînt prin ifen [...] se numește zgîrcire și zgîrcirea cuvîntului „pricinuiește scădere” etc. ... Grija poetului este ca versurile să aibă rînduială și cuvintele să aibă, În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și să mă trag de Zulnia, Ori să-i descopăr amoriul ce cu-atîta tiranie M-au cuprins și mă-mpilează...” Însă Ikanok decide să prefacă sfînta legătură Într-o pasiune strașnică și, În amintirea acestei prefaceri, sapă pe copaci celebrele slove: „Că amoriul cel mai strașnic din prieteșug răsare.” În foarte cunoscuta Jaloba mea, Conachi pare a spune că o formă superioară de iubire este aceea ce leagă pasiunea cu prietenia. „Dulcea desfătare”, „rîvna fără temut”, iubirea cu pace, cu chip
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu colaboratorii avem prilejul să stăm de vorbă cu zeci de tineri poeți, muncitori, studenți, elevi și țărani. Astfel am putut privi Însăși rădăcina acestor slăbiciuni. Majoritatea Începătorilor care ne Întind cu timiditate sau cu Îndrăzneală o foaie Înnegrită de slove - n-au citit. Mai mult Încă, ei se arată neplăcut surprinși când li se spune că trebuie să citească. Ei par a considera cultura drept o reminescență burgheză, de care poezia de astăzi se poate lipsi. Am văzut poeți Începători
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din urmă, secretar al Teatrului Național craiovean (1952- 1954). Între 1949 și 1960, B. a condus filiala din Craiova a Uniunii Scriitorilor. În toți acești ani, el desfășoară o bogată activitate gazetărească și literară, fiind, intermitent, redactor la „Gând și slovă oltenească” (1936-1947), unde publică cronici dramatice, versuri și proză, articole politice și literare. A mai colaborat și la alte ziare și reviste craiovene („Presa Olteniei”, „Jurnalul”, „Cugetul românesc”, „Tribuna Olteniei”, „Vatra” ș.a.), semnând de multe ori Fanu sau F. Bossun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285823_a_287152]
-
putut ridica din scaun și periodic trebuia să se conecteze la tubul cu oxigen, a vorbit mulțimii despre povestea rănilor care se pot transforma în lumină. A murit senin și demn, iar în jurnalul ei intim au rămas înscrise cu slove incandescente un crez și un mesaj peste timp: „e nevoie de grație divină și de forță”(Wilber, 2005, p. 425). Conectarea unui pacient aflat pe drumul către moarte, la energiile pure și eterate ale spiritualității, care îi pot modifica viziunea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 58. "Deșteptarea Aromanilor" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 59. "Moftul Român" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 60. "Albina" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────��───────────────────────────────── 61. "Teatrul" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 62. "Universul cărții" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 63. "A Het" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 64. "Korunk" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 65. "Muvelodes" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 66. "Vilnie Slovo" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 67. Revista "Bibliotecă" Venituri proprii Unități care funcționează sub autoritatea Ministerului Culturii și Cultelor ──��─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 68. Compania Națională a Imprimeriilor "Coresi" - Ș.A. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 69. Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor "Romaniafilm" ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 70. Studioul Cinematografic "Rofilm" - Ș.A. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 71. Studioul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185230_a_186559]
-
și reverberații magice, declanșând starea lirică. Privirea îi cade pe concretul imediat, descris conștiincios, dar tern, în ciclurile Rurale și Urbane, unde sunt prezente imagini ale Bărăganului natal sau ale suburbiei bucureștene. În Tablouri și cântece din călătoria mea (1938), Slove desculțe (1939), Daruri pentru cocioabe (1944) S. continuă să schițeze diferite scene, unele și din natură, adesea în alcătuiri destul de expresive, deși nu foarte originale, repetând în exces câteva figuri de oarecare efect la început. Discret, își fac loc și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
talent autentic și sigur”, S. aduce mărturia unei firi sensibile, fruste, care simte imperios nevoia de a se manifesta, într-o încercare de terapie prin poezie. SCRIERI: Pași spre lumină, București, 1935; Tablouri și cântece din călătoria mea, București, 1938; Slove desculțe, București, 1939; D. Th. Neculuță, București, 1940; Daruri pentru cocioabe, București, 1944; Poeme de ieri și de azi, București, 1951; Cântece pentru Sanda, București, 1956; Dragoste de viață, București, 1956; Pași spre lumină, îngr. Romulus Vulpescu, pref. Ion Bănuță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]