2,969 matches
-
Epistolei întâi către Corinteni, omilia V, p. 44) „Cel ce nu cunoaște adevărul nu poate nici crede cu adevărat. Căci cunoștința naturală premerge credinței”. (Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, cap. 110, în Filocalia..., vol. I, p. 246) „Încă nu e slugă credincioasă cel ce se reazemă pe simpla cunoștință; ci cel ce crede prin ascultare lui Hristos, Care a poruncit”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 5, în Filocalia..., vol. I, p. 254) „Tuturor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
preț decât toate averile lumii. Iar după ce a pierdut-o, iar Odiseu îi vede umbra printre umbrele morților și îl crede rege al lor, Ahile îi spune: „Odiseu, nu-mi mai preamări moartea: Aș vrea mai degrabă să fiu pălmaș, slugă la un plugar amărât și sărac, decât rege peste neamul acesta de morți fără vlagă.“ De fapt, viu fiind, dorea ceva din ordinea firească a lucrurilor: să lase războiul, căruia îi trăise de ajuns truda zadarnică, ororile și nedreptățile, 119
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
preț decât toate averile lumii. Iar după ce a pierdut-o, iar Odiseu îi vede umbra printre umbrele morților și îl crede rege al lor, Ahile îi spune: „Odiseu, nu-mi mai preamări moartea: Aș vrea mai degrabă să fiu pălmaș, slugă la un plugar amărât și sărac, decât rege peste neamul acesta de morți fără vlagă.“ De fapt, viu fiind, dorea ceva din ordinea firească a lucrurilor: să lase războiul, căruia îi trăise de ajuns truda zadarnică, ororile și nedreptățile, și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8,34), căci taina urmării Sale este asemănarea: „De-Mi slujește cineva,să-Mi urmeze Mie, și unde Eu sunt, acolo va fi și sluga Mea” (Ioan 12,26). Neurmarea Sa ar însemna rămânerea „afară” (Ioan 12, 31) și arduce la pierderea acestei asemănări: „De cel ce se va rușina de Mineși de cuvintele Mele în neamul acesta desfrânat și păcătos, și FiulOmului se va
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
slavă, evoluția u > o fiind imposibilă în corespon dențele fonetice dintre aceste limbi (dovadă că toponimele romînești cu același etimon final, venite direct din slavă, au u: Ruda, Rudabaia, Rudăria). Transformarea este posibilă însă în maghiară (čudo > csoda, krupa > korpa, sluga > szolga etc.), așa cum se poate observa în atestările vechi din documentele maghiare. Se pare că romînii au folosit inițial forma cu u (ca în formele cele mai vechi: Rudana, Rudna etc.) pe care au părăsit-o treptat, sub presiunea formei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu elao „a alunga, a izgoni”; sl. lov „vânătoare” cu slab; rom. a lăuda cu a slăvi, a lua cu a eleva. Fără fonetizarea spiritului asupru sunt rom. lume, vgr. laos „populație, mulțime, trib”, sl. lĭudi „oameni”, germ. Leute „lume, slugi”, lat. liberi „copii”. Ridicarea cuvântului slav „liber, slobod, neunit” la sensul de nume de populație și constituirea opoziției vlah - slav a fost determinată de răspândirea prin latinitate a creștinismului, care se proiecta asupra întregului spațiu tracic. Dar instituirea cultului creștin
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vsl. bolĭarin; germ. Kind „copil”, engl. child etc. Seria valet, fellow, băiat ne introduce în istoria cuvântului în discuție: lat. alo „a crește”, valeo „a fi sănătos” și valeti, nume pentru fiii vasalilor, care de la naștere erau aserviți seniorului ca slugi și militari; forma baliatus însemna în latina medievală „cel tutelat”, bailetus „aservit”, iar bajulus, bail, „protector, apărător”, cf. rom. boier. Vezi și bàlia (bàila), la Dante, „femeie care alăptează copiii altora”, „moașă”, vit. balìa (bailìa), vfr. baillie „putere, seniorie, stat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bailetus „aservit”, iar bajulus, bail, „protector, apărător”, cf. rom. boier. Vezi și bàlia (bàila), la Dante, „femeie care alăptează copiii altora”, „moașă”, vit. balìa (bailìa), vfr. baillie „putere, seniorie, stat”, vit. baliato „provincie guvernată”; alb. vájzë „fată, fiică”, calabr. vajazzu „slugă, țăran”, bajazza „femeie ușoară, servitoare”, vgr. ηλιξ, αλιξ „de aceeași vârstă” etc. Neogramaticii, chiar dacă vorbesc de evoluția limbii, nu pun formarea acesteia în dependență de constituirea neamului ca fenomen etnolingvistic. Presupunând existența „neamului nostru” - ca sânge și ca limbă a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
prima ediție a apărut în 1957). Această monstruozitate a reprezentat moartea adevăratei bucătării. Rețetarul prevedea cu exactitate ce ingrediente (și în ce cantitate, precizată în grame!) sunt admise în fiecare preparat. Adică nu numai că bucătarul devenea un robot, o slugă potrivită doar la cazanele unei unități militare, din moment ce nu avea voie să inoveze, să schimbe rețetele, dar nici măcar nu putea să experimenteze prin modificarea cantităților. Orice experiment însemna riscul unui dosar penal, căci aplicarea Rețetarului era urmărită de procuratură. Cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nu este înjosit; Plăcut prin rațiune, el nu vrea s-o provoace. Cât pentru falsul comic cu groase echivoace, Ce are drept spectacol tot glume uricioase, Să meargă, dacă-i place, pe treptele glodoase, Netrebnica mulțime ticsită unde șade, Și slugilor să joace acele mascarade." (Tr. rom. de A. Naum, n. tr.) 48 "Prin asta al seu teatru Molière ș-au ilustrat Cununa aceea mare el poate ar fi luat; De n-ar fi fost atâta poporului amic, Și-n docta
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Minunile Sfântului Sisoe, în care G. Topârceanu incriminează în principal instituția clerului și moravurile bisericești, romanul cu titlu și tipologie caragialescă Actele vorbește de I. Peltz roman apreciat de G. Călinescu la fel de puțin ca scrierile lui N.D. Cocea Flăcău de slugă, Pentru un petec de negreață -, romanul cu accente naturaliste Balanța de Ion Băieșu. În dramaturgie, modul satiric se concretizează într-o continuare a direcției caragialiene pe coordonata politică prin piese precum Apostolii, Plicul de Liviu Rebreanu, Escu de Tudor Mușatescu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Cum am spus, întâmplarea nu folosește nimănui, decât poate scriitorilor, care știu să facă și să desfacă și să construiască din nou, dar în felul cum văd ei lucrurile. A trecut vremea când copiai natura. Azi, ei nu mai sunt sluga realului, realul fiind doar un suport de la care se pornește, iar uneori totul poate fi și fără real, doar ficțiune pură.182 Cu astfel de pretexte generatoare de dantelării de "ficțiune pură" este familiarizat Mircea Nedelciu și în calitatea de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
socoteală'' Înaltă Și cu voce egală: Ai uitat...cine-ai fost!? O..unealtă! Rămâi în tină! ,,Erou"!... Și-și luă un...bici nou, O altă unealtă ...banală, În sfichi c-o... Morală: Într-o campanie electorală, Dacă un om, o slugă...banală, Doar sie își face...serviciul, Ajunge în tină! Ca....biciul! BOBUL, PALA ȘI...SEPALA Într-un galben lan de grâu, Care se cocea în pară, Și bea apă dintr-un râu, A fost ceartă astă-vară: O emfatică sepală Vorbea
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
să vină sub umbrarul din fața conacului. Primăvara își intrase în rând, soarele încălzind natura încă adormită. Fire de iarbă răzbăteau, sfioase, din întunecimea caldă a pământului. Cornișorul își îmbrăcă hainele galbene de sărbătoare. Vrăbiile își scuturau, necuviincios, veșmintele, primenindu-se. Slugile, scăpate de straiele groase, viermuiau grăbite să îndeplinească treburile zilnice. Săru” mâna, nene clucere! se hlizi Ilie, scoțându-și alene căciula. Ți-am poruncit să vii degrabă, oropsitule! se răsti, îngăduitor, boierul Iordache. Dar m-a suit moș Andrei pe
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
astă faptă, poruncesc să i se taie capul! Măria Ta, îndrăzni logofătul Dumitrașcu, dragostea l-a tulburat. Iartă-l Doamne! cerură îndurare și ceilalți boieri din Divan. Doamne, dar pe slugerul Ilie l-ai iertat, de ce pedepsești așa aspru pe sluga Domniei Tale, rosti temător spătarul Vasile. Catrina-i fată de domn și a fost juruită hatmanului Barnovschi! zise Domnul, strângând buzduganul aurit. Tată, strigă Catrina, omoară-ne pe-amândoi! Hotărârea mea-i luată: tu, Catrină, o să pleci la Galata, la sfânta
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
prin holul întunecat în salon cu tot alaiul după noi, are probabil între cincizeci și șaizeci de ani, energică, s-a născut și a crescut la București, trece de la una la alta fără nici o legătură, aveam mereu casa plină, oaspeți, slugi, a uitat ce voia să-mi spună despre fratele lui Nicolae, întâiul în clasă, iar la conac, Nicolae o ascultă cuminte, așezat corect pe canapea, fetița și băiatul se hârjonesc cu mâțele și pe doamna Angela n-o sâcâie defel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cunosc zona. În plus, am nevoie de băieți isteți, care să elimine informațiile false din ponturile primite telefonic. — Și tu ce-o să faci? Millard îmi zâmbi trist. — O să fiu cu ochii pe ticălosul ăla tâmpit, tăinuitor de dovezi, și pe slugile lui, ca să mă asigur că nu încearcă să smulgă o mărturisire de la amărâtul ăla nevinovat din celulă. • • • N-am dat de Lee nicăieri prin secția de poliție, așa că am pornit singur la verificarea ponturilor de pe listă. Zona pe care trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
puseseră plasele peste drum, însă eu îmi vedeam de direcția mea, aprinsesem lanternele și perseveram alergând cu spiritul curajului înspre răsăritul de la orizont... când am observat deodată șarpele cu ghiare de întuneric, rânjind la mine de prin tufe. Ce vrei, slugă a întunericului? l-am întrebat ridicându-mi viziera coifului pentru a mă asigura că era ceea ce părea și pentru a ghici dincotro voia să sară. Ce vreau? s-a răstit răutăcios. Vreau să pleci de-aici! Asta-i valea mea
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
mea a vociferat publicul, tribunele s-au ridicat În picioare contra notelor acordate de arbitri. Am fost favorita concursului, dar nu și a juriului, toată lumea va ști de-acum că sunt mai bună decât Cristina și că arbitrii sunt niște slugi ale dușmanilor mei. Dar Dinu a fost acolo, a fluierat din răsputeri Împreună cu Șerban, apoi m-a felicitat și asta m-a făcut atât de fericită! A fost B. cu soția și fetița, a fost doamna dirigintă. Studentul, Ana, Tata-mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
unchi pe care Îl cheamă Sandu. Nimeni nu-l știe pe Sandu. Fiecare are un Sandu al lui. Îți strecoară complice o bomboană fondantă pe care cu iuțeală o ascunzi În buzunar. Sandu a fugit la București. A fost tocmit slugă de taică-su la unul care avea porci mulți la ei În sat, un sat de pe lângă Copșa Mică. Tatăl său e tată vitreg, iar mama lui a murit. Îl leagă de scaun și-l bate cu biciul că nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de taică-su la unul care avea porci mulți la ei În sat, un sat de pe lângă Copșa Mică. Tatăl său e tată vitreg, iar mama lui a murit. Îl leagă de scaun și-l bate cu biciul că nu-i slugă bună. Îl bate toată copilăria și-l bate și când e fecior. De asta a fugit Sandu la București și s-a făcut student la Politehnică. Totul ca un tablou: Sandu legat de scaun și biciul năpustindu-se asupra lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ce burtă mare are el, da’ ei ziceau: „Zii, mă, omule, foale! Ba burtă se zice, mă proștilor” și Burtoi l-au poreclit și noi În sărăcie cu capra la gardul casei mâncând frunze de acăț. Și ne-am băgat slugă la neamuri că n-aveam Încotro. Așa a ajuns moșu’ Schiman argat la cai la Șirianu, nu ca Vasile, care cu banii de pe avere s-o dus În America și s-o făcut om. Și Într-o toamnă i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de jandarmi În pivniță și Într-o zi a luat căpăstrul calului și s-a spânzurat de un prun și a rămas preoteasa cu patru copii. La paisprăzece ani am terminat școala și am plecat În Axente, unde era Lixandru slugă, și m-am dus și eu acolo să Îngrijesc de copila lui Ghircu, că așa Îl chema pe sas, numai pe haine și pe mâncare; Îngrijeam de fetița aia, mă sculam de dimineață și o legănam și era blondă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și-i lustruiam ghetuțele ca să o puie În coșciug și mi-a părut rău după ea și m-a dus Lixandru acasă cu căruța sasului și așa a Început vara. Și eu, neam de popă, a trebuit să mă bag slugă la popa. În sat n-am avut socoteală și În 1940, la douăzeci de ani, am plecat la Sibiu și am luat-o așa pe stradă cu o straiță În mână și umblam prin Sibiu și a venit un domn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Veroiu la degetul mic. Te dai mare și vei plăti amarnic pentru asta. Concubinezi și pe urmă te Însori cu o crainică blondă de la Televiziune, dar săsoaica Îți va pune capul peste câțiva ani. Nu-i bine să te bagi slugă la sas, și dacă te bagi, să faci ca sasul. Pe Costel Îl cheamă Oacă și, deși aspiră la titlul de Înger păzitor, se uită la tine ca la un sfânt, și pentru că Cioran Încă nu a intrat În viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]