19,058 matches
-
atmosfera de acolo. Acasă, ritualul mi se pare că uită să se mai sfârșească. Aici parcă stă mereu cu ochii pe orizontul finalului. Acasă am întâlnit și preoți despre care eram convinsă că au chemare, că trăiesc aproape mitic în timpul slujbei. Aici, Dumnezeu să mă ierte, parcă a fi preot nu este decât o ocupație oarecare din nomenclatorul meseriilor. Poți comunica oare cu un preot pe care-l întâlnești o singură dată în viață? I te poți mărturisi? Se poate întâlni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
să trăiesc lângă șevalet. Nu pot altfel și nici nu-L pot păcăli pe Dumnezeu. Nici nu vreau să încerc să-L păcălesc. Dar au nevoie mănăstirile de liber-cugetători? Voi putea eu, cu gândul la șevalet, să particip zilnic la slujbele rânduite vieții mănăstirești: cele șapte laude, Acatiste, Paraclise, Sfânta Liturghie, Sfântul Maslu din obște în fiecare vineri?... Și-apoi, bănuiesc faptul că n-o să fiu primită ca maică stareță. Voi avea, ca novice, de măturat, de plivit, de trebăluit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și în detalii, nu vei vedea niciun sisif trist; dar nici zâmbind. Ei sunt doar niște ființe care-și fac treaba. Parcă s-ar afla la serviciu. Dacă te uiți atent, ai impresia că poartă o mască de serviciu, de slujbă. Cred că așa arată viața multora dintre noi. Trăim de parcă am fi mereu la serviciu, sub ochii unui șef acru, dar corect. Nu ne permitem să-l persiflăm, strâmbându-ne la el, pentru că e corect, ne plătește leafa, dar nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
persiflăm, strâmbându-ne la el, pentru că e corect, ne plătește leafa, dar nici nu avem chef să zâmbim, ca să creadă că, trudind, plesnim de fericire întru idealul fișei postului. Mai curând preferăm să jucăm rolul insului care sfidează amănuntele unei slujbe care a făcut vedetă din plictis și să ne comportăm ca niște sisifi, ființe transformate în substantive comune... Acesta este, neîndoielnic, un amor narcisist, dar mi s-a întâmplat să mă îndrăgostesc anul trecut și de gândul unui filosof care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
A... Așa ar arăta noua epistolă? Și dacă până când voi primi noul răspuns voi părăsi această lume? Intrăm într-un domeniu doctrinar foarte delicat. Cum, unde voi fi înmormântată? Sinucigașii ortodocși sunt înmormântați în mahalaua cimitirului, iar canoanele spun că slujba trebuie să fie făcută numai de către un singur preot, care nu poartă epitrahilul, dar nu în interiorul bisericii, ci pe marginea gropii, trasul clopotelor fiind interzis. Dar eu nu voi avea calitatea de sinucigașă, ci doar de ființă care a părăsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
parcă o legăna în brațe. Eu mă așezam de partea cealaltă a trotuarului, rezemat de un copac, și-l urmăream hipnotizat. Fugeam și de la ore uneori, ca să-l aud cântând. Și tare mai eram dezamăgit, atunci când Milică nu era la slujba lui. Milică mă luase la ochi, dar niciodată nu mi-a zis nimic. Ajungeam acasă, scoteam vioara și încercam să reproduc acordurile lui Milică. Eram dezamăgit din nou; Milică-și plimba degetele pe strune ca un vrăjitor. Și nu lăsa impresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
va fi adăpostit calul, ce va mânca, dar mai ales cine-i va asigura paza, cine-l va putea îngriji? Când i-am spus că va fi mereu în grija lui, a izbucnit în hohote... Lady, dar ar trebui ca slujba mea să se învârtă numai în jurul lui!... Fie, Antu, dar trebuie să ai grijă și de pisică... Mă plimb cu Molly, conversez cu pisica și, din când în când, iau lecții de echitație de la un spaniol ciudat rătăcit prin insulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
sfinții, de a-mi lua libertăți prea îndrăznețe. Lady, ce-i aia stareță? m-a întrebat unul dintre ucenici?... De ce mă întrebi?... Păi, uitați cum stă treaba: doamna de la bancă zicea zilele trecute că probabil n-ați găsit nicăieri o slujbă de stareță și v-ați apucat să vă construiți o mănăstire personală... E doamna aceea care nu-l suferă pe El-Zorab. De fapt lumea zice despre ea că-i o scorpie care nu iubește decât dobânda... Stau uneori de vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
soția ta". La altar mă conduse tatăl meu. Purtam o rochie albă, lungă în falduri, brodată, cu pietricele pe piept și cu mânecuța din dantelă. Îl priveam și pe el, trăiam și în mine și clipele treceau rapid. Preotul ținuse slujba, noi făcurăm schimb de verighete și ne sărutarăm dulce și pasional. El în negru, eu în alb. El are cravată, eu un buchet din trandafiri. Ceremonia luă sfârșit și noi ne iubirăm. Nu fă nimic ce îți va lua puritatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
găsise pe la bunicii ei, Cecilia citise despre cazul unui om care fiind în moarte clinică și-a simțit întreaga înmormântare. A auzit-o pe mama îndurerată care îl bocea, pe ceilalți membri ai familiei care plângeau, pe preotul care oficia slujba de înmormântare, pe cei care au ținut cuvântări, numai că nu putea să facă nimic. Cel mai groaznic a fost când l-au coborât în groapă și când a auzit primii bulgări de pământ peste sicriu. S-a trezit în
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
atipic, foarte agitat, un an istoric. — Va trebui să digerăm șocul europenizării. O să se fure mai puțin, o să călătorim liberi unde vrem, vom trăi poate mai bine, dar unii vor suferi, cazul vameșilor de la granița de vest care își pierd slujbele și a altor categorii de oameni. —Următorii doi ani după aderare vor fi înfiorători, fiindcă noi aderăm în 2007, dar nu ne integrăm. Comisia Europeană are puterea de a determina statul respectiv să respecte normele, altfel e sancționat. Dispare conceptul
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
și pentru mine și pentru Cecilia, dar noi vrem s-avem copii. În cazul acesta nu-i putem crește cum dorim decât aici, ajutați d epărinți. —Cecilia, ție ți s-a păstrat postul la Tribunal? Abia așteaptă să-mi încep slujba acolo. Am vorbit cu ei și sunt nerăbdători să mă întorc în mijlocul lor. Luni îmi reiau postul. Nu m-am dus până acum fiindcă am fost antrenată în pregătirile pentru nuntă. —Eu zic să vă bucurați că aveți casa voastră
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ani, destul de fericit și, pe deasupra, neînsurat. Acesta locuia singur într-un apartament micuț de la nelipsitul mezanin - foarte frumos și elegant, după părerea arhitecților, în general -, închiriat de preabuna lui soră, căci el, deși lucra ca simplu funcționar la minister - o slujbă, de altfel, chiar utilă oamenilor și întrucâtva vrednică de cinste -, cu o leafă bunicică pentru nevoile sale de zi cu zi, își cheltuia aproape toți banii la cârciuma din colțul P 14 Rareș Tiron străzii, iar, cam o dată la două-trei
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și pâlpâitoare a unei lumânări de ceară, ce ardea pe o măsuță foarte scundă, răspândind în jur numai fâșii tremurânde de lumină, cu nuanțe întunecate, chiar acum, în secolul în care energia electrică stă fără încetare și cu devotament în slujba omului. Însă, mai cu seamă, uimirea a încolțit în mine, fiindcă, în mijlocul acelei odăii, stătea un bărbat care, deși părea deja trecut de vârsta a doua la prima vedere, aveam a trage concluzia mai târziu că îmbătrânirea-i înainte de vreme
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
dacă acela a fost momentul când i-a fost tras de pe ei. Oricum ar fi, însă, concepțiile mistice nu își găsesc locul în creația mea, căci eu stau 1 Frământare continuă a sufletului (în limba latină). 42 Rareș Tiron în slujba cititorului cu unica menire de a dezvălui doar adevăruri de viață, așa cum sunt ele. Or, tocmai de aceea, propun să aruncăm o privire mai atentă asupra surprinzătoarei și neașteptatei schimbări de direcție a eroului acestei povestirii. În vârtejul, adesea haotic
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de asta, și mi-ar intona frumos, cu multă afectare-n glas, că numai așa Domnul meu a vrut ca eu să mă deprind cu virtutea răbdării, a ascultătii și a supunerii necondiționate, pe care să le folosesc laolaltă în slujba aproapelui meu, în cea mai blândă, mai suavă și mai adâncă străduință de iubire. Sublim tezaur de mărinimie, ce să zic... Ei bine, greșit! Atâția ani numai asta am făcut, am stat în spital și am văzut cum suferința îl
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și chiar nu concepeam că poate să existe acolo o prăpastie într atât de adâncă și cu neputință de trecut, căci, oare - credeam eu -, sub masa care ne desparte, nu ne ținem în taină cu toții de mână? Iar astfel, în slujba acestui scop mi-am pus eu toată puterea și priceperea, dorind să îi pun pe toți într-o strânsă și de nedespărțit legătură, care să intoneze mereu pe aceleași tonuri și să urmărească, nu singuri, ci laolaltă aceleași țeluri, întocmai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și cu el dovedea cel mai bine asta. De curând, pentru tânăr se împlinise un an întreg de când terminase facultatea. O absolvise cu nota maximă. Astfel, din acest moment, el începuse, în chip firesc, a se preocupa de găsirea unei slujbe la care să se poată angaja. Primul său gând, gândul în totală conformitate cu dorința sa din copilărie, fu acela de a ocupa un post de profesor la catedra de limba și de literatura română. Se pare, examenul la care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și de literatura română. Se pare, examenul la care fusese supus, pentru dobândirea acestui serviciu, se dovedise a fi prea greu, pentru puterea tânărului de a-l trece la acel moment. Renunță. După puțină vreme, izbuti, totuși, să intre în slujba statului, lucrând ca un simplu funcționar într-un birouaș dosnic, învechit și strâmt, înconjurat din toate părțile numai de vrafuri de dosare, ce trebuia - chipurile - a le prelucra cu grijă. Atât. Însă, deși tocmai am descris repede și simplu ceea ce
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
lucrul acesta nu-i putea oferi defel acel loc de muncă. Asta îl făcu să fie un funcționar prost. Astfel, pe de o parte, scârbit, iar, pe de altă parte, de-a dreptul plictisit, acesta, intuind bine nepotrivirea sa cu slujba aceea nesuferită, își înaintase, după numai trei luni de zile, demisia. Și așa, se văzu din nou fără slujbă. Adevărul este că acest tânăr nici nu prea știa să împlinească multe treburi, iar, dacă se apuca, totuși, de vreuna, era
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Astfel, pe de o parte, scârbit, iar, pe de altă parte, de-a dreptul plictisit, acesta, intuind bine nepotrivirea sa cu slujba aceea nesuferită, își înaintase, după numai trei luni de zile, demisia. Și așa, se văzu din nou fără slujbă. Adevărul este că acest tânăr nici nu prea știa să împlinească multe treburi, iar, dacă se apuca, totuși, de vreuna, era aproape sigur că n-o va duce, până la capăt, așa cum se cuvine. Neavând deloc de ales, într-un timp
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
niciodată nu-și îngăduia libertatea de a părăsi altfel, decât numai ultima, clădirea seara. Iar această nobilă abnegație a sa și o cultivase în timp și cu răbdare, nu atât dintr-o dragoste neînchipuit de generoasă pentru bunul mers al slujbei sale, cât, mai degrabă, pentru dorința ei vie și continuă de a servi mereu drept model pentru ceilalți angajați de la Poștă, colegii săi. Din asta, se poate observa limpede ce respect de sine puternic avea, iar lucrul acesta nu poate
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
tot sunt cu atâtea mofturi la mine? Poate că gărgăunii aceștia ai mei vor trece! Trebuie să fac cumva să-mi potolesc sufletul și să mi-l liniștesc din zbuciumul lui. De fapt, nici măcar nu-mi pot închipui viața fără slujba mea de acum. Ce mă tot frământ atât, ce pot schimba eu? Poate că lucrurile sunt orânduite așa, pentru că așa trebuie să fie. Se știe doar că ce ți-este scris în frunte ți-este pus! Tot ce îți este
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
tocmai trecuse atunci, iar Adriana se pare că aflase știrea ultima. Este de înțeles, vestea aceasta teribilă o tulburase adânc și o mâhnise până peste marginile mâhnirii, răpindu-i tot cheful de muncă, cu care venise, în acea dimineață, la slujbă. Toată ziua, 128 Rareș Tiron ea nu-și putu vedea deloc de treabă, ci fu abătută și distrasă de la lucrul ei, căci, în mintea sa, se învârteau tot felul de idei neobișnuite și tot soiul de reflecții adânci despre viață
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
trăiesc? Dar pentru ce să mai trăiesc? În aceste condiții, mai bine aș muri!”, își spunea ea în sine, în clipele în care parcă simțea că a ajuns la capătul puterilor. Ei bine, da, iată ce poate face o simplă slujbă, atunci când angajatul care lucrează acolo nu se mai poate acomoda deloc cu regulile ei și, chiar și de resemnat cu ea, refuză categoric să se resemneze. Pentru acest angajat, acest tip de loc de muncă știe sfâșietor de bine să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]