2,620 matches
-
nu le-a auzit, nici la inima omului nu s-a suit (I Cor. 2, 9). Dar pentru ca fericirea nădăjduită Să nu rămână în afară de orice presupunere, ni se dă să auzim despre cele negrăite atât cât putem să cuprindem după smerenia firii noastre”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, cuvântul II, în PSB, vol. 29, p. 343) „... bunătățile făgăduite celor ce vor viețui cum se cuvine, nu sunt de natură să poată fi exprimate prin cuvinte. Căci cum s-ar putea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și să se veselească cineva că o astfel de bogăție și moștenire s-a pregătit pentru creștini, (atât de mare) că nimeni nu poate s-o exprime și s-o descrie. Se cuvine, deci, să fie îmbrățișată cu zel și smerenie lupta creștinilor, pentru a dobândi acea bogăție. Pentru că moștenirea și partea creștinilor este Însuși Dumnezeu”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXXIV, 2-3, în PSB, vol. 34, p. 242-243) „Trebuie să credem că morții, la înviere, vor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Epistola către Filipeni, omilia a XIV-a, p. 243-244) „Deci așa va fi și cu trupurile noastre cele înviate, fiindcă noi avem aceeași fire omenească cu Hristos. Aceasta o arată Pavel și mai lămurit în cuvintele: El va schimba trupul smereniei noastre, ca să se facă în chipul trupului slavei Lui (Filip., III, 21). Iar dacă trupul nostru va fi asemenea trupului celui proslăvit al lui Hristos, va fi asemenea celui luat la cer și înălțat pe nori. Așadar, toate acestea trebuie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
curăției" -, motiv de eseu liric, ulterior dedicându-i Elegia a doua, Getica. Câte un fâlfâit angelic (Nichita zicându-și "poet al îngerilor"), câte ceva din miturile anticilor, ori provenind de la alexandrini și întreținând sublimul, acestea se citesc în ipostazele lui de smerenie sinceră, ori de jubilație candidă. Dimensiunea zglobie (înșelătoare), exuberantă, deși frapează, nu exclude deloc așteptarea a ceva nelămurit, neliniștitor. 56 de ani voi trăi, asemenea Colosului din Rodos (...) Numai surâsul tău mă încape și eu voi pleca. Bărcile le-am
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lăuntrice. Privirile evocatorului în transă merg admirativ spre câte un "grande" hispanic, spre vreun principe toscan ori spre vreun înțelept oriental; el însuși devine Don Cezar ca într-un lamento cu acest titlu (la moartea unei fetițe de unsprezece ani). Smerenie și iactanță diferențiază un personaj complicat, cu zeci de măști, anxios, afectuos și lucid, asediat de dubii. Poetul, în totul, este imaginea fidelă a Omului. De la întâia poezie (Luceafărul, 1959) până la debutul editorial, cu al său Rod, vor trece nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
oftică mărarul / Și cădea cojit de pe crini varul (...) / Liote de îngeri scurși prin leică / O încolăceau ca pe-o suveică / Dornici să le fie teleleică..." Intempestivă, neașteptata lepădare de sine a celui care într-un alt Cântec naiv își clama smerenia (" Noi nu vrem să fim geniali") înduioșează. A reculegere ambiguă seamănă o Invitație la Dolhasca (în Adio, Robinson Crusoe): Vino la mine să jucăm popice! Tu bile de cristal, eu cea de puf Vom arunca-o spre Euridice, Îmbujorați și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
îngropat în casă copiii (uciși de o "pasire de hier", de război adică); "Să-i fie mai îndemână / a-i jeli și boci: / de 7 ori pe săptămână / și de 24 de ori pe zi..." Nostalgie, un anumit mod de smerenie, o discretă seninătate pe un fond reflexiv-liric iradiază din erotica romanticului însingurat; poezie de șoapte și rememorări, discurs care s-ar vrea citit sau rostit în acompaniament de harpe și flaute, în lumini catifelate, scăzute. În fapt, Nicolae Dabija evoluează
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
său: ...Respectă și iubește pe profesorul tău, copile! Iubește-l pentru că tatăl tău îl iubește și-l respectă; iubește-l pentru că își consacră viața pentru binele atâtor copii, care-l vor uita; iubește-l pentru că îți luminează inima... Pronunță cu smerenie numele de "profesor", căci, după numele de "tată", acesta este cel mai nobil, cel mai dulce, pe care un om îl poate da unui alt om. Copilul va respecta școala dacă cei din jur o respectă, dacă în familie nu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
împace cu sine sau cu Dumnezeu. La un moment dat, a intrat în Sfântul Lăcaș o femeie îmbrăcată modest dar curat, însoțită de doi băieți cam de zece și, respectiv, doisprezece ani, la fel de curăței. După exemplul mamei, au sărutat, cu smerenie, mâna preotului, apoi au îngenunchiat și s-au închinat în fața icoanelor așezate în acest scop. Timp de câteva minute, vizitatorii nu au scos nici un cuvânt, totul petrecându-se într-o tăcere deplină, mama dirijându-și copiii doar din priviri. După ce
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
limitat, i s-a dat să cunoască și să se ridice prin propriile eforturi, să merite darul și harul pe care le-a primit. În ierarhia ființelor, omul e în esență mai sus decît îngerii. Va dați seama de cîtă smerenie avem nevoie să înțelegem asta și să ne supunem ? Realizați ce bucurie imensă, ce cîntare a cîntărilor presupune asta ? Atunci, bucurați-vă ! Căci în Adam sălășluiește înțelepciune divină, ființa sa este întemeiată in divinis. Verrum esse ! În ebraică, Adamah înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
păcălește pe nimeni, iar efectul de bumerang face să primești fix ce dăruiești, în ordine morală desigur, formele și timpul pot să difere. Ordinea morală nu-ți admite violența. La ură se răspunde cu iubire, la iubire se răspunde cu smerenie. Mai bine îl ajuți pe cel violent, convingîndu-l cu răbdare că se află într-o eroare ce poate dăuna tuturor. E foarte greu să întorci și obrazul celălalt, dat altă cale viabilă nu există. E foarte greu să ierți, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
nu a mai evoluat, sau cel puțin percepțiile despre dînsa? Mi-e greu să fiu de acord cu astfel de afirmații definitive, care închid discuția, ele sunt și nefilosofice și neștiințifice. Cred că, fără a nega meritele filosofului german, puțină smerenie s-ar impune aici. Apoi cred că avem de a face cu o înțelegere greșită a ființei umane; ar fi un truism să spunem că Omul e mult mai mult decît componenta lui anatomică și fiziologică, e mai mult chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
precolumbiană), iudaică, apoi greacă, latină, creștină, templieră, rozacruciană, masonică, pînă în actualitate. Al doilea are ca principală sursă civilizațională străveche scufundata Lemurie, sau continentul Mu, ai cărui supraviețuitori au pus bazele civilizației dravidiene, mai magico-spirituală și mai deschisă, asimilantă prin smerenie și puterea ideilor, înlocuită apoi în India de cea a arienilor indo-europeni, pînă astăzi. Nu-mi dau seama dacă perșii, cu mărețul lor imperiu, vin pe aceeași filieră, sau reprezintă o sursă originală zoroastriană, ori poate o "cale de mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
-și amintească prin-cipalele valori pentru care viața le-a fost dată și faptul că este scris: "în sudoarea feței tale îți vei mînca pîinea ta" (Facerea, 3.1). Consumatoris-mul, plezirismul și falsele valori ale economiei de cazino trebuie înlocuite cu smerenia, credința și teama de Dumnezeu, cu munca și cu grija față de aproapele. Acestea sunt valori ce pot coagula o societate și da forță respectivei comunități; ha-zardul moral și individualismul exacerbat, egoismul nu pot decît să o distrugă. Așadar, răul e
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
laudă și cred că ar trebui să ne ocupăm și noi de lucruri mai grave, perene. Contribuția Școlii de la Frankfurt este o invitație în acest sens, pe care ar trebui să o privim fără orgolii de mari specialiști, cu toată smerenia și seriozitatea. Apoi, așa cum am mai arătat, lucrările Școlii critice sunt invitații la transdisciplinari-tate. Cum spunea Michel Camus, aceasta "este o nouă cale inițiatică, ce integrează fundamentele vechilor tradiții ezoterice și ale științei contemporane, reînnoindu-le limbajul, o cale vizionară
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
dezumanizantă ar fi motorul pro-gresului social. Cei mai apți și mai lipsiți de scrupule cîștigă; cei mai slabi și mai scrupuloși pierd și sunt marginalizați. Homo homini lupus. Dar lucrurile pot fi privite și altfel. Se poate considera, cu puțină smerenie și fără mul-te stridențe, că Dumnezeu ne-a înzestrat cu tot ceea ce avem nevoie, direct și prin intermediul naturii. Problema este cît risipim din această dotare inițială. Pentru că distrugerea naturii a de-venit strigătoare la cer. Și asta a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
întoarsă pe dos. Așa se vindecă cauza, cu înțelepciune și trebuie dat totul pentru cauză și penetrat adevărul. Care este. Căci adevărul e unul, în timp ce adevărurile sunt mai multe. Adînc. Doamne, cu cîtă cunoaștere m-ai hărăzit! Și cu cîtă smerenie! Mai milu-iește-mă, te rog, măcar cu un strop de iubire! Urcam în mine însumi spre tronul de slavă și mantia-mi atîrna ca o rugă. Îngenuncheam în răstimpuri pentru mai multă smerire. Căpătasem inel și coroană și sceptru, iar acum
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
sunt niște preferințe constante ale persoanelor în legătură cu ceea ce au de spus, de gândit, de făcut. Este acel standard stabilizat de conduite valorizatoare cu ajutorul cărora lecturăm ceea ce întâlnim în cale. Este un set de valori interiorizate ce permite adăugarea altora. Blândețea, smerenia, iubirea aproapelui sunt astfel de atitudini ce atrag după sine și alte valori (generozitatea față de altul, solidaritatea socială, sacrificiul de sine). Ca să ajungi la valori înalte, largi, îți trebuie niște puncte de pornire, niște valori mai „mici”; ca să-ți construiești
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
iubește religia Însă nu-și poate Înfrînge dorințele, poftele, atunci să ia aminte la cult și la Aleși, ca să pună capăt faptelor sale nevrednice și să se dăruiască muncii și dreptății, rugăciunilor pe timp de noapte, rugăciunilor pentru alții și smereniei pioase (implorarea milei). Acestea Îi vor fi de apărare În viața trecătoare de aici și cînd Îi va veni ceasul (morții), astfel Încît În viața viitoare condiția lui va fi cea a Aleșilor 118. Să Însemne oare că acești auditores
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lanț; latină; lucru sfînt; marmură; masă; mănăstire; minune; muritor; neplăcere; ortodox; părăsită; părinte; păzitor; piatră; de piatră; pierdere; pompe funebre; popă; protecție; război; rece; mă rog; roșu; scîrbă; seara; semn bisericesc; semn religios; senin; sfinți; sfințită; sfinx; ceva sfînt; slab; smerenie; sobru; stîlp; stop; supărare; talisman; teamă; temelie; tradiție; trei; sf. Treime; trist; trup; țuică; unică; veșnicie; viață; voință (1); 790/167/62/105/1 cu: împreună (182); fără (37); și (37); mine (35); el (28); tine (28); alături (19); ea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
microbi; milă; minciună; minune; mir; mînă; moaște; neutru; nimic; nu; obiect; obiect sfînt; ore; pace; păcate; percepție; peret; pictată; piedestal; pioșenie; poză; prostie; protecție; putere; Rai; recreație; refacere; religiozitate; renaștere; reprezentare; rugăciuni; rugăminte; scumpă; sfinție; sfinții; din sfînt; sfîrșit; slavă; smerenie; soare; speranță; subțire; superman; superstiție; suspiciune; șopîrlă; nu vreau să văd; zeu; zile (1); 788/142/41/101/0 ie: cămașă (88); haină (79); tradiție (65); bluză (39); folclor (24); popular (23); da (16); iepure (12); in (12); este (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
muri; nevoie; noroc; obedient; ofta; oftat; om; omagia; omagiu; pace; în pană; păharul; pălincă; părinți; pleca; podea; pomană; popă; potir; preaslăvi; prezenta; proslăvi; a proslăvi; prostie; pune; Rai; rău; regelui; repede; repetă; rugăciuni; sărbători; senin; a servi; slovă; slujește; sluji; smerenie; spiritual; stima; stimă; sufletește; sugerare; sultani; supune; a supune; susține; șuviță; termină; tihnă; tîrziu; trufie; umil; unghii; urît; venera; a venera; venerație; veselie; viața; la zei (1); 768/216/71/145/0 îndrăzni: curaj (221); tupeu (94); curajos (48); încerca
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
binecuvîntare (2); călăuză (2); cuminte (2); curățenie (2); demonic (2); fantezie (2); gingășie (2); imaculat (2); inexistent (2); mesager (2); miracol (2); om cu aripi (2); paradis (2); pierdut (2); protector (2); putere (2); rugăciune (2); sacru (2); siguranță (2); smerenie (2); somn (2); abstract; alb; alb cu aripi; Alah; apărător; aură; Aurora; bazaconii; beatitudine; bine; binefacere; binefăcător; blestem; bucurie; buni; bunul suprem; cerc; cerculeț; coboară; copii; credincios; creștin; desen; dorință; drac; drag; drăcușor; drăgălaș; drum; dușman; alter ego; entitate; nu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de mormînt; mulțumire; musca; muzica; natură sălbatică; nepăsător; neplăcut; nevoie; nimic; odaie; ora; ordine; paradis; pașnic; pătrunzătoare; peisaj; perfect; plictisitor; plimbare; profesor; profund; psiholog; puritate; pustietate; răcoare; recreere; reculegere; relax; repaus; riglă; ritm; sală; în sală; sat; scoală; seara; sfidare; smerenie; solemnitate; speranță; stare; strigăt; SUA; sumbră; sunete; surdină; surzitoare; suspans; susur; școală; șoaptă; tace; taci; taină; tandru; tăcut; tărăboi; telefon; tîlhar; tristețe; un; vacanță; vals; vară; verdeață; viață; voce; a nu vorbi; vouă; vuiet; zare; zboară (1); 801/224/80
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dărnicie (2); donație(2); iubire de aproape(2); îngăduință(2); întristare(2); km(2); laș (2); marină(2); nădejde(2); necaz(2); nemilos(2); nevoie(2); oameni(2); omenie(2); onoare (2); păcat(2); pisică(2); scîrbă(2); sentimente(2); smerenie(2); supărare(2); teamă(2); umilință (2); ură(2); urît(2); altruist; nu am; amărăciune; animale; de animal; de animale; apăsătoare; atribut; avea; ban; bătrînețe; de bătrîni; bătrînică; bebeluș; bilă; binefacere; blajin; blînd; bolnavi; bube; bun la inimă; bunăfacere; bunica
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]