2,424 matches
-
în fața părinților - fata în stânga mirelui, socrii mici în stânga socrilor mari). Mirii se ridică și sărută mâna părinților. Vornicul toarnă vin în două pahare și mirele dă (în cruce) paharul tatălui fetei, iar fata tatălui băiatului, apoi se toarnă și pentru soacre - băiatul dă mamei fetei, iar fata, mamei băiatului. Vornicul toarnă vin pentru miri și părinții dau vin mirilor și tot în cruce: tații iau amândoi paharul și dau miresei, iar mamele dau mirelui. Se sărută mâna părinților. Vornicul, cu o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
fi păcăliți, primind în loc de cloșcă, porumbei vii care să zboare). Din cloșcă trebuie să guste toți mesenii. Închinatul colacilor și darul nașilor: Vornicul aduce nașilor doi colaci mari așezați într-un lighean mare, alături de vin, orez, zahăr și darurile mirilor. Soacra mică pune la gâtul nașilor câte un ștergar lung, țesut în casă, iar nașul vorbește nuntașilor și oferă mirilor daruri și bani (începe închinatul). Închinatul nuntașilor: Deshorbotarea: Pe un scaun se așază în fața oglinzii, ținute de mire, întâi mireasa. Nașa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ca să-i trăiască cel de-al doilea și să stingă focul ce arde mortul pe lumea cealaltă. Astfel, cât va sta femeia măritată cu al doilea bărbat, cel mort stă în foc. - Când mirii vin de la cununie acasă, mireasa ia soacra în brațe și, de-o va putea ridica, tânăra va fi mai mare în casă; iar de nu, mai mare va fi soacra. La șezătoare (Obicei de la Tansa susținut la Școala I. Creangă Iași de elevii clasei a IV-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cu al doilea bărbat, cel mort stă în foc. - Când mirii vin de la cununie acasă, mireasa ia soacra în brațe și, de-o va putea ridica, tânăra va fi mai mare în casă; iar de nu, mai mare va fi soacra. La șezătoare (Obicei de la Tansa susținut la Școala I. Creangă Iași de elevii clasei a IV-a) Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau prin părțile noastre, pe când începusem și eu drăguliță, doamne, a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mine! Nu-i nici fată, nici nevastă, Era mâța la fereastră. Stătea mâța și privea Cum mă-ndragosteam de ea. Foaie verde foi ca plopul Am avut și eu un socru Scurt și gras ca polobocul Ține mult la fudulie. Soacra mea cam durdulie, Cu părul de tuci. N-ai de unde să-1 apuci. Și are un batic pe cap De-o vară nu 1-a spălat. Și mai are un cojocel Din treizeci de piei de miel. Iar când se-mbracă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ca să-i trăiască ce de-al doilea și să stingă focul ce arde morul pe lumea cealaltă. Altfel, cât va sta femeia măritată cu al doilea bărbat, cel mort stă în foc. Când mirii vin de la cununie acasă, mireasa ia soacra în brațe și, de-o va putea ridica, tânăra va fi mai mare în casă; iar de nu, mai mare va fi soacra. După cununie, seara la masă, amândoi mirii mănâncă dintr-un ou ouat de o puică întâi, ca să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cu al doilea bărbat, cel mort stă în foc. Când mirii vin de la cununie acasă, mireasa ia soacra în brațe și, de-o va putea ridica, tânăra va fi mai mare în casă; iar de nu, mai mare va fi soacra. După cununie, seara la masă, amândoi mirii mănâncă dintr-un ou ouat de o puică întâi, ca să trăiască amândoi nedespărțiți până la moarte. Superstiții la înmormântare Când o persoană bolnavă e în agonia morții, i se pune în mâna dreaptă o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
în fața părinților - fata în stânga mirelui, socrii mici în stânga socrilor mari). Mirii se ridică și sărută mâna părinților. Vornicul toarnă vin în două pahare și mirele dă (în cruce) paharul tatălui fetei, iar fata tatălui băiatului, apoi se toarnă și pentru soacre - băiatul dă mamei fetei, iar fata, mamei băiatului. Vornicul toarnă vin pentru miri și părinții dau vin mirilor și tot în cruce: tații iau amândoi paharul și dau miresei, iar mamele dau mirelui. Se sărută mâna părinților. Vornicul, cu o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
fi păcăliți, primind în loc de cloșcă, porumbei vii care să zboare). Din cloșcă trebuie să guste toți mesenii. Închinatul colacilor și darul nașilor: Vornicul aduce nașilor doi colaci mari așezați într-un lighean mare, alături de vin, orez, zahăr și darurile mirilor. Soacra mică pune la gâtul nașilor câte un ștergar lung, țesut în casă, iar nașul vorbește nuntașilor și oferă mirilor daruri și bani (începe închinatul). Închinatul nuntașilor: Deshorbotarea: Pe un scaun se așază în fața oglinzii, ținute de mire, întâi mireasa. Nașa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ca să-i trăiască cel de-al doilea și să stingă focul ce arde mortul pe lumea cealaltă. Astfel, cât va sta femeia măritată cu al doilea bărbat, cel mort stă în foc. - Când mirii vin de la cununie acasă, mireasa ia soacra în brațe și, de-o va putea ridica, tânăra va fi mai mare în casă; iar de nu, mai mare va fi soacra. La șezătoare (Obicei de la Tansa susținut la Școala I. Creangă Iași de elevii clasei a IV-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cu al doilea bărbat, cel mort stă în foc. - Când mirii vin de la cununie acasă, mireasa ia soacra în brațe și, de-o va putea ridica, tânăra va fi mai mare în casă; iar de nu, mai mare va fi soacra. La șezătoare (Obicei de la Tansa susținut la Școala I. Creangă Iași de elevii clasei a IV-a) Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau prin părțile noastre, pe când începusem și eu drăguliță, doamne, a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mine! Nu-i nici fată, nici nevastă, Era mâța la fereastră. Stătea mâța și privea Cum mă-ndragosteam de ea. Foaie verde foi ca plopul Am avut și eu un socru Scurt și gras ca polobocul Ține mult la fudulie. Soacra mea cam durdulie, Cu părul de tuci. N-ai de unde să-1 apuci. Și are un batic pe cap De-o vară nu 1-a spălat. Și mai are un cojocel Din treizeci de piei de miel. Iar când se-mbracă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ca să-i trăiască ce de-al doilea și să stingă focul ce arde morul pe lumea cealaltă. Altfel, cât va sta femeia măritată cu al doilea bărbat, cel mort stă în foc. Când mirii vin de la cununie acasă, mireasa ia soacra în brațe și, de-o va putea ridica, tânăra va fi mai mare în casă; iar de nu, mai mare va fi soacra. După cununie, seara la masă, amândoi mirii mănâncă dintr-un ou ouat de o puică întâi, ca să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cu al doilea bărbat, cel mort stă în foc. Când mirii vin de la cununie acasă, mireasa ia soacra în brațe și, de-o va putea ridica, tânăra va fi mai mare în casă; iar de nu, mai mare va fi soacra. După cununie, seara la masă, amândoi mirii mănâncă dintr-un ou ouat de o puică întâi, ca să trăiască amândoi nedespărțiți până la moarte. Superstiții la înmormântare Când o persoană bolnavă e în agonia morții, i se pune în mâna dreaptă o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
potrivit o greșeală ireparabilă (ex.: incestul); 2. motivul răpirii fetelor;uneori sunt salvate, alteori nu (sau devin soții ale răpitorilor); 3. motivul incompatibilității anoroase între două personaje; - piedicile rezidă în diferența socială, de vârstă, de loc, de credință etc.; 4. soacra rea. Clasificări, cicluri: 1. ciclul domnesc; 2. ciclul codrenilor; 3. ciclul dobrogean; 4. ciclul transdunărean; 5. ciclul haiducesc.etc. Personajul; personajele: - întruchipează un anumit ideal uman; deci, el este semnificativ și exemplar, exponențial; - se raportează totdeauna la o situație de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
cursul serii. E gata comanda pentru Anglia. Două congelatoare intensive, unul mai mare și unul mai mic, sosesc cu avionul la sfârșitul săptămânii sau la începutul săptămânii viitoare. Acum să văd ce se mai poate repara. Am dus-o pe soacră-mea la vapor. 5 iulie Cotații la purcei: purcei cal. I cu greutatea medie de până la 20 kg per animal: 6,80 cor./ kg. La exemplare peste 20 kg, 3 cor./ kg. La purcei cal. a II-a reducere 5
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
o sensibilitate deosebită, simțurile ei ieșite din comun o făceau să observe norii de zăpadă, ori de ploaie... pe care orice ins normal nu-i vedea [...] prevedea când va ninge și va ploua (IV, p. 653). Marian e convins că soacra lui vede răul, îl cunoaște (III, p. 645), vede ca prin ceață absolutul, spre care visează fărâmițându-l în niște nuclee coerente în sine, extraordinare,... care o arată ca pe o înțeleaptă... (III, p. 649). Chiar după moartea ei, el
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
înainte în camera pe care acum o împart, nu fără ciocniri, Natașa și bunica ei. Se ocupa de micul ei trafic personal, nu agresa pe nimeni, în vreme ce scorpia asta bătrână, totdeauna gata de ceartă, nu încetează să enerveze pe toată lumea. Soacra lui locuise mai de mult într-un apartament mic, departe de ei, și distanța contribuise destul de eficient la făurirea unei aparențe de bunică blândă și iubitoare. Dar, la un moment dat, sănătatea slăbită a determinat-o să caute un schimb
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
-ți renega admirația pentru marele boier scrântit întru Hristos, nu?" "Nu! Cât timp o să mai târâm după noi tincheaua cu studiile făcute în Uniunea Sovietică? Suntem români, să facem și noi ca toți românii." Râde pe sub mustață: noi, care noi? Soacră-sa vâră un cap plin de bigudiuri prin ușa întredeschisă: Tot timpul vă găsiți să vă certați când să mă odihnesc și eu!" Dar nu ne certăm, discutăm!" "Urlând?" Se lasă pe un scaun: Când mă gândesc că am preferat
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de serviciu. Soția lui se miră când îl vede luându-și paltonul: "Unde te duci?" "Mă întorc repede." Și pleacă, dus de vântul care învârtejește zăpada moale. În fața lui, chipul sfrijit al lunii aleargă printre nori, cu expresia înțepată a soacră-sii; în spate, pe străduța pustie, răsună imediat niște pași grăbiți. "Așteaptă-mă!", strigă nevastă-sa. Împins de vânt, nu-și încetinește mersul. Ea ajunge totuși la un pas în urma lui, și începe să-i vorbească, voce fără chip, adusă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pe tine! Pe tine, care ești trimis să culegi fasolea și să plivești roșiile. În loc să te preocupe soarta mea, pregătește-te, vine curând sezonul recoltei!" Nu-și dă seama că a pălmuit-o decât atunci când fata scoate un urlet, iar soacră-sa, tot încercând să-și vâre mâna pe mâneca rochiei de casă, lansează pe un ton ascuțit: Ce mai casă de nebuni!" Manuscrisul se oprește aici. După câte își aduce aminte, telefonul avea să se lase așteptat mult și bine
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pierderea casei, dînd astfel glas temerilor referitoare la birocrație și la corporații. Face glume cu privire la declinul său și este prezentat ca demn de milă și incapabil de a se redresa. De aceea, familia se vede silită să locuiască în casa soacrei sale, iar tatăl nu este capabil nici să determine compania de asigurări să-i despăgubească, nici să-și recapete slujba. Situația reprezintă, așadar, o totală criză a patriarhatului și articulează temerile bărbaților de a-și pierde locuința, slujba și respectul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un fel de șanț cu parapet de lemn, care te punea la adăpost numai dacă bomba cădea cît mai departe de el. Într-un astfel de adăpost mă aflam în timpul bombardamentului de la 4 aprilie, în fundul curții din strada Polonă, la soacra mea, împreună cu toată familia, înșirați unul lîngă altul, toți cu picioarele în apa acumulată de ploi. Lîngă mine aveam pe Mihai, care era mic, avea numai șase ani și se speriase de zgomotul infernal al bombelor care explodau prin împrejurimi
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Principesa Elena se confesa patriarhului-regent despre tensiunile existente în raporturile cu Regina Maria. Patriarhul menționează în memoriile sale că „Principesa Elena, care vine regulat la paraclis în duminici cu Regele Mihai, cu alții ori și singură” i se plângea de soacră-sa, iar el o calma spunându-i că „al ei e viitorul”. 10 ianuarie. Primind scrisoarea Reginei Maria din 5 ianuarie 1929, fostul Prinț Moștenitor Carol notează că aceasta „se plânge de Sitta și de felul cum Mihai e ținut
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
alegeau nașii, de obicei (nașii de botez) și alții, buni gospodari, mai renumiți în satul lor (prin avere și comportare). La nuntă, mirii se îmbrăcau frumos, în costume naționale. Nunta începea de sâmbăta după-masă, când se dădea cămașa mirelui, a soacrei și se lua zestrea miresei. Vătăjeii (vorniceii) veneau cu sticle de rachiu în casă, cu năframă pe băț, cusută de o drușcă (domnișoară de onoare). Când se încărca zestrea în căruțe frumos împodobite se jucau pernele, cuverturile, scoarțele etc. Se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]