3,862 matches
-
1 Decembrie (subl.ns.) unde au participat un număr de 100 tinere precum și sărbătorirea zilei de 13 decembrie”. După cum se știe, la numai câteva zile după Marea Adunare de la Alba Iulia ce a consfințit unirea Ardealului cu patria - mamă România, socialiștii „internaționaliști” români, dușmani nemiloși ai intereselor supreme ale țării, au organizat pe 13 decembrie 1918 o manifestație ce la început a fost pașnică prin revendicările sociale cerute de muncitori, după care, la îndemnul liderilor, au fost lansate lozinci politice de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ridiculizarea acestei organizații (ca număr de membri), dar și printr-un amănunt care ne-a reținut atenția în mod deosebit: „... până în prezent nu s’a constituit un comitet de F.U.M. (frontul unic muncitoresc, n.n.), deoarece în oraș sunt puțini tineri socialiști, care activează (mai mult, compl.ns.) pe linia partidului lor (P.S.D. - Constantin-Titel Petrescu, n.n.), totodată mai având și funcții de Stat (subl.ns.)”. Avea dreptate tov. Bălteanu în această ultimă propoziție subliniată de noi. De exemplu, șeful Serviciului Tehnic al
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mărfuri ale căror prețuri le fixaseră tot ei. În planul lui Stalin nu intrase, desigur, seceta din anul 1946 și nici foametea din 1947. Prin urmare, aruncase întreaga responsabilitate noilor autorități românești „alese”. Cu toate că, oficial, fuziunea tineretului comunist cu cel socialist va fi realizată abia în anul 1948 și definitivată în 1949, în toate documentele anului 1947 pe care le-am cercetat în arhive am găsit antetul UTM (uniunea tineretului muncitoresc), ca un fel de avanpremieră de prost gust și de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Partidului Social Democrat din Vaslui dimpreună cu organizația sa de tineret (TS sau UTS), pe 10 ianuarie 1948 tov. Ion V. Iacob, secretarul UTM, adăuga la dosarul de cadre al propriei organizații un tabel ce cuprindea 56 de tineri foști socialiști ce aderaseră la „tineretul muncitoresc”. De fapt încadrarea (racolarea) acestora se realizase la data de 24 noiembrie 1947. Cum se realizase această unificare prin absorbție, este o întrebare ce are un răspuns simplu și sigur. Ștefan Voitec, ultimul secretar general
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
o întrebare ce are un răspuns simplu și sigur. Ștefan Voitec, ultimul secretar general al PSD, a predat partidul în mâinile comuniștilor avizi de putere totală în anul 1948. Melanjul realizat a primit numele de Partidul Muncitoresc Român. Dintre tinerii socialiști vasluieni care au trecut în tabăra comunistă îi vom cita pe următorii: Popa Silvia, Stavăr Maria, Tănase Emil, Lucache Gheorghe, Burghelea Jănică, Dorobăț Vasile, Măciucă Neculai, Aprodu Constantin, Șopu Petru, Vieru Dumitru, Enache Constantin, Ulea Ioan, Mocanu Gheorghe, Șopu Constantin
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
etc. o sumă mult mai mică. „Competentul” guvern Groza, fixase cotația unui leu nou la 20.000 de lei vechi. g. „Reprezentanții tineretului din B.P.D. nu au răspuns și nu răspund la chemările noastre” Până la „dezertarea” celor 56 de tineri socialiști, utemiștii vasluieni au întâmpinat numeroase probleme referitoare la deplina unificare a tuturor organizațiilor ce activau în județ și oraș. Nici falsa și mincinoasa etichetă de „tineret muncitoresc” pe care și-au atribuit-o cu maximă viclenie nu a sporit numărul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
resemnare triumful mîrșavei minciuni, nu doar în timpul vieții mele, ci vreme de mai multe decenii. Cît timp irosit în zadar pentru a combate minciuna care îi contaminase nu doar pe staliniști, ci și pe tovarășii lor de drum, progresiști și socialiști, și toate acele spirite oficiale, convenționale, superficiale, care adoră Puterea, se supun Faptului împlinit și nesocotesc orice deviere. Victorie, victorie, cugetam, plîngînd din nou, pe cînd ascultam violoncelul lui Rostropovici. Era victoria milioanelor de oameni de acolo, a cîtorva mii
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
din 1945 pînă pe la 1979 a domnit o "vulgată marxistă", nu doar în rîndul majorității intelectualilor francezi și italieni, ci și, sub o formă mai potolită, în rîndul intelectualilor nordici sau germanici poporaniști, credincioși ideii socialiste. Chiar și în 1981, socialistul francez Louis Mermaz exprima esența acestui crez molatic: "Oricare vor fi fost monstruozitățile Gulagului și denaturările dintr-un număr de țări comuniste [...] nu putem nega progresele extraordinare care s-au produs începînd cu Revoluția din Octombrie și nu putem stabili
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
PDSR (respectiv PSD) și PD, care și-au disputat supremația pe acest culoar al sistemului de partide. Deși rezultatele PDSR au fost mai bune pe plan intern, PD a obținut recunoașterea internațională, devenind membru al Internaționalei Socialiste și al Partidului Socialiștilor Europeni înaintea PDSR, care a fost privit drept succesorul comuniștilor. PRM a fost considerat în permanență "oaia neagră" a politicii românești și, cu excepția legislaturii 1992-1996, când PDSR s-a folosit de sprijinul PRM pentru a guverna, niciun alt partid nu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
un "partid de criză" care acționează eficient doar în astfel de situații, lucru care l-a ajutat să fie singurul partid politic căruia i-a crescut popularitatea în perioada 1996-1997. Este de asemenea singurul partid în afara celor "istorice" și "doctrinare" (socialiștii, liberalii și democrații) care a reușit să obțină locuri în Parlament în toate alegerile din 1992 până în 2008. A reușit astfel să își creeze o platformă electorală mică (între 5 și 12%, conform rezultatelor la prezidențiale), dar stabilă și un
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
bun, CDR a sfârșit prin a-și dezamăgi electorii, a căror percepție despre sărăcia rampantă a marcat eșecul politicii economice a guvernării. Această situație a dus la un procent destul de mare de votanți nehotărâți, care nu aveau suficientă încredere în socialiști din cauze rezultatelor lor din guvernarea precedentă, dar nici în membrii Convenției pentru cele din cea prezentă. Mai mult, în loc să se concentreze pe eliminarea adversarului politic extremist, ceilalți candidați la prezidențiale erau mult prea ocupați să se atace reciproc. Singura
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
creat contextul ideal pentru ascensiunea PRM: alegătorii erau nesiguri și oscilanți, nesatisfăcuți de conducerea momentului și doritori de nou. Nu mai puteau vota APR deoarece scandalurile aminteau prea mult de perioada comunistă, PNȚCD-ul se cerea penalizat pentru rezultatele slabe, socialiștii nu erau suficient de convingători și planau asupra lor rezultatele guvernării trecute, iar candidații liberali erau tehnocrați, o tipologie nu foarte populară pentru electorat (Teodorescu 2005, 67). Acțiunea acestor factori a adus PRM de la o cotă de 7% la una
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în PSD, la Congresul din 16 iunie 2001, social-democrații români au intrat în marea familie social-democrată europeană, în noiembrie PSD devenind membru consultativ al Internaționalei Socialiste. Dar, după cum remarcă Zoe Petre (2010, 259), "PSD a uzurpat în acești ani eticheta socialiștilor europeni, dar nu le-a preluat nici măcar retorica, și cu atât mai puțin politicile de stânga". Un alt aspect pozitiv în procesul de europenizare (ce poate fi pus în contul tuturor partidelor politice) l-a reprezentat adoptarea noii Constituții, în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Despre libertate la antici și la moderni, Benjamin Constant Discurs asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau Europa comuniștilor, Pascal Delwit, Jos Gotovitch, Jean-Michel De Waele Europa democrației creștine, Jean-Dominique Durand Europa extremei drepte, Anne-Marie Duranton-Crabol Europa liberalilor, Nicholas Roussellier Europa socialiștilor, Michel Dreyfus Fascismul și nazismul, Jean-Claude Lescure Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori Limitele libertății, James Buchanan Marile curente ale filosofiei politice, Michel Terestchenko Măștile puterii, Machiavelli, Frederic II, Mussolini Mitul statului, Ernst Cassirer Mituri și mitologii politice, Raoul Girardet Naționalismele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Spre exemplu, Malta nu are nicio femeie printre reprezentanții săi ; delegația poloneză numără 22% femei în sânul ei ; delegația română 36%, în timp ce printre aleșii finlandezii 62% sunt de sex feminin 29. De asemenea, femeile sunt mai numeroase în grupurile Partidului Socialiștilor Europeni și ale Verzilor/ALE decât în Partidul Popular European și mai ales decât în grupul Europa Libertății și Democrației, cel al Conservatorii și Reformiștii Europeni sau printre ne-înscriși. O serie de alte cercetări s-au interesat mai degrabă
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Partidului Popular European (Creștin-democrații) (PPE) Compus din 265 de aleși ce provin din 26 de state membre, PPE-ul reprezintă 36% din adunare. Acesta este cel mai mare grup din Parlamentul European din 1999, dată la care a depășit grupul socialiștilor. Format în timpul Adunării comune a CECO, grupul era constituit în principal din partide creștin-democrate pro-federaliste. Devine, în 1978, grupul creștin-democrat (grupul Partidului Popular European, pentru a-și marca legătura cu partidul european cu același nume), iar în 1979 devine PPE
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
familiei, apărarea drepturilor economice, continuarea procesului de finalizare a pieței unice și coordonarea politicilor economice, crearea unei politici comune de imigrație, precum și promovarea unei solidarități puternice în materie de politică externă 31. 3.1.2.2. Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S&D) Grupul S&D este format din partidele socialiste și social-democrate, care sunt în mare parte membre ale Partidului Socialist European. Compus în prezent din 184 de deputați (adică 25% din hemiciclu) ce provin
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
politică din Parlamentul European. Creat în iunie 1953 sub numele de grupul socialist (SOC), acesta domină hemiciclul devansând PPE-ul între 1979 și 1999. Schimbarea de mod de scrutin în Marea Britanie a dus la o scădere a numărului de reprezentanți socialiști (Labor Party are cu 33 de aleși mai puțin), grupul pierzându-și leadershipul asupra adunării. Câștigurile legate de recrutarea unor noi membri în urma extinderilor din 2004 și 2007 au fost atenuate de rezultatele alegerilor europene din 2004, ce au cauzat
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
serie de state membre, între care Germania, Polonia și Marea Britanie. Nu numai locul grupului în sânul adunării a evoluat de-a lungul timpului, ci și numele acestuia: grupul își schimba prima dată numele în 1993 pentru a deveni Grupul Partidului Socialiștilor Europeni (PSE), a doua oară în 1999 numindu-se Grupul Parlamentar al Partidului Socialist European și devine, în 2004, Grupul Socialist în Parlamentul European. În urma alegerilor din 2009, grupul a renunțat la numele său istoric pentru a se numi Alianța
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
a doua oară în 1999 numindu-se Grupul Parlamentar al Partidului Socialist European și devine, în 2004, Grupul Socialist în Parlamentul European. În urma alegerilor din 2009, grupul a renunțat la numele său istoric pentru a se numi Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S&D) și pentru a primi în sânul său reprezentanții Partidului democraților italieni, răspândiți înainte între grupurile ALDE și PSE32. Grupul își propune să "militeze pentru justiția socială, să conducă la relansarea economică, să reformeze
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
ce provin din 19 state membre și reprezintă cea de a treia forță politică a Parlamentului European reunind puțin mai mult de 11% dintre deputați. Alianța face parte din cele trei familii politice prezente în adunare încă din 1953, împreună cu socialiștii și creștin-democrații. Compoziția sa a evoluat totuși destul de mult de-a lungul extinderilor, a succesivelor alegeri europene, dar și a transferurilor de deputați din PPE34. Numit în trecut ELDR (grupul Partidului European al Liberalilor, Democraților și Reformatorilor), grupul și-a
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
au demonstrat de asemenea că în ciuda unor constrângeri de care se lovesc grupurile politice, acestea dovedesc o coeziune internă destul de puternică (a se vedea tabelul 1). Tabelul 3: Coeziunea relativă medie a grupurilor politice 1979-1984 1984-1989 1989-1994 1994-1999 1999-2004 2004-2009 Socialiștii 0.754 0781 0.770 0.831 0.931 0.850 PPE 0.888 0.850 0.764 0.833 0.897 0.880 Liberalii 0.833 0.759 0.726 0.791 0.919 0.860 Stânga radicală 0
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
în principal în jurul Biroului ce se reunea la intervale neregulate și care era format din secretariatele internaționale și diferiți alți delegați ai partidelor membre 11. Doritori să formalizeze contactele dintre grupurile din Adunarea parlamentară și partidele politice externe acesteia 12, socialiștilor au fost primii care, la inițiativa partidelor europene membre ale Internaționalei, au creat un Birou de legătură menit să le coordoneze activitatea la nivel european. Biroul a fost o organizație simplă, minimalistă, care nu impunea constrângeri partidelor membre și de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
nivel european. Biroul a fost o organizație simplă, minimalistă, care nu impunea constrângeri partidelor membre și de aceea nu a avut niciodată un impact real asupra acestora. Marea realizare a Biroului de legătură a fost scrierea unui "ghid programatic pentru socialiștii din cele șase state membre ale Comunităților"13. Creștin-democrații, ce formau la nivel internțional NEI-ul (Noile Echipe Internționale), au creat și ei în anii 1960 un comitet politic la nivel european constituit din partide politice naționale a cărui misiune
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
rezultatul unui proces de emulație. Această recunoaștere formală a existenței partidelor politice europene a fost urmată rapid de transformarea federaților în "partide politice", schimbare vizibilă la nivelul titulaturii acestora: partidele socialiste se reunesc de atunci înainte sub numele de Partidul Socialiștilor Europeni, iar cele liberale sub apelativul de Partid European al Liberalilor, Democraților și Reformatorilor. Destul de rapid s-a observat însă că modul în care a fost formulat articolul "partidelor politice" nu permite cu ușurință instituționalizarea acestora ca actori ai procesului
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]