3,508 matches
-
început să apară noi clivaje, așa cum a demonstrat-o dezvoltarea partidelor "verzi" sau ecologiste (Lipset și Rokkan, 1967: 1-64; Inglehart, 1990: 66-103). Premisele sociale ale democrației liberale În timp ce sociologii politici s-au străduit să privească în ansamblu relația dintre împrejurările socio-economice largi și viața politică, pornind de la această bază universal răspândită au fost întreprinse analize mai precise pentru a vedea în ce măsură aceste condiții socio-economice explicau distribuția tipurilor de sistem politic și mai ales apariția democrațiilor liberale. Cel mult jumătate din cele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sociale ale democrației liberale În timp ce sociologii politici s-au străduit să privească în ansamblu relația dintre împrejurările socio-economice largi și viața politică, pornind de la această bază universal răspândită au fost întreprinse analize mai precise pentru a vedea în ce măsură aceste condiții socio-economice explicau distribuția tipurilor de sistem politic și mai ales apariția democrațiilor liberale. Cel mult jumătate din cele peste 180 de țări ale lumii (erau mult mai puține până în 1990) pot fi etichetate drept "democrații liberale", chiar dacă extindem categoria luând în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
categorii, "stabile" și "instabile" (Lipset, 1960, ed. a 2-a, 1983: 31-45). Mergând mai departe, Cutright a dezvoltat la începutul anilor 1960 o schemă de ordonare prin care s-a putut observa faptul că potrivirea dintre democrația liberală și infrastructura socio-economică era și mai bună dacă se luau în calcul gradele de stabilitate (Cutright, 1963: 569-82; Neubauer, 1967: 1002-9). Totuși, o ordonare pe baza perioadei în care o țară a fost liberal-democratică nu este suficientă; India, Malaezia, Jamaica și Mauritius constituie
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
23 0 3 8 3 11 48 non-democrații 0 15 19 9 41 15 99 Total 23 15 22 17 44 26 147 Sursa: Vanhanen (1987), 39-42 Abordarea multivariată a lui Vanhanen Excepțiile sugerează că trebuie să trecem dincolo de condițiile socio-economice, la distincțiile etnice sau sociale și la cultura politică. În primul rând, pentru a putea evalua natura și măsura excepțiilor, trebuie totuși să fim mai exacți privind forța relației dintre condițiile socio-economice generale și democrația liberală. Acest lucru a fost
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Excepțiile sugerează că trebuie să trecem dincolo de condițiile socio-economice, la distincțiile etnice sau sociale și la cultura politică. În primul rând, pentru a putea evalua natura și măsura excepțiilor, trebuie totuși să fim mai exacți privind forța relației dintre condițiile socio-economice generale și democrația liberală. Acest lucru a fost realizat de Vanhanen în anii '80 într-o serie de studii apărute între 1979 și 1987 și care s-au extins în cele din urmă la 147 de țări, acest autor a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
altele, "împrejurărilor istorice unice" și "particularităților culturale și naționale" (Vanhanen, 1989: 110). În linii mari, "o variabilă explicativă, "indicele resurselor de putere", pare să explice variația majoră în sistemele politice în ce privește democratizarea" (Vanhanen, 1989: 110). Excepții aparente în privința influenței factorilor socio-economici Aproximativ 30% din variație la nivelul variabilei "democrație liberală" nu se poate explica prin factorii folosiți de Vanhanen în analiza sa. Este interesant de descoperit dacă măcar unele excepții pot fi puse pe seama unor împrejurări speciale. Vanhanen examinează astfel 18
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ale indicelui resurselor de putere erau Gambia, Papua Noua Guinee, Insulele Solomon și Uganda. În timp ce primele trei sunt foarte mici și se poate spune că au un comportament politic special, Uganda a fost liberal-democratică doar pentru câțiva ani la începutul anilor '80; indicii socio-economici păreau să prevestească această schimbare politică. Celelalte 14 țări sunt și mai interesante. Așa cum indică Vanhanen, "presiunea pentru democratizare a fost puternică în aproape toate" (Vanhanen, 1989: 116). După 1987, patru dintre ele deveniseră democrații liberale: Argentina, Uruguay, Filipine și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
comunicare moderne. Metoda sugerată de Vanhanen ne ajută așadar să facem predicții despre țările care pot fi democrații liberale (și viceversa); ea identifică de asemenea excepțiile și explică apariția multora dintre ele. Prin urmare există o tendință accentuată a bazei socio-economice a sistemelor politice de a influența puternic normele sistemului politic, cel puțin în privința distincției dintre sistemele care sunt și cele care nu sunt liberal-democratice. Din moment ce o proporție substanțială a variației rămâne totuși de explicat, trebuie să ne întoarcem la examinarea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
contextul configurației specifice (suprapunere sau întretăiere) a acestor clivaje în societate. Existența unor diviziuni majore cu caracter lingvistic, etnic sau religios poate fi astfel considerabil afectată de caracterul sistemului politic, dar aceste diviziuni sunt mediate de structura generală a bazei socio-economice a societății. Acolo unde natura diviziunii este susținută sau consolidată de baza socio-economică, efectul politic este puternic. Cu cât există mai puțină mobilitate în societate și mai puțină prosperitate economică, iar serviciile sociale sunt mai puțin răspândite în cadrul acelei societăți
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
diviziuni majore cu caracter lingvistic, etnic sau religios poate fi astfel considerabil afectată de caracterul sistemului politic, dar aceste diviziuni sunt mediate de structura generală a bazei socio-economice a societății. Acolo unde natura diviziunii este susținută sau consolidată de baza socio-economică, efectul politic este puternic. Cu cât există mai puțină mobilitate în societate și mai puțină prosperitate economică, iar serviciile sociale sunt mai puțin răspândite în cadrul acelei societăți, cu atât mai predominant poate fi un clivaj lingvistic, etnic sau religios. La
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
la cele "post-materialiste" în "societățile occidentale din anii '70" (Inglehart, 1990: 66-103). În general, "dezvoltarea" culturală era în mod clar o caracteristică nu doar a societăților "în curs de modernizare", ci și a societăților aflate la toate nivelurile de dezvoltare socio-economică, iar aceste valori puteau întretăia împărțirea între societățile puternic industrializate și cele "în curs de dezvoltare". Unul din cele mai clare exemple este faptul că țările din Commonwealth au multe caracteristici politice comune care contrastează cu cele ale țărilor care
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
continuat între Olanda și Flandra. Dar descoperirea are implicații mai generale în aceea că sugerează că nu există totuși un singur tip de societate plurală; de obicei sunt multe modele diferite. A doua descoperire privește relația dintre cultură și variabilele socio-economice pe care le-am examinat mai devreme în acest capitol. Faptul că atât țările latine cât și cele asiatice trebuie împărțite în țări "mai mult sau mai puțin" dezvoltate sugerează că există o legătură și o distincție între cele două
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
slab dezvoltate au un rezultat slab privind individualismul și sunt fie foarte masculine, fie relativ feminine (dar mai puțin decât țările nordice) (Hofstede, 1980: 336). În acest moment nu putem afirma cu tărie că aceste diferențe sunt legate de dezvoltarea socio-economică, dar se pare că sunt cel puțin corelate cu aceste condiții; dimpotrivă, ele nu influențează în mod marcant perspectivele asupra distanței puterii sau evitării incertitudinii. În general vorbind, Hofstede descoperă că dezvoltarea economică are efecte asupra schimbărilor care se petrec
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
diminueze, deși aceasta poate rezulta în conflicte mai mari (Hofstede, 1980: 368). Astfel putem înțelege mai bine atât caracteristicile, cât și "consecințele" culturii. Nu ne mai confruntăm cu un concept vag, folosit doar pentru a explica "accidentele" pe care indicatorii socio-economici nu par în stare să le justifice. Fiind definită prin componente exacte, care la rândul lor sunt măsurate prin atitudinile populare, cultura devine o parte integrantă a analizei sistematice a bazelor sociale ale politicii. Suntem încă incapabili să cuantificăm impactul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dezvoltau statele, dar forma și gradul acestei influențe au rămas mult timp un mister. Acum nu mai este aceeași situație: variabilele au fost identificate și au început să fie măsurate pe baza a trei aspecte înfățișate de relația dintre caracteristicile socio-economice și cele politice. În primul rând, impactul condițiilor socio-economice de bază al "clasei" în sensul cel mai larg al cuvântului a fost măsurat în contextul multor țări, în special în Vest, și s-a descoperit că el nu este atât
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
rămas mult timp un mister. Acum nu mai este aceeași situație: variabilele au fost identificate și au început să fie măsurate pe baza a trei aspecte înfățișate de relația dintre caracteristicile socio-economice și cele politice. În primul rând, impactul condițiilor socio-economice de bază al "clasei" în sensul cel mai larg al cuvântului a fost măsurat în contextul multor țări, în special în Vest, și s-a descoperit că el nu este atât de puternic pe cât se anticipase. Condițiile economice de bază
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cel puțin putem fi preciși în legătură cu forța unor conexiuni. Astfel, ne putem întoarce acum asupra rolului jucat de structuri (instituții și grupuri) în viața politică și putem căuta relația dintre structuri și sistemul politic. Bibliografie suplimentară Problema relației dintre clivajele socio-economice și sistemele politice a dat naștere unui număr însemnat de studii empirice, începând cu S.M. Lipset, Political Man (publicat pentru prima dată în 1960 și republicat cu o Prefață nouă în 1983) și urmat de P. Cutright, "National political development
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ed. N.W. Polsby et al. (1963: 569-82), D. Neubauer, "Some Conditions of Democracy", în American Political Science Review (1967: 1002-9) și altele. Probabil cea mai sofisticată analiză este cea a lui T. Vanhanen, "The level of democratisation related to socio-economic variables in 147 states, 1980-85", în Scandinavian Political Studies (1989) 12 (2), și Strategies of Democratisation, ed. T. Vanhanen (1992). Caracteristicile politicii în societățile plurale au fost examinate în special de A.A. Rabushka și K.A. Shepsle, Politics in
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
observat mai devreme. În plus, grupurile etnice, religioase sau chiar cele clasiale pot apărea de asemenea din tiparele relaționale preexistente tribale sau de clientelă. Legăturile de clan sau de clientelă pot însuma toate cererile într-o etapă timpurie a dezvoltării socio-economice; într-adevăr, sistemele sociale extrem de nediferențiate se vor caracteriza printr-o simbioză a tiparelor etnice și religioase, cel puțin, în cadrul unei organizații tribale. Grupurile tribale sau de clientelă nu tind să creeze asociații cu statut semi-dependent, în timp ce grupurile clasiale au
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
o distanță considerabilă față de capătul asociativ al axei; sunt totodată și organizații comunitare, dar se situează mult mai departe de extremitatea comunitară decât grupurile religioase. Astfel, triburile, grupurile etnice, grupările religioase și organizațiile clasiale corespund unor niveluri diferite de dezvoltare socio-economică și se caracterizează prin seturi diferite de structuri grupale, de-a lungul unui continuu. Tiparele relaționale tribale sau de clientelă dau rareori naștere unor grupări semiautonome, și nici grupurile etnice nu creează de obicei asociații dependente. O fac, însă, entitățile
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în domeniul comunicării private este probabil la fel de mare, chiar dacă încă nu poate fi descris cu la fel de multă precizie. Deoarece tehnicile joacă un rol important în ambele aspecte ale comunicării, suntem tentați să asociem nivelurile de comunicare cu nivelurile de dezvoltare socio-economică. De fapt, Cutright a folosit un indice al comunicării, legând dezvoltarea politică de dezvoltarea comunicării (atât în sensul public, cât și în cel privat al cuvântului) și a descoperit că asocierea este puternică, chiar dacă au fost folosiți doar indicatorii identificabili
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
luat în considerare. Mai întâi, nivelul tehnicilor privește evaluarea gradului în care diverse societăți folosesc diverse mijloace de comunicare. Datele sunt în general disponibile: așa cum se poate vedea în tabelul 8.1, locuitorii din țările avansate din punct de vedere socio-economic au mai mult acces la mijloacele de comunicare, deși există diferențe interesante între diverse părți ale lumii în curs de dezvoltare. Sisteme politice și structuri de comunicare Al doilea nivel este acela al structurilor mediatice, în cadrul cărora au loc de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
între diverse părți ale lumii în curs de dezvoltare. Sisteme politice și structuri de comunicare Al doilea nivel este acela al structurilor mediatice, în cadrul cărora au loc de obicei procesele de comunicare publică și privată. Și în această privință, dezvoltarea socio-economică pare să afecteze ambele tipuri de comunicare. În comunicarea privată există mai multe obstacole, dar poate și o mai mare profunzime în societățile caracterizate de grupurile comunitare. Tiparele comunicării private existente sunt mai puțin imperfecte, dar atât în cadrul fiecărui grup
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
17 73 26 216 27 58 Sursa: compilată din C.L. Taylor și D.A. Jodice, World Handbook of Political and Social Indicators, ed. a 3-a, 1983, vol. 1: 175-84. În comunicarea publică, structurile sunt de asemenea strâns legate de dezvoltarea socio-economică. Acolo unde dezvoltarea grupurilor este "naturală", presa, radioul și televiziunea iau ființă de obicei ca asociații dependente "semi-legitime" ale unor grupuri legitime mari. Din moment ce radioul și mai ales televiziunea se bazează pe tehnici mai avansate și necesită mai multe costuri
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Germania Italia (3) Monopol China Suedia Suedia Dacă ținem seama de ordonare presă, radio, televiziune ne putem face o idee despre tiparele proceselor, la nivel internațional. În primul rând, costurile vor juca un rol major în țările cu o dezvoltare socio-economică scăzută; nu doar televiziunea și radioul, dar și presa tipărită vor avea tendința să se încadreze într-un "plan național unic" în țările unde venitul pe cap de locuitor este foarte scăzut, cu excepția situațiilor cum sunt cele din unele țări
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]