7,703 matches
-
La trei zile după aceea, Roosevelt a ripostat. Acesta era de acord cu premierul. România nu era țara ideală pentru o experiență. Mai importantă era Polonia 222. Roosevelt s-a hotărît, totuși, să-l determine pe Harriman să discute cu sovieticii despre necesitatea unei reuniuni a Celor Trei, care să garanteze implementarea Declarației de la Yalta în România 223. Harriman înțelegea că România era mai puțin importantă 224. Pe 16 martie, Harriman a discutat cu sovieticii. El le-a cerut să convoace
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
determine pe Harriman să discute cu sovieticii despre necesitatea unei reuniuni a Celor Trei, care să garanteze implementarea Declarației de la Yalta în România 223. Harriman înțelegea că România era mai puțin importantă 224. Pe 16 martie, Harriman a discutat cu sovieticii. El le-a cerut să convoace o întrunire a Celor Trei, la care să se discute despre situația politică existentă în România și viitoarea formă de guvernare de acolo. Nici una din cele două chestiuni nu țineau de Comisia de Control
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să se discute despre situația politică existentă în România și viitoarea formă de guvernare de acolo. Nici una din cele două chestiuni nu țineau de Comisia de Control a Aliaților, ele trebuind discutate, așadar, la o ședință a Celor Trei Puteri. Sovieticii, însă, au refuzat și întrucît implementarea Declarației de la Yalta necesita consultări între cele trei puteri, occidentalii nu aveau cum să mai producă schimbări 225. Americanii s-au hotărît, în schimb, să-și arate nemulțumirea față de regimul Groza limitîndu-și la maximum
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
implementarea Declarației de la Yalta necesita consultări între cele trei puteri, occidentalii nu aveau cum să mai producă schimbări 225. Americanii s-au hotărît, în schimb, să-și arate nemulțumirea față de regimul Groza limitîndu-și la maximum contactele cu acesta 226. Hotărîrea sovieticilor de a nu respecta Declarația de la Yalta a fost primul motiv de discordie între Uniunea Sovietică și aliații ei occidentali. Culmea ironiei este că România s-a dovedit a fi prima problemă importantă pe care au avut-o sovieticii cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Hotărîrea sovieticilor de a nu respecta Declarația de la Yalta a fost primul motiv de discordie între Uniunea Sovietică și aliații ei occidentali. Culmea ironiei este că România s-a dovedit a fi prima problemă importantă pe care au avut-o sovieticii cu "aliatul" lor german, în 1940. Moscova și petrolul României Unul din motivele pentru care americanii se simțeau ofuscați că nu aveau nici un cuvînt de spus în privința României era de natură economică. Prin implementarea prevederilor reparatorii din Armistițiu, sovieticii ajunseseră
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
-o sovieticii cu "aliatul" lor german, în 1940. Moscova și petrolul României Unul din motivele pentru care americanii se simțeau ofuscați că nu aveau nici un cuvînt de spus în privința României era de natură economică. Prin implementarea prevederilor reparatorii din Armistițiu, sovieticii ajunseseră să domine economia românească și își asiguraseră controlul asupra industriei petroliere, domeniu care fusese în mare măsură administrat de companiile petroliere americane și britanice. Companiile americane investiseră în România, de la începutul secolului. Cea mai importantă dintre ele era Româno-Americana
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a determinat și îmbunătățirea relațiilor economice româno-americane. În momentul declanșării războiului, Statele Unite dețineau controlul producției petroliere românești în proporție de 13,8%228. Situația s-a schimbat radical în timpul războiului, cînd Germania a preluat controlul acestei industrii. Ca urmare, după ce sovieticii au intrat în România, în vara anului 1944, ei au considerat petrolul și utilajele petroliere, inclusiv conductele și rafinăriile ca fiind capturi de război și le-au revendicat mai apoi ca despăgubiri în natură 229. Moscova privea Estul Europei ca
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
antebelic 230. Despăgubirile erau un mijloc rapid de reconstrucție și reindustrializare a Uniunii Sovietice și îi asigurau securitatea economică. Petrolul și industria din România făceau parte din acest program. Pentru a-și asigura o continuitate în relațiile economice cu România, sovieticii au încheiat cu Bucureștiul, pe 16 ianuarie 1945, o Convenție referitoare la despăgubiri și la acordul de Armistițiu, prin care-și rezervau 40% din producția de petrol pentru fiecare din următorii 6 ani. Ulterior, sovieticii au construit o conductă directă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în relațiile economice cu România, sovieticii au încheiat cu Bucureștiul, pe 16 ianuarie 1945, o Convenție referitoare la despăgubiri și la acordul de Armistițiu, prin care-și rezervau 40% din producția de petrol pentru fiecare din următorii 6 ani. Ulterior, sovieticii au construit o conductă directă între Ploiești și Odessa, folosind în acest scop material dintr-o conductă Ploiești-Giurgiu, situată pe Dunăre, ce aparținuse germanilor 231. Washingtonul și Londra au protestat împotriva confiscării utilajelor petroliere de către Moscova, susținînd că acestea aparțin
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
scop material dintr-o conductă Ploiești-Giurgiu, situată pe Dunăre, ce aparținuse germanilor 231. Washingtonul și Londra au protestat împotriva confiscării utilajelor petroliere de către Moscova, susținînd că acestea aparțin companiilor petroliere britanice și americane și că fuseseră luate ilegal de către germani. Sovieticii au ignorat aceste plîngeri pînă la tratatul încheiat în ianuarie cu Bucureștiul, cînd au convenit să nu mai scoată utilaje petroliere din companiile occidentale, deși susțineau că aceste bunuri sînt o captură legală de război 232. La începutul lunii martie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încheiat în ianuarie cu Bucureștiul, cînd au convenit să nu mai scoată utilaje petroliere din companiile occidentale, deși susțineau că aceste bunuri sînt o captură legală de război 232. La începutul lunii martie, Statele Unite au protestat din nou împotriva refuzului sovieticilor de a-i lăsa pe oamenii de afaceri americani din industria petrolului să intre în România 233. Protestul nu a fost dus, însă, la bun sfîrșit pentru că și Roosevelt și Departamentul de Stat erau concentrați asupra problemei poloneze 234. Pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
București, acordul a intrat în vigoare pe 17 iulie, ziua deschiderii lucrărilor Conferinței de la Potsdam. Existau o mulțime de sovromuri, printre care și Sovromtransport și Sovrombanc. Pe aliații occidentali îi interesa, însă, Sovrompetrol, instituție care consolida, în mod legal, controlul sovieticilor asupra industriei petroliere românești. Sovrompetrol răspundea de exploatarea, rafinarea și comercializarea petrolului și produselor petroliere 237. Participarea sovietică la această companie mixtă consta, în mare măsură, pur și simplu, în anumite cote-părți din companiile petrolifere, ce reveneau Moscovei ca despăgubiri
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
asigura Sovrompetrolului un sfert din totalul noilor terenuri petrolifere, precum și o serie de avantaje privind impozitele și creditele 239. Tot Sovrompetrolului îi reveneau și nenumărate utilaje din companiile petroliere americane. În martie 1945, compania petrolieră Româno-Americană s-a plîns că sovieticii luaseră aproape 7.000 de tone de utilaje, adică 65% din rezerva totală de utilaje. În mai, sovieticii au confiscat o nouă cantitate de utilaje. La obiecțiile Departamentului de Stat, aceștia au asigurat din nou Washingtonul că nu au luat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
239. Tot Sovrompetrolului îi reveneau și nenumărate utilaje din companiile petroliere americane. În martie 1945, compania petrolieră Româno-Americană s-a plîns că sovieticii luaseră aproape 7.000 de tone de utilaje, adică 65% din rezerva totală de utilaje. În mai, sovieticii au confiscat o nouă cantitate de utilaje. La obiecțiile Departamentului de Stat, aceștia au asigurat din nou Washingtonul că nu au luat decît ceea ce considerau ei a fi un surplus de utilaje și acele instalații care fuseseră aduse în România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
utilaje. La obiecțiile Departamentului de Stat, aceștia au asigurat din nou Washingtonul că nu au luat decît ceea ce considerau ei a fi un surplus de utilaje și acele instalații care fuseseră aduse în România de către germani, pe vremea ocupației naziste. Sovieticii susțineau că toate utilajele confiscate au însemne germane, că firma Româno-Americană nu le achitase și că acestea fuseseră destinate terenurilor petrolifere din Baku. Așadar, toate materialele cădeau sub incidența Articolului 7 din Armistițiu, fiind "captură de război". Departamentul de Stat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
utilajele confiscate au însemne germane, că firma Româno-Americană nu le achitase și că acestea fuseseră destinate terenurilor petrolifere din Baku. Așadar, toate materialele cădeau sub incidența Articolului 7 din Armistițiu, fiind "captură de război". Departamentul de Stat a atras atenția sovieticilor că, în cazul nereturnării utilajelor, trebuie să li se acorde compensații companiilor petroliere americane, fie prin despăgubiri din partea României, fie prin plăți directe, din partea Uniunii Sovietice 240. Potsdam și România Încercînd să consolideze dominația sovietică asupra României, Stalin le cerea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
adoptase principii și metode democratice. Acest din urmă fapt nu era valabil și în cazul României și al Bulgariei. Truman i-a amintit lui Stalin că, în martie, Statele Unite propuseseră consultații tripartite pentru rezolvarea unor probleme politice din România, dar sovieticii refuzaseră să implementeze prevederile Declarației de la Yalta. De aici și refuzul Statelor Unite de a relua relațiile diplomatice cu Bucureștiul 242. Deși Stalin și-a repetat cererea pe 9 iunie, atît Truman, cît și Churchill au rămas fermi pe poziție. Președintele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au rămas fermi pe poziție. Președintele american a propus, în schimb, ca această problemă să fie discutată la apropiata întrunire de la Potsdam 243. Pe la începutul lui iulie, cele trei puteri aliate erau deja ferme în ceea ce privește poziția adoptată față de România. Interesele sovieticilor erau următoarele, în ordinea importanței: să vadă dacă România își plătește datoriile și oferă despăgubiri pentru stricăciunile cauzate Uniunii Sovietice în timpul războiului; să tragă toate foloasele economice posibile de pe urma României; să țină România departe de infiltrarea capitalismului occidental; și să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
războiului; să tragă toate foloasele economice posibile de pe urma României; să țină România departe de infiltrarea capitalismului occidental; și să mențină cît mai mult timp un regim propice relațiilor de prietenie cu Moscova. Londra ezitase să protesteze împotriva măsurilor luate de sovietici în România, în primul rînd pentru că acceptase dominația sovietică asupra acestei țări. Cu toate acestea, Marea Britanie voia să împiedice căderea Europei de Est sub dominația sovietică și să oprească extinderea comunismului. În afară de aceasta, Anglia avea și anumite interese economice. Deși
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
suporte cheltuielile de întreținere pentru toate trupele sovietice de pe teritoriul românesc. În primele zece luni ale Armistițiului, România plătise deja aproximativ 800 miliarde de lei. Ironia era că înfrîngerea germanilor nu făcuse decît să sporească datoriile țării. Din Articolul 10, sovieticii deduceau că Bucureștiul trebuie să suporte cheltuielile impuse de retragerea Armatei Roșii către patrie, prin România. Ca urmare, datoriile Bucureștiului față de Moscova, conform Articolului 10, aveau să depășească în curînd valoarea totală a despăgubirilor, estimată, prin Articolul 11 din Armistițiu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
data retragerii trupelor sovietice din România 246. Cu toate că era o problemă presantă pentru delegația americană din România, Washingtonul a hotărît să nu o pună în discuție la Potsdam. Departamentul de Stat era mult mai preocupat de încheierea unui acord cu sovieticii privind stabilirea prăzii de război decît de protejarea Bucureștiului împotriva altor plăți către Moscova. Departamentul dorea să se facă o diferențiere clară între bunurile considerate captură de război, ce aparțineau de drept Uniunii Sovietice și proprietatea americană, care nu trebuia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
diferențiere clară între bunurile considerate captură de război, ce aparțineau de drept Uniunii Sovietice și proprietatea americană, care nu trebuia confiscată fără compensații 247. Pe cei de la Washington îi îngrijorau, de asemenea, acordurile recent încheiate, cu privire la sovromuri, acorduri ce asigurau sovieticilor un control cel puțin dominant, dacă nu exclusiv, asupra industriei și comerțului românesc. Această exclusivitate contravenea intereselor comerciale americane și Statele Unite doreau lărgirea comerțului, multilateral și fără discriminări. Deși accepta faptul că sovieticii au interese speciale de securitate în România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
recent încheiate, cu privire la sovromuri, acorduri ce asigurau sovieticilor un control cel puțin dominant, dacă nu exclusiv, asupra industriei și comerțului românesc. Această exclusivitate contravenea intereselor comerciale americane și Statele Unite doreau lărgirea comerțului, multilateral și fără discriminări. Deși accepta faptul că sovieticii au interese speciale de securitate în România, America se opunea, totuși, înțelegerilor economice preferențiale, care asigurau Moscovei monopolul asupra economiei românești 248. Mai mult decît atît, Washingtonul dorea ca oamenii de afaceri americani să aibă acces nelimitat în România, pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
capăt Armistițiului și să înceapă tratativele de pace. Guvernul american recunoștea greutățile cauzate României de condițiile Armistițiului. Acesta nu era dispus să renunțe, însă, la influența, redusă, ce-i drept, asupra României, înlocuind Armistițiul cu guvernul de pe atunci, controlat de sovietici 252. Cea de-a cincea problemă era retragerea trupelor sovietice din România, așa cum se stabilise pe 30 octombrie 1943, prin Declarația celor patru națiuni de la Moscova 253. Oricum, pînă la încheierea păcii nu se putea face nimic în acest sens
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
trei puteri să fie implicate, în mod real, în luarea deciziilor. Anticipînd dorința puterilor occidentale de a aborda această ultimă problemă, Moscova a anunțat o revizuire a operațiilor administrative ale Comisiilor de Control ale Aliaților. În ceea ce privește Comisia de Control Maghiară, sovieticii au hotărît ca cei din Comisia Aliată de Control să trimită directive autorităților ungare numai după ce au obținut "acordul" reprezentanților britanici și americani 254. Cu patru zile mai tîrziu, pe 16 iulie, vicepreședintele Comisiei Aliate de Control, generalul Susaikov a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]