KorAP: Find »[drukola/base=speculație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...82 83 84 ...154 >

3,846 matches

Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653

simbolică a miturilor nu este speculalivă, deoarece ea este o invenție supraconștientă și nu un raționament irațional. Teologia nu este decît o reflecție logică, o organizare științifică falsificată în planul imaginației. Iată de ce este ea obligată să caute sprijin în speculațiile metafizice ale filosofiei, în speranța că va găsi aici dovezi concludente ale existenței personale a lui Dumnezeu. Doar permanentul autocontrol al spiritului, prin eliminarea iar și iar a oricăror atribuiri și concluzii, este în măsură să deschidă calea emoției în fața

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
formuleze simbolic. Efortul speculativ va manifesta tot mai distinct o tendință de a se replia, de a se mulțumi să-și citice propriile lui mijloace, de a se rezuma la o Critică a Cunoașterii. Grație acestei autocritici a spiritului, eroarea speculațiilor metafizice devine problema centrală: cu ce drept vorbește rațiunea umană despre un Dumnezeu real? Ce drept are ea să-i atribuie trăsături umane? Problema este formulată pentru prima dată în cugetarea lui Descartes : "gîndesc, deci exist". Intenția acestei cugetări este

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
o reînnoire a gîndirii umane și a dat naștere unei mișcări spirituale ale cărei dezbateri continuă și în zilele noastre. Ea presupune constatarea că gîndirea umană ea însăși un fenomen real ar trebui să studieze numai fenomenele existente, excluzînd orice speculație metafizică, ceea ce Descartes explică amănunțit în al său "Discurs asupra metodei", care constituie și astăzi temelia filosofiei sub forma Existențialismului și a Fenomenologiei. Oricît de adevărat ar fi faptul că gîndirea umană nu poate explica decît fenomenele reale, greșeala deja

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
o dată cu ele însăși posibilitatea unei metafizici simbolice. Cercul erorii se închide; dar el nu se închide decît ca să ducă din nou la adevărul simbolic, deoarece acest cerc a avut drept puncte de pornire dogmatizarea simbolurilor și explicarea speculativă a inexplicabilului, speculație prin care credința într-un dumnezeu real este opusă celei în misterul vieții: religia contra religiozității. Ceea ce neagă filosofia devenită critică a cunoașterii este posibilitatea de a-l cunoaște realmente pe dumnezeul presupus a fi un personaj concret care ar

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
studieze spiritul deformat și deformant: greșeala vanitoasă și consecința ei culpabilă, ceea ce nu va fi posibil să se realizeze decît prin autocritică introspectivă unic criteriu de obiecititate științifică ce permite stabilirea unei VERITABILE CRITICI A CUNOAȘTERII, bazată pe eliminarea oricărei speculații metafizice prin recunoașterea existenței misterului. De aici rezultă NECESITATEA OLIGATIVITĂTII STUDIERII CELOR DOUĂ MANIFESTĂRI MODALE ALE EI: LUMEA EXCITANTĂ ȘI PSIHICUL EXCITABIL, legate prin dorințe, care, reținute și lipsite de descărcarea imediată, devin motiv, cauză intrapsihică a activității. Teoria cunoașterii

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
ȘI PSIHICUL EXCITABIL, legate prin dorințe, care, reținute și lipsite de descărcarea imediată, devin motiv, cauză intrapsihică a activității. Teoria cunoașterii este imposibilă fără studiul introspectiv al intrapsihicului. Exigența aceasta este deja inclusă în cugetare. Căci, dacă gîndirea, excluzînd orice speculație, este unicul criteriu al adevărului, atunci sîntem obligați să admitem că ea nu este decît o parte a funcționării psihicului și că ar trebui să-i analizăm toate manifestările conștiente și extraconștiente -, precum și interinfluența acestora. Cum ar putea fi atunci

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
care viața psihică nu este decît un epifenomen al evoluției somatice, cît și de psihologia ezoterică, pentru care spiritul uman nu constituie o parte a funcționării psihice, ci manifestarea în om a unui Spirit absolut, ceea ce deschide o cale nouă speculațiilor metafizice. Fiindu-ne imposibil să intrăm aici într-o polemică care nu s-ar mai referi la tema centrală limbajul simbolic și simbolul "Divinității" nu poate fi vorba decît despre fixarea poziției unei psihologii introspective pentru care ideologiile, ca și

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
fără psihic. Paralelismul lor nu constituie o stabilizare și CU ATÎT MAI PUȚIN O PRESTABILIRE, ci o evoluție atît manifestă prin modalitățile intenționalității ei finale, cît și misterioasă prin originile sale. Aceste constatări fundamentale elimină din științele asupra vieții orice speculație metafizică (Spirit absolut sau Materie absolută) și o înlocuiesc cu necesitatea studierii biogenezei evolutive atît a vieții psihice, cît și a somei 31, căci biogeneza constă tocmai în încarnarea treptată a spiritului (funcției psihice) în materia somă (sensul mitului încarnării

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
psihice, cît și a somei 31, căci biogeneza constă tocmai în încarnarea treptată a spiritului (funcției psihice) în materia somă (sensul mitului încarnării). Evoluția psihosomatică constituie un continuum misterios și în același timp manifest. Acest lucru ne permite fără riscul speculației să abandonăm etapa atinsă (spiritul explicativ și valorificator al omului) ca să coborîm pînă la originile vieții sau să urcăm de la origini pînă la etapele viitoare. Aceste căi complementare permit apropierea treptată de atingerea obiectivului deliberării: eliberarea esențială de greșeală, atît

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
etice și a forței ei eliberatoare numită Cristos. Este indispensabilă aici darea unui avertisment în vederea fixării atenției asupra definiției "psiholgiei metafizice". Termenul nu se referă deloc la faptul că psihologia motivelor, instrumentul descifrării, și-ar propune să se piardă în speculații metafizice. Dimpotrivă: psihologia metafizică -psihologia care analizează imaginile metafizice ale miturilor își propune să elimine cît mai radical posibil orice speculație metafizică, extrăgînd din ele imanența semnificației subiacente: emoția încercată în fața misterului și a forței lui sublim motivante, rădăcină esențială

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
Termenul nu se referă deloc la faptul că psihologia motivelor, instrumentul descifrării, și-ar propune să se piardă în speculații metafizice. Dimpotrivă: psihologia metafizică -psihologia care analizează imaginile metafizice ale miturilor își propune să elimine cît mai radical posibil orice speculație metafizică, extrăgînd din ele imanența semnificației subiacente: emoția încercată în fața misterului și a forței lui sublim motivante, rădăcină esențială a problemei etice. În această privință, nu este inutil să amitim faptul că instanța supraconștientă, autoarea simbolurilor metafizice, este identică cu

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
evite. Acest aspect aparent al unei posibile definiții a misterului absolut este cel care a incitat filosofia să încerce să elaboreze o definiție tot mai clară, ceea ce a făcut-o să ridice probleme inutile și iraționale care au dus la speculații metafizice. Nu se poate explica și există totuși dorința de înțelegere a modului în care acest "Unul" nelimitat și indistinct poate include multiplicilatea distinctă reprezentată de apariție și a modului în care multiplicitatea aceasta a putut ieși, deriva din acest

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
El nu este decît un idol, ipostaziat cu scopul de a-l face să fie sugestiv. Nu mai este decît un pretext de îndoială intelectuală, o atitudine față de credință, o teoremă care duce la discuții sterile, un născut mort al speculației, o abstracție lipsită de obiectul pentru care ar fi abstractă: o apariție care nu-și face apariția, o efigie suspendată în vid, țintă oferită săgeților critice ale ateismului, el însuși pradă greșelii metafizice prin tendința sa de a elimina misterul

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
unui obiect sau a altuia cu "Esența" comună în mod misterios tuturor obiectelor, cu misterul existenței, înseamnă confundarea logicii cu metafizica, înseamnă a crede că ar putea exista o metafizică logică sau o logică metafizică. Este tocmai greșeala care definește speculația teologică atunci cînd caută sprijin și dovezi în speculațiile filosofiei metafizice, în loc să se mulțumească cu propriile pseudo-dovezi bazate pe miracolele declarate ca fiind revelație divină. Rațiunea nu și-ar putea asuma rolul critic și autocritic decît definind conceptele logice și

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
mod misterios tuturor obiectelor, cu misterul existenței, înseamnă confundarea logicii cu metafizica, înseamnă a crede că ar putea exista o metafizică logică sau o logică metafizică. Este tocmai greșeala care definește speculația teologică atunci cînd caută sprijin și dovezi în speculațiile filosofiei metafizice, în loc să se mulțumească cu propriile pseudo-dovezi bazate pe miracolele declarate ca fiind revelație divină. Rațiunea nu și-ar putea asuma rolul critic și autocritic decît definind conceptele logice și imaginile simbolice. Or, căutarea definițiilor termenilor simbolici constituie tema

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
fiind ca principiul individualizării, psihicul (ansamblul funcționării psihice legate de somă), nu este nemuritor și deoarece simbolurilor metafizice "Dumnezeu și Suflet" nu le corespunde nici o realitate tangibilă, imortalitatea nu există în nici un mod. Constatarea aceasta nu se bazează pe o speculație oarecare. Din contra, ea elimină orice speculație, decurgînd în mod necesar din constatarea existenței unui limbaj simbolic a cărui terminologie este comună tuturor mitologiilor, viselor nocturne și textelor biblice. Discuțiile destinate stabilirii faptului dacă Dumnezeu și Sufletul există cu adevărat

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
psihice legate de somă), nu este nemuritor și deoarece simbolurilor metafizice "Dumnezeu și Suflet" nu le corespunde nici o realitate tangibilă, imortalitatea nu există în nici un mod. Constatarea aceasta nu se bazează pe o speculație oarecare. Din contra, ea elimină orice speculație, decurgînd în mod necesar din constatarea existenței unui limbaj simbolic a cărui terminologie este comună tuturor mitologiilor, viselor nocturne și textelor biblice. Discuțiile destinate stabilirii faptului dacă Dumnezeu și Sufletul există cu adevărat se referă la problema esențială a existenței

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
capriciu. Responsabilitatea pe care își propune să o introducă această concepție nu este îndeplinirea sarcinii omului față de el însuși, față de propria sa natură, față de viață și de misterul ei, ci o obligație față de un spectator-judecător: dumnezeul real. Dar, în afara acestor speculații, ce poate frîna în mod sublim dorințele multiple dacă nu o dorință în stare să devină mai puternică decît toate dorințele multiple și decît fiecare dintre ele și care nu poate fi decît dorința esențială de armonizare, adică de libertate

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
acestei căderi nu poate decît să ducă la o greșeală extraordinar de mare în privința mitului mîntuirii. În dogma mîntuirii se adună în cele din urmă toate erorile rezultate din dogma căderii omului. Explicația greșită a mîntuirii constituie nodul complicației teologice. Speculația filosofică este aici amestecată cu cele mai primitive elemente animiste. Acestea sînt mai ales elementele animiste care exercită un farmec greu de rupt, întrucît stratul magic dăinuie încă și în zilele noastre El nu este o instanță, ci constituie baza

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
afirmația sau de a muri pe rug. I s-a acordat un răgaz de două săptămîni ca să reflecteze, dar, decît să jure strîmb, a preferat rugul. În privința ezoterismului, acesta a marcat în toate culturile decadența misticismului sub două forme ambivalente: speculația teozofică și satanismul, eșuarea eticii în banalizarea excesivă. Aceste două forme de ambivalență nu sînt deloc absente în epoca actuală, ba chiar cunosc o nouă perioadă de înflorire. 4) ACTUALITATEA PROBLEMEI ESENȚIALE În fiecare moment al cursului istoriei, starea din

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811

c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Tiberiu Brăilean Fundamente filosofice ale economiei EDITURA JUNIMEA IAȘI 2008 În căutarea "sensului" pierdut... Evenimentele scriitoricești din ultima vreme ne descoperă un Tiberiu Brăilean complex și sofisticat, fermecat deopotrivă de sirenele verbului poetic, de arcanele speculației sistematice, de ispitele redemptorii ale gnosticei Sofia sau de tainele hermetice reciclate netransparent întro "lume pe dos" ca a noastră. Discret subversiv, dar mereu surprinzător, distinsul universitar ieșean trece dezinvolt de la volutele metaforice ale Psalmilor și Cîntării Cîntărilor, la plimbările

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
speculativ, dar și semn al risipirilor fără număr sau al dezunirii ireversibile. Filosofia s-a scindat radical, dar și economia și-a brăzdat dezarmonic teritoriul, uitînd fundamentele dar și rațiunea originară. Epistema recentă este una care desfide orice formă de "speculație", alta decît cea mercantilă. Îndemnul la regăsire nu poate fi decît salutar, adap-tînd sau ajustînd discursul celuilalt la propriile exigențe paideice. Lucru dovedit, filosofiile "nefilosofilor" au mai mult decît altele atuul concreteții, al bunei poziționări tematice, al specializării rafinate speculativ

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
în general. Căci melanjul intim al celor două me-taforme ale gîndirii nu se produce numai în profunzimile epistemologiei, ca în cazul anumitor științe naturale, ci urcă la suprafață, etalînd în toată splendoarea lor turbulențele influențelor încrucișate dintre raționamentul științific și speculația filosofică. Or, în acest melanj filo-sofico-științific se dezvoltă o a treia metaformă a discursului savant, rațional și conceptual în egală măsură și la fel de doritoare ca și celelalte două de a produce o cunoaștere a lumii: ideologia. 3.1. O CONCEPȚIE

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
fost operată în modul cel mai laborios. A fost necesară o lungă perioadă latentă pentru a extrage gîndirea economică din discursul confuzional în care se amestecau totalitatea aspectelor vieții terestre și cîteva conjecturi asupra vieții celeste. Pe jumătate degajată de speculația filosofică, dar încă neinstalată deplin în raționamentul științific, gîndirea eco-nomică preștiințifică avea să adopte forma de economie politică, a cărei vîrstă de aur se întin-de de la Smith (ultimul economist moralist) la Walras (primul economist științific). Cruciale în dezvoltarea științei econo-mice

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
gîndirea economică avea încă nevoie să le depășească pentru a accede la scientificitate. Acest lucru avea să se producă în a doua jumătate a secolului al XX-lea, moment de emergență definitivă a spiritului științific în economie. 3.1.2. Speculație filosofică și raționament științific Această "istorie" a gîndirii economice științifice, ce joacă un rol instituțional non-neglijabil astăzi în raporturile interne de forțe ale comunității economiștilor, este totuși dificil de luat în serios. Trei argumente ne vor ajuta să alungăm îndoiala

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]