8,775 matches
-
mea cu celălalt sau cu ceilalți. Această Întâlnire nu este numai o simplă punere față-n față, ci este, așa cum vom vedea mai departe, și un acord sau un dezacord al raportului dintre două persoane. Ea poate avea un caracter spontan sau poate fi dorită, pregătită sau așteptată. În orice caz, când este un acord reciproc, ea compensează competiția și tendințele de dominare ale unei persoane față de celălalt care, cel puțin formal și În primele faze ale Întâlnirii, rămân ascunse. Este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
natura psihologică a Eului său: tare, slab, captativ, repulsiv, apropiat, distant, cald, rece, binevoitor, rău, inteligent etc. Fiecare resimte prezența celuilalt ca pe o persoană similară, iar Întâlnirea este o situație de punere de acord primară, fie că ea este spontană, fie pregătită anterior, așteptată sau dorită. că Semnificația socială a imaginii personale are o valoare extrem de mare, poate cea mai importantă dintre toate. Imaginea Eului unui individ este percepută de către alții, În planul social și al relațiilor interpersonale, sub semnul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
echilibru vital, somatic și psihic, suferința devine pentru individ un „destin” (H.E. Sigeristă. În ceea ce privește originile durerii, acestea sunt diferite, ca de altfel și natura lor. În general, sunt admise trei forme de durere, după originea și natura lor: aă durerea spontană, de regulă acută, de scurtă durată și trecătoare, lipsită de pericol vital; bă durerea provocată, mai nuanțată, mai complexă și care poate fi o durere provocată de alții, sau o durere autoprovocată; că durerea imaginară, care este o durere psihică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ridiculiza. Râsul este contagios, pe când plânsul este singular. El atrage atenția dar nu este contagios. Cel mult trezește compasiune, dorința de a căuta să-l Înțelegem și să-l ajutăm pe cel aflat În impas. Plânsul este Întotdeauna sincer și spontan, fiind mai greu de stăpânit, pe când râsul poate fi controlat voluntar. 2. Disperarea Este un sentiment vital, datorat impresiei că În fața ta totul se Închide. Este forma de supremă izolare, de totală limitare și Închidere interioară a ființei umane. Disperarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este reprezentată prin bocire sau plângere, tânguirea colectivă legată de despărțirea de cel care a murit. Aparent, cele două mari grupe de experiențe psihomorale ale durerii și plăcerii au un pronunțat caracter cultural, ca forme de manifestare. Ele sunt conduite spontane sau programate, cu caracter simbolic, absolut obligatoriu, inseparabile de viața individuală sau colectivă. Din acest motiv, suntem obligați să le cunoaștem semnificația internă. Rolul lor este de a ușura traumatismul sufletesc și moral al despărțirii. Dacă am stabilit faptul că
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sensul de „a-fi-Împreună-cu”, presupune, așa cum am spus câteva etape, și anume; aă Așteptarea unei Întâlniri cu un loc, un obiect, o persoană. Este o etapă de pregătire care poate fi planificată anterior, dorită sau impusă, sau poate dimpotrivă, să fie spontană, ca surpriză. bă Întâlnirea propriu-zisă reprezintă contactul direct cu celălalt, punerea față-n față, faptul de „a-fi-Împreună”. Aceasta reprezintă starea de coprezență propriu-zisă. că Încheierea, sau sfârșitul Întâlnirii a faptului de „a-fi-fost-Împreună”, și despărțirea celor doi. La aceste trei etape
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
faptul că eu nu pot acționa voluntar asupra forței vitale de care dispun, dar eu pot să-mi mobilizez forța sufletească conform voinței mele, nevoilor și intereselor mele. În egală măsură, forța sufletească se poate afirma singură, În actele mele spontane, de creație artistică sau de cercetare științifică. Ea este mobilizată de motivații interne În aceste situații și nu de intențiile mele conștiente și voluntar dirijate, rațional. Rezultă de aici faptul că forța sufletească este potențialitate care se manifestă În act
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
moral sau, dimpotrivă, prin intenții cu caracter negativ imoral: intrigă, calomnie, situații conflictuale etc. Temele pot fi pregătite anterior sub forma unor „proiecte de acțiune” sau pot reacutiza vechi pasiuni aflate În stare de latență, după cum pot izbucni În mod spontan sub formă de conflicte. Temele acțiunilor psihologice se dezvoltă pe fondul unor pasiuni care generează stări de tensiune interioară, neliniști, proiecte, având o importantă Încărcătură emoțional-afectivă care le Întrețin și care ajunsă la un nivel de saturație se va manifesta
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În felul acesta, mai mult decât o simplă Întâlnire. El este o intimitate reciprocă bazată pe sentimente morale prin care este compensată o suferință, o lipsă, o stare precară a unei persoane de către alta. Ajutorul este trăit ca o atitudine spontană care vine dinspre conștiința morală a celui care oferă, dar, În același timp, este și o voce a rațiunii, care Îmi spune că cel aflat În suferință, În nevoie, trebuie ajutat. Anulând, prin ajutor, suferința altuia, care mă tulbură, eu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
strategie pe care fiecare individ trebuie să o aibă În vedere atunci când urmează să se Întâlnească cu altul. 1. Acordul Prin acord se poate Înțelege situația de acomodare pozitivă a două persoane În cazul unei Întâlniri. Pregătită În prealabil, sau spontană, această Întâlnire are un caracter pozitiv prin faptul că cei doi pot stabili o relație interpersonală imediată. Ei pot comunica liber, degajat, sincer. Se stabilește și o punte emoțional-afectivă Între aceștia, construindu-se treptat o ambianță În care cei doi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la dezvoltarea lor sufletească și morală. 2. Dezacordul Se Înțelege prin dezacord situația de neacomodare, de inadaptare reciprocă, cu caracter de respingere negativă a două persoane În situația Întâlnirii dintre ele. Deși poate fi pregătită În dinainte, sau poate fi spontană, această Întâlnire va fi negativă, Întrucât cei doi nu vor putea niciodată să stabilească Între ei o relație interpersonală. Fiind diferite ca interese, ca gusturi, preferințe, tip afectiv, model de gândire, nivel de cultură, profesiuni etc. cele două persoane nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prejudiciată. Este un fel de reîntoarcere la situația anterioară conflictului, o anulare a traumatismului psihomoral al victimei. Reparația prejudiciului nu se face numai prin acțiuni exercitate asupra victimei, ca terapii morale psihologice. Ea are caracterul unui act de autocompensare psihomorală spontană, care ține de mecanismele de apărare/afirmare ale Eului persoanei respective. Acestea sunt următoarele: aă restituirea obiectelor furate victimei; bă retractarea injuriilor, calomniilor, a intrigilor la adresa acesteia; că uitarea celor Întâmplate, cu caracter traumatizant de către victimă; dă uzarea actelor de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
proces curativ. Începând de la Bichat, se consideră că reacția este un proces curativ, fie spontan, fie indus de puterea medicului (sugestie, persuasiune). Reacția morală ajunge ca, în felul acesta, să se identifice cu vindecarea, ce face apel la o emoție spontană sau provocată. Acest punct de vedere remaniază un întreg domeniu al patologiei și, în final, însăși concepția medicală, fapt care l-a determinat pe Bernheim să afirme că „boala nu este o ontologie, un lucru străin implantat în organism; starea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
motivată de ura reciprocă între combatanți, fiecare dintre aceștia urmărind distrugerea adversarului. Redăm mai jos, comparativ, caracteristicile fiecăruia dintre cele două tipuri de combativitate. Tipul de combativitate Controlată (lupta sau competiția) Necontrolată (bătaia sau confruntarea) Pregătită și programată Nepregătită, neprogramată, spontană Partenerii/grupurile sunt special pregătiți/antrenați în vederea competiției Partenerii/grupurile nu au nici un fel de pregătire prealabilă Se desășoară după un cod de reguli stricte care trebuie respectate în mod obligatoriu Nu respectă nici un fel de reguli Respectă adversarul Nu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
le pot lua protestele sunt „meeting”-utile și „grevele”; ele trebuie considerate în primul rând forme de proteste verbale; b) a doua categorie de conflicte sociale o reprezintă conflictele propriu-zise; acestea sunt forme de confruntări sociale civile, de mare anvergură, spontane, cu caracter brutal și care apelează la violență; este în principal despre o formă de violență fizică distructivă; aceste conflicte au mai mult caracterul unor mișcări spontane, dar pot fi și pregătite în prealabil, după un plan minuțios, adesea într-
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reprezintă conflictele propriu-zise; acestea sunt forme de confruntări sociale civile, de mare anvergură, spontane, cu caracter brutal și care apelează la violență; este în principal despre o formă de violență fizică distructivă; aceste conflicte au mai mult caracterul unor mișcări spontane, dar pot fi și pregătite în prealabil, după un plan minuțios, adesea într-o manieră de clandestinitate (complot, conjurație etc.); ele vizează persoane fizice care incarnează simboluri ale autorității, instituții, dar și ordinea socială; în principal, însă, este vizată puterea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mimare/reproducere a unor tulburări psihice, ci are și implicații sociale și medico-legale, economice etc. Din punct de vedere medico-legal, simularea înglobează toate producțiile fanteziste imaginabile, de tulburări subiective sau fapte de imitație artificială a unor stări morbide sau leziuni spontane (A. Costedoat). În unele situații este posibil ca simptomele să fie reale, dar în acest caz ele sunt exagerate de subiect. Este cazul suprasimulării. În alte situații, boala este posibil să fi existat în realitate, dar, deși ea s-a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
evaluați la vârsta de 5 ani, copiii respectivi au avut un coeficient de inteligență și o dezvoltare a vorbirii superioare celorlalți copii, iar proporția de țesut adipos a rămas în continuare mai mică. Efecte benefice 1. Scad riscul de avorturi spontane cu cariotip cromozomial normal (trebuie specificat că avorturile spontane cu cariotip anormal au alt mecanism de producere); 2. Reversează rezistența la insulină existentă în trimestrul al treilea de sarcină, acest fapt având drept consecință scăderea riscului de feți mari pentru
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
avut un coeficient de inteligență și o dezvoltare a vorbirii superioare celorlalți copii, iar proporția de țesut adipos a rămas în continuare mai mică. Efecte benefice 1. Scad riscul de avorturi spontane cu cariotip cromozomial normal (trebuie specificat că avorturile spontane cu cariotip anormal au alt mecanism de producere); 2. Reversează rezistența la insulină existentă în trimestrul al treilea de sarcină, acest fapt având drept consecință scăderea riscului de feți mari pentru vârsta gestațională prin ameliorarea toleranței la glucoză și prin
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
de Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor) (2): Hipertensiunea arterială indusă de sarcină; Insuficiența coronariană; Întârzierea în creșterea intrauterină a fătului; Hemoragiile de trimestru 2 sau 3; Insuficiența cervico istmică; Iminența de naștere prematură; Naștere prematură în antecedentele obstetricale; Ruperea spontană prematură a membranelor; Placenta praevia (placenta jos inserată); Sarcina multiplă; Abdomenul cicatricial; Câștig ponderal insuficient (sub 1 kg/lună în ultimele trimestre). Trebuie avut în vedere faptul că în timpul parcurgerii programului de exerciții pot să survină unele evenimente care să
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
un orar, sub formă de lecții, cu toți elevii clasei respective. Modalitățile propuse la sfârșitul secolului trecut, și mai ales, în primele decenii ale secolului nostru, în spațiul pedagogic european și american sunt: • activități practice și jocuri bazate pe interesele spontane ale elevilor; • desfășurarea activității în clase organizate pe discipline, nu pe criteriul vârstei; • organizarea activității pe “centre de interes” ; • organizarea activității pe grupe de elevi. 2. Clasificarea modalităților de organizare a activității didactice Există trei moduri de organizare a activității
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
o metodă de simulare a creativității, realizabilă prin discuții și dezbateri, ce urmăresc formarea unor calități imaginative, creative și a unor trăsături de personalitate spontaneitate, toleranță. O ședință de brainstorming se începe prin enunțarea unei probleme după care, în mod spontan, se emit soluții. Scopul central îl reprezintă enunțarea a cât mai multe puncte de vedere, nimeni neavând voie să critice, să contrazică sau să ironizeze ideile colegilor. IV. Proiectarea activității didactice În funcție de spațiul de timp putem clasifica două tipuri fundamentale
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
depășesc nivelul elementar al achiziției de cunoștințe. b) Procesele de învățare - constituie ținta concretă de zi cu zi a educatorului. Educația eficientă nu este decât o activitate de dirijare a acestor procese în vederea realizării unor scopuri și obiective definite. Învățarea spontană este un fenomen firesc, dar din perspectiva tehnologiei educaționale, rostul profesorului este tocmai acela de a controla procesele care o compun și a le orienta în direcția unor obiective precise. Instruirea înseamnă dirijarea proceselor de învățare. 3. Elaborarea strategiilor didactice
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
cunoștințe prezentate de profesor, ci mai ales ca un proces intelectual activ, care antrenează capacitățile elevilor în realizarea unei multitudini de sarcini instructiv-educative. Metodele activ-participative, subliniază J. Piaget, au drept rezultat educarea autodisciplinei și a efortului voluntar, promovează interesul, activitatea spontană, munca independentă. Însușirea cunoștințelor se realizează mai bine prin acțiuni personale ale elevilor, dirijate de profesor, decît prin procedee de simplă repetiție a ceia ce s-a primit și înregistrat. O astfel de învățare nu este posibilă decît utilizând metode
STRATEGII EDUCAŢIONALE CENTRATE PE ELEV- METODE, PROCEDEE, MIJLOCE DIDACTICE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Matei Maricica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_898]
-
un orar, sub formă de lecții, cu toți elevii clasei respective. Modalitățile propuse la sfârșitul secolului trecut, și mai ales, în primele decenii ale secolului nostru, în spațiul pedagogic european și american sunt: * activități practice și jocuri bazate pe interesele spontane ale elevilor; * desfășurarea activității în clase organizate pe discipline, nu pe criteriul vârstei; * organizarea activității pe “centre de interes” ; * organizarea activității pe grupe de elevi. 2. Clasificarea modalităților de organizare a activității didactice Există trei moduri de organizare a activității
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]