2,116 matches
-
împotriva legilor firii, și nu era, omenește vorbind, decît un biet astenic, ale cărui vise fastuoase sau mohorîte pluteau ca o negură între conștiința lui și realitate." E momentul cînd Mateiu pare a cădea în lumea lui Dostoievski, pregătit pentru spovedanie și automărturisire. Cel care pe un blazon ex libris includea inscripția "Ex libris domini Matthaevs Ioan Caragiale Cavaler al Ordinului Sfîntului Ioan de Ierusalim", tatona încă din 1901 morga aristocratică: "Eu dezvolt o mare morgă acasă, beau cafea în vieux
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cuvântul lui Hristos trebuie cunoscut prin predică, iar cel supus primirii sfintelor taine (îndeosebi botezul și împărtășania) trebuie să adere în deplină cunoștință de cauză. Cea de a treia funcție - judecarea, nu poate fi decât una spirituală aplicată credincioșilor după spovedanie, sau clericilor din partea ierarhilor. Jurisdicția sacerdotală privește în egală măsură pe credincioși și pe dascălii acestora (preoții) și chiar pe ierarhi. Dacă pentru credincios căderea în păcat, mărturisită prin spovedanie este sancționată spiritual prin canon și îndemnul de a nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
judecarea, nu poate fi decât una spirituală aplicată credincioșilor după spovedanie, sau clericilor din partea ierarhilor. Jurisdicția sacerdotală privește în egală măsură pe credincioși și pe dascălii acestora (preoții) și chiar pe ierarhi. Dacă pentru credincios căderea în păcat, mărturisită prin spovedanie este sancționată spiritual prin canon și îndemnul de a nu mai greși, la preoți judecarea este exercitată de episcopi, iar în cazul episcopilor de către sinod. În acest ultim caz situația este gravă, pentru că abaterile de la dogmă și principii pot avea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
vicii, văzuți cu milă, duioșie, exasperare, revoltă, ca victime ale unei societăți imorale. Teza, atitudinea moralizatoare, justițiară ocupă prim-planul acestor scrieri, în cele din urmă niște naive literaturizări. Primele schițe ale lui C. Mille (în C. apar, sub titlul Spovedania unui om nou, și capitole din romanul Dinu Milian), prea multe din nuvelele Sofiei Nădejde trimit mai curând la o vocație de gazetar insurgent, în război cu societatea, decât la una de scriitor. Doar Șt. Basarabeanu (Victor Crăsescu), prozator mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
măcinată moral de o conștiință a culpabilității istorice. Etica europeană postnaționalistă a memoriei inspirată de politica regretelor presupune o memorie națională cu mustrări de conștiință, impulsionată de o voință de pocăință în efortul de eliberare catharctică de greșelile trecutului prin spovedania publică și asumarea oficială a păcatelor trecutului. Această penitențializare a politicii memoriei este identificată de către J. Olick ca fiind "noul principiu de legitimare" politică în contemporaneitatea postnaționalistă. Legitimitatea politică în ordinea actuală a postnaționalismului pare a fi condiționată de ritualul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
străvechi. Rolul acestor povestiri este de a salva o lume prin cuvânt, verbul a spune înglobează în el nu doar narația în sine, ci și convenția, codul, atmosfera și ritualul, cunoașterea vieții (acel savoir-vivre), arta conversației. Povestirile vor deveni o spovedanie despre o lume care își mărturisește cu o oarecare libertate carențele, le recunoaște, dar nu manifestă nicio dorință de penitență. În universul boccaccesc există ferma convingere că apreciind binele și frumosul, pledând pentru sinceritate și toleranță a omenescului se poate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
le-am fost eu însămi bici”372. Recunoaște cu dezinvoltură că le-a dat soților argumente false și că a inventat dorințe numeroase pentru a-și îndeplini voia. În cea de-a doua parte a Prologului ei asistăm la o spovedanie a propriei vieți, totul se vrea pus sub semnul deplinei sincerități. Vita domestica are suișuri și coborâșuri, devine, prin focalizatorul său (femeia narator), un spectacol hilar, denaturat. Din peisajul matrimonial, trei soți sunt catalogați „buni” pentru că, firește, erau „bogați, de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
adăposteau de rușinea publică, și acest lucru nu este posibil decât apărând în fața celorlalți, care în acea localitate nu-i cunoșteau năravurile, drept un om virtuos. Face așadar, în fața unui călugăr, chemat să-i ofere o ultimă asistență spirituală, o spovedanie falsă, apropriind-și toate calitățile posibile și arătând o nesinceră evlavie și o modestie exagerată. Urmarea nu este greu de anticipat: murind, Ciapelletto este considerat sfânt, venerat ca atare, ba mai mult, aduce și vindecări asupra celor care i s-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
căreia trebuie să i se împotrivească cu toate puterile. O spune într-una din însemnările lui: „Nimic nu este atât de greu ca a nu te înșela pe tine însuți.“ Era motivul pentru care a continuat să creadă că „o spovedanie trebuie să fie o parte a vieții noi“. Rezultatul pe care l-a urmărit prin mărturisirile sale trebuie să i fi apărut însă nesatisfăcător deoarece interlocutorii săi au socotit că însemnătatea pe care o acordă acestor episoade și vinile pe
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
salvator... * „A recunoaște nu Înseamnă a te supune.” (H. de Balzac) Poți să recunoști vina cu demnitate, mai ales atunci cînd „recunoșterea” este expresia dorinței de a te schimba În bine, de a retrăi În pace cu tine Însuți. * „Singura spovedanie sinceră este cea pe care o facem indirect - vorbind despre ceilalți.” (Emil Cioran) Adevăratul „caracter” se probează prin puterea recunoașterii meritelor altora. De această capacitate se leagă, apoi, cea a recunoștinței. * „Nu există pentru om decît o singură nenorocire adevărată
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ierta.” (J.S. Borges) Însă nu oricine are capacitatea de a realiza uitări necesare: unii oameni fac totul ca, de exemplu, o nedreptate care li s-a făcut s-o păstreze mereu vie În memoria lor afectivă, recompunînd-o necontenit și amplificînd-o. * „Spovedania, și nu păcatul, acordă iertarea păcatelor.” (Oscar Wilde) CÎt timp te menții În neremușcare, durează vinovăția ta: cunoașterea greșelii proprii și căința sînt condițiile psihologice ale Începutului salvării. * „Cele mai multe păcate sînt săvîrșite În gînd, Înainte de a fi traduse În fapte
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mult pe catolici, de multe ori fiind suspectat de către nobilii curții regale că ar fi chiar el catolic, a încercat să reducă autoritatea calvinismului în regat. De asemenea, a permis utilizarea torturii ca mijloc de obținere a mărturiilor, denunțurilor și spovedaniilor religioase. Datorită tuturor acestor probleme interne, până la declanșarea unui război civil nu mai era decât un singur pas. în anul 1641 au avut loc o serie de mișcări interne și de conspirații între tabăra regaliștilor și cea a suporterilor parlamentului
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a nu fi În stare să se lepede de năravurile lui. Profitând, În continuare, de incapacitatea de negociere a lui AN, TB, după ce a generat, prin contextul presupozițional - și prin implicațiile acestuia, imaginea omului bântuit de remușcări, aflat la ceasul spovedaniei, al recunoașterii publice a greșelilor trecutului, iese, brusc, din zona responsabilității comune, a asumării prin noi/ amândoi și marchează un punct foarte important printr-o aserțiune tranșantă, a unui eu singularizat, care este menită să evidențieze diferența specifică fundamentală Între
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
frumusețea de exprimare a Părintelui în paginile lucrării. Cei ce îl cunosc își aduc aminte cu nostalgie de cuvântul său blând, dar cu „putere multă”, prin care a tâlcuit o viață întregă Sfnta Scriptură și a mângâiat în scaunul de spovedanie. Cuvintele folosite sunt delicate, de o tandrețe aparte, sensibile și calde. Dacă rugăciunea este „limbajul lui Dumnezeu către noi și al omului către El”, Părintele demonstrează că este un apropiat și un iubit al lui Dumnezeu. Am putea spune, sintetic
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Dumnezeu. El ne învață și ne sfătuiește, ne ceartă când greșim și ne mângâie cu dragoste părintească pe noi, cei care ne întoarcem prin pocăință și prin rugăciune urmată de mărturisire la duhovnic. Deci, iertarea păcatelor o primim numai după spovedania făcută cu smerenie și pocăință. Ce lecție mântuitoare ne dă Domnul Iisus Hristos prin această pildă a fiului risipitor și în special prin „venirea în sine”. Este un exemplu de urmat de noi cei păcătoși, dar mai ales de cei
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
alipește de patimile și decăderile acestei lumi. Pierderea legăturii cu Dumnezeu prin păcat mâhnește sufletul și împuținează viața noastră. însă, slujbele bisericii ne îndeamnă să fim îndatorați față de milostivirea lui Dumnezeu, să cerem iertarea păcatelor și să nădăjduim mântuirea prin spovedanie, pocăință și împărtășirea cu Sfintele și de viață dătătoarele Sale Taine. Aici cerem cu stăruință ajutorul și milostivirea lui Dumnezeu, cu nădejdea că le vom primi: „Orice veți cere în numele Meu, ... să credeți că veți primi”. Când suntem împreună rugători
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Astfel devine un receptor al Duhului Sfânt. Mai mult decât atât, fiind încercat în războiul asupra răului și având cunoașterea harului dumnezeiesc, poți cu mare ușurință să intri în ssufletului celuilalt și să pătrunzi în inima celui ce vine la spovedanie. Folosul este nespus de mare. El va pleca din fața scaunului de spovedanie alt om, ușurat de patimile știute și neștiute.” Printre multe forme de rugăciune obișnuite în zilele noastre, rugăciunea lui Iisus, s-a bucurat de un larg interes. Fiind
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
încercat în războiul asupra răului și având cunoașterea harului dumnezeiesc, poți cu mare ușurință să intri în ssufletului celuilalt și să pătrunzi în inima celui ce vine la spovedanie. Folosul este nespus de mare. El va pleca din fața scaunului de spovedanie alt om, ușurat de patimile știute și neștiute.” Printre multe forme de rugăciune obișnuite în zilele noastre, rugăciunea lui Iisus, s-a bucurat de un larg interes. Fiind importantă și folositoare pentru noi, creștinii, voi stărui în încercarea de a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
doar o speranță iar publicațiile locale nu trăiesc niciodată prea mult dacă așteaptă să le 406 sosească cuvintele din marile metropole”... Dacă am avut ori nu dreptate, viața a demonstrat-o... * Prometeu Descătușat Prometeu Descătușat este revistă de cultură, artă, spovedanie, civism și are ca director pe Cezar Stegaru. Apare în ianuarie 1993. În editorial se apreciază că ea va fi „o revistă în care să palpite licoarea unui strop de frumos, de înalt, de poezie, de mângâiere.” Cu ambiție, publicația
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Un trezorier, RL, 1995, 29; Tania Radu, Lectura de dimineață, LAI, 1995, 33; Corneliu Crăciun, „Revizuiri”, F, 1995, 9; Monica Spiridon, Recurs la dosarele literaturii române, R, 1995, 11-12; Mircea Cau, Așteptându-l pe Boerescu, CC, 1996, 1-2; Alex. Ștefănescu, Spovedanie și confesiune, RL, 1996, 23; Doru Burlacu, Revizuirea ca bun-simț critic, ST, 1996, 6; Radu Mareș, Criticul studiat la „egograf”, TR, 1996, 28; Anca Noje, Ion Simuț - un critic de actualitate, TR, 1996, 31-32; Radu G. Țeposu, Farmecele maligne ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
căreia trebuie să i se împotrivească cu toate puterile. O spune într-una din însemnările lui: „Nimic nu este atât de greu ca a nu te înșela pe tine însuți.“ Era motivul pentru care a continuat să creadă că „o spovedanie trebuie să fie o parte a vieții noi“. Rezultatul pe care l-a urmărit prin mărturisirile sale trebuie să i fi apărut însă nesatisfăcător deoarece interlocutorii săi au socotit că însemnătatea pe care o acordă acestor episoade și vinile pe
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Sorbul, N. Tonitza, F. Aderca, C. Rădulescu-Motru, Tudor Vianu (Pledoarie pentru actori), Zaharia Stancu, Valentin Silvestru, George Topîrceanu, Petru Manoliu. În cadrul rubricii „Foiletonul Rampei” sunt incluse traduceri din Molière (Burghezul gentilom), Anatole France (Insula pinguinilor și Domnul Thomas), F.M. Dostoievski (Spovedania lui Stavroghin), A.P. Cehov, Balzac, H. Sienkiewicz, Émile Zola, Oscar Wilde. Victor Eftimiu traduce poeme de Jean Moréas, Const. A.I. Ghica transpune O aventură pariziană de Guy de Maupassant, Al. Iacobescu - două poezii de Leopardi, iar Tulliu Robeanu - Căsătoria Juliei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
Alunecarea în artificiu („Vulpea serii/ A intrat în cortul zilei/ Și-n gingiile tăcerii/ Sparge sâmburii luminii”) și în manierism diminuează totuși mult efectul scontat. O înnoire e încercată și în placheta Poeme cu livezi. Inadecvat intitulată, ea însumează declarațiile, spovedania și testamentul haiducului Stoica; acesta, rănit în luptă cu potera, agonizează timp de o săptămână. Episodul are încărcătură dramatică, iar personajul - relief epic, dar Stoica nu este în fond decât o mască a eului liric, care, de altfel, se exprimă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
salvează de la inanitatea totală, la Bacovia, prizonier al altei epoci, admiră un simț rar al desenului, iar în Arghezi vede un orator de "reușite". Catalogare ce-i dă prilejul de a-și manifesta refuzul față de poezia lirică, una depresivă, de spovedanie și atmosferă, văduvită de un principiu liberator. Puritatea abstractă a poeziei o află în autonomia ei, una care nu ține de voința poetului în a o sustrage accidentului, ea fiindu-i asigurată de specialitatea universului ei, izvorîtă din acea curăție
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Dumnezeu Însuși și a dreptei credințe: contestarea divinității, nerecunoașterea lui Iisus Hristos ca fiu al lui Dumnezeu întrupat, falsa evlavie, hula, lepădarea de credință, neîncrederea speranței în îndrumarea Sa. Celelalte păcate sînt în contra propriei persoanei și pot avea iertare prin Spovedanie și Pocăință. Citim în Evanghelia lui Marcu 7, 2l-23: "Căci dinăuntru, din inima omului ies cugetele cele rele, desfrînările hoțiile, uciderile, adulterul, lăcomiile, vicleniile, înșelăciunea, nerușinarea, pizma, hula, trufia, ușurătatea. Toate aceste rele ies dinăuntru și spurcă pe om". "Sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]