KorAP: Find »[drukola/base=sprânceană & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...82 83 84 ...162 >

4,031 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603

e o obsesie de-a lui, mi-a șoptit la ureche Sandy. De-aia se ține mereu după stewardese. —Doamne-Dumnezeule. —N-ai de unde să știi niciodată, nu? —Și ești sigură că nu e doar un zvon? am ridicat eu o sprânceană. Adică zvonurile tind să zboare pe-aici, scuză-mi jocul de cuvinte. O prietenă de-a mea l-a văzut. Așa că am auzit direct de la sursă, ca să spun așa. Lucrează la altă companie aeriană și l-a văzut urmând una

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453

de vis. Simt un fior de mândrie și mă Întind să-l pup. — Bună, zice, râzând. Ai grijă. Îmi dă cafeaua. Cum te simți ? — Bine. Îmi dau părul de pe față. Un pic amețită. — Nici nu-i de mirare. Ridică din sprâncene. La ce zi ai avut ieri. Absolut, Încuviințez și iau o gură de cafea. Deci. Ne... mutăm Împreună ! — Dacă Încă mai vrei. Sigur că da ! Sigur că da ! Zâmbesc larg. Și e adevărat. Vreau. Mă simt de parcă m-aș fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
e mai mic ca tine ? — Termină cu prostiile ! se rățoiește Jemima la ea, colorându-se ușor. Zău, Lissy, câteodată ești complet imatură. Oricum, nu-mi doresc absolut deloc un inel cu piatră prețioasă pe deget, răspund eu. Jemima Își ridică sprâncenele perfect arcuite, În semn de „vai de capul tău, ce proastă ești“ și-și ia geanta. — A, adaugă brusc, cu ochii mijiți. Mi-ați luat cumva vreuna dintre voi puloverul Joseph ? Urmează un scurt moment de tăcere. — Nu, zic nevinovată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
a promis că nu-i spune. N-a fost așa, spun repede. Tocmai Încercam să-i demonstrez multele și excelentele calități ale Panther Prime, când mi s-a... vărsat sucul. Vărsat e un fel de a spune. Paul ridică din sprânceană, Într-o manieră destul de lipsită de prietenie. — Am Înțeles. Ai fost un pic depășită de situație. — Ba nu, zic repede. Adică... totul ar fi fost OK, dacă... vreau să spun că, dacă Îmi mai dai o șansă, am să mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
În scaun, Încercând să mă ascund În spatele computerului. Poate că n-o să mă recunoască. Poate că n-o să-și amintească. Poate că n-o să... Fuck. Se uită la mine. Văd licărul de surpriză din ochii lui, după care ridică din sprânceană. Mă recunoaște. Te rog nu veni spre mine, mă rog În gând. Te rog, nu veni la mine. — Iar ea cine e ? Îl Întreabă pe Paul. — Ea e Emma Corrigan, unul dintre asistenții noștri de marketing juniori. Pornește către mine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
despre ceva. Știu, spun, făcând eforturi să-mi controlez vocea. Dar, dacă se poate, aș dori să-mi spun și eu punctul de vedere, mai Întâi. Preț de o clipă, Jack Harper pare total luat prin surprindere - apoi ridică din sprâncene. — Sigur. Spune. Intru În cameră, trag aer adânc În piept și-l privesc drept În ochi. Domnule Harper, știu de ce m-ați chemat aici. Știu că am greșit. A fost o rătăcire de moment, pe care o regret amarnic. Îmi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Aproape am ieșit, când mă opresc brusc. Stați așa. — Ce e ? — Ce să le zic dacă mă Întreabă despre ce am vorbit ? spun stânjenită. Toată lumea o să vrea să știe. De ce nu le spui c-am discutat despre logistică ? Ridică din sprânceană și Închide ușa. ȘASE Tot restul zilei, la serviciu e o atmosferă de sărbătoare. Dar eu nu pot să fac altceva decât să stau pur și simplu, minunându-mă de ceea ce tocmai mi s-a Întâmplat. Și seara, În drum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
ești pregătită pentru o promovare, crede-mă. Va trebui să dovedești că meriți mai Întâi. — Dar fac totul cât pot de bine ! Dacă mi-ați da o șansă cât de mică... — Ai avut o șansă, la Glen Oil. Ridică din sprânceană spre mine și mă străbăte un val de umilință. Emma, ce s-o mai lungim, pur și simplu nu ești gata să fii promovată. Mai vedem la anu’. La anu’ ? — OK ? Acum hai, la treabă. Simt că mi se Învârte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Între noi nu e nimic, spune Lissy, Înroșindu-se instantaneu. Nu suntem... Nu făceam decât să ne uităm pe materialele despre cazuri. Asta-i tot. — Asta să i-o spui lu’ mutu’! — Serios ! Asta am făcut ! — OK ! zic, ridicând din sprânceană. Dacă zici tu. Câteodată nu știu ce are, e extrem de timidă și se rușinează de orice. Va trebui să o Îmbăt criță Într-o noapte, și atunci o să aflu de la ea tot ce vreau. — Și... cum a fost ziua ta ? spune, așezându

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Îhm, domnule Harper, spun stângace, iar el ridică ochii spre mine. Voiam doar să-mi cer scuze pentru... Îhm, episodul cu micul meu chiul de ieri. Nu se va mai repeta. Acum aveți cafea băubilă, spune Jack Harper, ridicând din sprânceană. Așa că nu prea mai are rost să vă duceți la Starbucks. — Știu și Îmi pare foarte rău, spun, roșie la față. Și vă rog să mă credeți că a fost chiar ultima, ultima dată când am mai făcut așa ceva. Îmi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
a stârnit suspiciunea a fost că doi angajați s-au ridicat din senin și au Început să cânte imnul Panther Corporation. Nici măcar nu știam că avem așa ceva. — Nici eu, zic surprinsă. Și cum era, mișto ? — Tu ce crezi ? Ridică din sprâncene cu efect comic, iar eu Încep să chicotesc. E foarte ciudat, dar parcă stânjeneala din relația noastră a dispărut aproape de tot. Adevărul e că mă simt de parcă am fi prieteni de când lumea sau așa ceva. — Și cum e cu Ziua Angajaților

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
că e Connor. Și Îl iubesc și toate astea. Dar nu poate oare să facă cumva să prezinte lucrurile astea un pic mai interesant ? Arunc o privire spre Jack Harper ca să văd ce părere are, iar el ridică imediat din sprâncene spre mine. Mă Înroșesc instantaneu, simțindu-mă ușor neloială. O să zică că râdeam de Connor. Ceea ce nu-i adevărat. Nu-i adevărat. — Iar 90 la sută dintre adolescente ar prefera să aibă un conținut caloric mai scăzut, conchide Connor. Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
da. — Bănuiesc că abia aștepți, nu ? — Da. Abia aștept. Am ajuns la lifturi și apăs pe buton. Îi simt ochii fixați asupra mea. Îi simt. — Ce e ? spun defensiv, Întorcându-mă să-l privesc. Am zis eu ceva ? Ridică din sprânceană. În clipa În care Îi zăresc expresia de pe față, parcă m-a Înțepat ceva. Mă Întreb dacă s-a prins de ceva. — Știu la ce te gândești, zic, ridicând mândră din bărbie. Dar te Înșeli. — Mă Înșel ? — Da ! Ești... eronat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
cu o perie de haine. — Ai așa ceva ? — Atunci cu o perie de păr. — Aha. Ridică din umeri. Bine. Fiincă mă Întrebam dacă n-ai cumva chef să ieșim. — Ooo ! Revista Îmi alunecă pe podea. Unde ? — Ghici ce am ! Ridică din sprâncene pentru suspans, apoi Începe să-și caute În geantă. Cu gesturi foarte lente, scoate un inel de chei imens și ruginit, de care e prinsă o cheie nou-nouță de yală. — Ce-i asta ? Încep, nedumerită - apoi, brusc, Îmi pică fisa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
seară ? Ești de acord ? — Mâine seară e perfect. — Vin și te iau de acasă. Trimite-mi adresa ta pe e-mail. La opt ? — La opt e foarte bine ! Când ies din biroul lui Jack, Sven Îmi aruncă o privire, ridicând din sprânceană, dar eu nu zic nimic. Mă Întorc În departamentul de marketing, făcând eforturi uriașe să-mi păstrez calmul și să nu mi se citească absolut nimic pe față. Dar Încântarea din sufletul meu nu are margini și nu reușesc deloc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
că ies În oraș cu un criminal În serie. Ce naiba vrei să spui ? — Am stat lângă el În avion și i-am spus absolut tot despre mine. Mă Încrunt la imaginea mea din oglindă și-mi pensez alt fir din sprânceană. E ora șapte. Am făcut baie, mi-am uscat părul cu foehnul, iar acum sunt la faza machiaj. — Și tipul a invitat-o În oraș, spune Lissy, cu genunchii la piept. Nu e romantic ? — Glumești, nu ? spune Jemima, cu o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Nu sunt deloc nebună ! — Știam că-ți place de el, spune Lissy cam a mia oară. Știam eu. Din prima secundă În care ai Început să vorbești despre el. Se uită la imaginea mea din oglindă. Eu una aș lăsa sprânceana dreaptă În pace. — Serios ? Mă uit cu atenție la sprânceană. — Emma, cum să spui unui bărbat totul despre tine ? Nu se face așa ceva ! Mami mi-a spus Întotdeauna că nu trebuie niciodată să-i arăți unui bărbat care sunt adevăratele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
spune Lissy cam a mia oară. Știam eu. Din prima secundă În care ai Început să vorbești despre el. Se uită la imaginea mea din oglindă. Eu una aș lăsa sprânceana dreaptă În pace. — Serios ? Mă uit cu atenție la sprânceană. — Emma, cum să spui unui bărbat totul despre tine ? Nu se face așa ceva ! Mami mi-a spus Întotdeauna că nu trebuie niciodată să-i arăți unui bărbat care sunt adevăratele tale sentimente față de el și nici ce ai În geantă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
dansezi chiar la nivelul ăsta... — Păi tocmai asta e, că nu știu să dansez, zice imediat. Sunt groaznică. Dar mă distrez pe cinste. Vrei o cafea ? În drum spre bucătărie, se Întoarce și-mi aruncă o privire ciudată, ridicând din sprânceană. — Ca să nu mai zic ce tupeu pe capul tău, să mă acuzi pe mine că fac sex. Unde-ai fost azi-noapte ? — Cu Jack, recunosc cu un surâs visător. Și am făcut sex. Toată noaptea. — Știam eu ! — O, Doamne, Lissy. Sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
modul de gândire al, cum ați spus dumneavoastră, acestei fete absolut obișnuite, care nu are absolut nimic ieșit din comun ? — Da, pot ! spune Jack, privind-o drept În ochi. Pentru că o cunosc pe această fată. — O cunoașteți ? Femeia ridică din sprânceană. — Știu cine este ea, spune Jack. Știu care Îi sunt gusturile; ce culori Îi plac. Știu ce mănâncă, știu ce bea. Știu ce-și dorește de la viață. Poartă patruzeci și patru, dar și-ar dori să aibă patruzeci și doi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Iar mamei Îi tremură vag mâinile În clipa În care lasă florile jos. Sunt stresați, am o revelație subită. Sunt stresați, amândoi. Tocmai Încerc să mă obișnuiesc cu ideea, când apare Paul În ușa biroului său. — Emma, spune, ridicând din sprânceană. Înțeleg că ai musafiri ? — Ăă... da, zic. Paul, ei sunt... Îhm... părinții mei, Brian și Rachel... — Încântat, spune Paul politicos. — Nu vrem să vă deranjăm, spune mama iute. — Nu-i nici un deranj, zice Paul și-i zâmbește fermecător. Din păcate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
facă o fraudă bancară ? Nu. Nu se poate. Nu e În stare de așa ceva. Nu că mi-ar păsa În vreun fel. Îmi permiți să-ți spun că ambele teorii mi se par destul de puțin probabile ? spune Jemima, ridicând din sprânceană. — Foarte bine atunci, zi care-i teoria ta ! face Lissy supărată. — Operația estetică, firește ! spune aceasta cu un aer victorios. Și-a făcut un lifting facial și nu vrea să știe nimeni, așa că s-a dus să-și petreacă perioada

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Cu un licăr de uimire, ia cartea de vizită a lui Mick, care Încă se mai află În mâna mea. Apoi remarcă reportofonul și Îi cade efectiv fața. — Cred că ar cam fi momentul s-o șterg, murmură Mick, ridicând sprânceana către Jemima. Își vâră reportofonul Înapoi În buzunar, Își ridică rucsacul și se strecoară afară din cameră. Câteva momente, nici unul dintre noi nu spune nimic. Nu aud decât sângele zvâcnindu-mi În cap. Cine era ăsta ? spune Jack În cele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598

cu el în geantă, îmi povestește ea, am făcut anu-ăsta Ungaria, dar să știți, domnule, nu se compară, acolo așé de curat îi trenul că nu ți-i silă, aicea trebă să stau cu copilu’ chiar în căcat! (Ridic din sprâncene: nu știu dacă n-o fi vreo prejudecată, am călătorit și eu în trenuri regionale infecte, doar că la nemți nu vinul, ci berea trecută o dată prin stomac forma băltoacele tentaculare). În stația terminus, Zina trebuie să mă selecteze din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
dată de cititul discontinuu, deci Tudor trebuie să strângă, după nici cinci minute, pachetul intelectual și să se dedice lichidului sănătos super-rece, proletar, din apă, malț, hamei, mălai... (Mălai pe dracu’. De când se pune mălai la bere? ridică A. niște sprâncene sceptice. Așa scrie pe sticla de Bergenbier, să te uiți o dată, de curiozitate!) Îți dai seama că sunt iar la serviciu, după gustul acru al băuturii de București. Acasă mama, scăpată de grijile procesului și de surprizele lui Arghiropol, părea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]