3,144 matches
-
cu care fusese căsătorită muriseră toți, fie de boală, fie În accident. Or, tema ei natală conținea o configurație care era cu adevărat legată de „moartea iubirii”: mai multe planete, printre care Venus, stăpâna casei a V-a, și Luna, stăpâna casei a VII-a, se situau În casa a VIII-a, În careu cu Pluto și În opoziție cu Saturn. Evident că această doamnă nu-și indusese Încercările respective. Dar, Într-un fel, alegerile pe care le-a făcut de-
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
unii autori găsesc locuri inedite. Astfel Birică o posedă pe Polina pe o movilă de lut rece, săpat în vederea fabricării de chirpici. În Cimitirul Buna-Vestire, un universitar vede o servitoare spălând podeaua. Profită de poziția ei și de lipsa desuurilor. Stăpâna casei îi surprinde și e inclusă în joc. În același roman, un tânăr beat violează o bătrână îngrijitoare de toalete. După un protest inițial, victima se plasează comod pe vasul obligatoriu în acea dependință și acceptă cadoul. Un prozator de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
canine. Unul dintre ele cade victimă comportamentului absurd al omului. Un june face curte unei tinere doamne și o vizitează adesea sub pretextul admirației față de cățelușa ei albă, Rozica, pe care o îmbie cu bomboane. Cățelușa îl îndrăgește, ca și stăpâna, mai mult pe curtezan decât pe stăpânul și soțul legitim. Acesta, gelos, neputându-se răzbuna pe nevastă, alege soluția odioasă a otrăvirii Rozicăi. Victimă la fel de inocentă, provocând reflecții melancolice poetului Lucian Blaga, este Câinele din Pompei, surprins de valul de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Tratamentele costisitoare constau în injecții cu apă de la robinet. Este justificat, s-ar zice, scepticismul unei servitoare analfabete care, în loc de tratament medical, pune pe răni pânză de păianjen și își vindecă buba spurcând-o cu excremente, e drept că ale stăpânei. Copiii, pretinde ea, se vindecă de orice cu un cărbune stins în apă. Așa pare să fie! Nică, băiet fiind, păstrează o sănătate de fier fără cine știe ce doctorii. Chiar când e lovit de cinstita holeră care bântuie Moldova se vindecă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
neputând fi vindecată de nici unul, venind pe dinapoi, a atins marginea hainei Lui; și Îndată s-a oprit hemoragia ei. Și Isus a spus: „Cine M-a atins”?. Și, toți tăgăduind, Petru și cei care erau cu El au spus: „Stăpâne, mulțimile Te Împresoară și Te Îmbulzesc, și zici: «Cine M-a atins?»”. Și Isus a spus: „M-a atins cineva, pentru că Eu am cunoscut că a ieșit putere din Mine”. Și femeia, văzând că nu a rămas ascunsă, a venit
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
prin excelență, susceptibile de o probațiune științifică medicală....Iresponzabilitatea este starea de incapacitate psihică a unei persoane, care datorită alienației mentale...nu-și poate da seama de acțiunile și inacțiunile sale, ca și de urmările acestora, sau nu poate fi stăpână pe ele prin lipsa voinței în situațiile comiterii unor fapte prevăzute de legea penală.” După lege, unele expertize, printre care și expertiza psihiatrică, sun obligatorii pentru organele judiciare atunci când există îndoieli asupra stării psihice a autorului unei infracțiuni. Misiunea încredințată
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
glasurile participanților căpătau un efect izbitor. În urma unui proces de evoluție îndelung, zeița Isis devenise Magna dea, marea zeiță, care a adus omenirii civilizația și cultura. Era considerată ca fiind cea căreia i se datorau arta agriculturii și descoperirea scrisului, stăpâna navigației, fondatoarea dreptului și a ordinii statale, protectoarea celor persecutați și eliberatoarea din orice situație nedorită. În cultul misterelor prin care era venerată, această cinste revine prioritar soțului ei Osiris, anticul zeu egiptean al vegetației, care moare și învie, după cum
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
romani amintindu-le sacralitatea pământului lor, pe care până și dușmanii se temeau să-l calce, ca și cum amenințarea unei morți oculte ar fi apăsat asupra lor, dacă ar fi profanat locurile sacre ale măreței istorii romane: Armata romană, învingătoare și stăpâna lumii, este învinsă de aceia, înfricoșată de aceia, se înspăimântă la vederea acelora, care nu au curajul să intre, care cred că vor muri dacă vor atinge acel pământ! Și nu înțelegem cuvintele profeților: Vor fugi o mie la amenințarea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
i-a spus: „De câtă vreme satana ți-a întunecat mintea și sufletul? Îndepărtează-te de noi! Oh! Lasă-mă să-mi ofer lui Dumnezeu martiriul meu“. Un creștin pe nume Zotikos sprijinindu-i mâna, a spus: „Fii tare, frate stăpâne. Ai dus lupta cea bună! De unde ne este dat nouă, unor oameni atât de slabi, să poată izvorî o asemenea credință? Să-ți amintești promisiunile pe care Domnul a binevoit să le facă cândva și pe care le va păstra
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dureri de cap oamenilor politici de la Roma. Marcus Antonius părea cuprins de vraja vestitei regine a Egiptului, Cleopatra. El a numit-o regină a reginelor, iar pe fiul acesteia și a lui Caesar, Cesarion, rege al regilor, împărțind Estul între stăpâna Egiptului, fiul ei și fiii săi. Era o declarație de război, din care Octavianus va ieși victorios. În vestita bătălie de la Actium, Marcus Antonius a fost înfrânt. Octavianus a ajuns la Alexandria prin Syria și a obținut victoria la 1
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
cât a voit, urcându-se cu stăpânirea rusească mai sus de Herța, gata gata s ă înșface până și mormântul lui Ștefan cel Mare de la Puma, dezmoștenindu ne?; despre Insula Șerpilor furată ceva mai t ârzi u, despre... Imperiu și stăpână a Europei a rămas Rusia și după perestroika lui Gorbaciov, după coborârea de pe tanc a lui Elțân, dar și astăzi în timpul lui Putin. Când în Republica Moldova se vorbește tot mai des despre posibi la e i federalizare, când limba română
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
-se mai întâi pe sine. Ehei, Hitler a fost un dulce copil, ucigând milioane de oameni, pe simplul considerent că nu făceau parte din așa-zisa „rasă superioară". Dar măcar el avea un țel bine determinat: să propulseze Germania ca stăpână a lumii. Pe timp de pace, în România noastră (cândva frumoasă și bogată) - un om, un singur om, se crede Dumnezeu și se joacă, așa cum se joacă singuri doar cu jucăriile lor, oligofrenii și autiștii, cu destinele românilor. Au lumea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
graiul mut, Mai sus de toate-acestea te iubesc. CORDELIA (aparte): Cordelia ce va spune? -Iubește, taci. LEAR: Pe-acest ținut, din cest la cel hotar, Cu codri-umbratici și cu cîmpi mănoși, Cu rîuri pline și cu largi pășuni, Te fac stăpîna. Ție și spiței Albany Să fie-n veci. Ce spune-a două față? Scumpă mea Regan, a lui Cornwall? Zi. REGAN: Dintr-un metal cu sora mea-s făcută Și sînt de-un preț cu ea. -N chiar inima-mi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
el că rege, ești destul de sărac. Ce dorești? KENT: Să slujesc. LEAR: Pe cine-ai vrea să slujești? KENT: Pe domnia-ta. LEAR: Mă cunoști, omule? KENT: Nu, șir, dar ai ceva în înfățișare, pe care bucuros l-aș chema: stăpîne. LEAR: Ce anume? KENT: Autoritate. LEAR: Ce servicii știi să faci? KENT: Știu să păstrez un secret cinstit, să călăresc, să alerg, să ștric o poveste măiastra povestind-o, sătransmit un mesaj simplu pe scurt; la ce-s potriviți oamenii
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
spune-i fiicei mele c-aș vrea să-i vorbesc. Iese Cavalerul). Tu du-te și cheamă-l aici pe bufon. (Iese un slujitor. Intra Oswald). O, matale ești, șir, ia vino-ncoa, șir. Cine sînt eu, șir? OSWALD: Tatăl stăpînei mele. LEAR: "My lady's father"? My lord's knave, you whoreson dog, you slave, yor cur! OSWALD: I am none of these, my lord; I beseech your par don. LEAR: Do you bandy looks with me, you rascal? [Striking
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
coxcomb. How now, Nuncle? Would I had two coxcombs and two daughters. LEAR: Why, my boy? FOOL: If I gave them all my living, I'd keep my coxcombs myself. There's mine; beg another of thy daughters. LEAR: "Tatăl stăpînei mele"? Ticălosul stăpînului meu! Pui de cățea! Sclav josnic! Javra! OSWALD: Nu sînt nimic din toate astea, să-mi fie cu iertare. LEAR: Schimbi priviri cu mine, ticălosule? (Îl bate) OSWALD: Nu permit să dați în mine, milord. KENT (Punîndu-i
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Ai meritat, sau ți-au impus rușinea, Fiindu-mi sol. KENT: Milord, cînd eu la ei acas' Le-am dat scrisoarea Înălțimii Voastre, Inca neridicat din locu-unde-arătam Respectu-mi în genunchi, sosi un curier, Fiert de grăbit, fără suflare, gîfîind De la stăpîna Goneril urări; Le-a dat scrisori deși mă-ntrerupea Pe cari le-au și citit; pe-al căror conținut, Chemat-au slujnici, au încălecat, Mi-au poruncit să îi urmez, s-aștept Pînă-mi răspund, zvîrlindu-mi reci priviri; And meeting here
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
To wage against the enmity o' th' air, To be a comrade with the wolf and owl, Necessity's sharp pinch. Return with her? Doamna-ți sosi? LEAR: Asta-i slugoiul ce și-a luat mîndria Din trecătoarea grație-a stăpînei. Să-mi piei, rîndaș, din ochi! CORNWALL: Ce vreți să spuneți? LEAR: Cin' pusu-l-a-n butuci? Regan, eu sper Că n-ai știut. (Intra Goneril) Cin' vine-aici? O, zei! De-aveți drag de bătrîni, de blînda-vă domnie Sfințește ascultarea, și-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ști îndată, de scrisoare-asemeni. Pare-un frumos serviciu; mi-o atrage Ce pierde tata: tot, nu mai puțin. Cel tînăr suie, cade cel bătrîn. (Iese) SCENĂ 4 (Pîrloaga. În fața colibei. Intra Lear, Kent și Bufonul.) KENT: Aici e locul; bun stăpîne, intră. Cruzimea nopții sub cer liber e prea grea, Natura s-o îndure. LEAR: Lasă-mă. KENT: Stăpîn bun, intră-aici. LEAR: Vrei inima să-mi frîngi? KENT: Mai bine-o frîng pe-a mea; stăpîne, intră. LEAR: Tu crezi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de-aici; Treizeci și cinci sau șase cavaleri, Ce-l căutau de zor, l-au întîlnit la porți Și, cu alti slujitori ai contelui, Cu el au luat-o către Dover, und' se laud' C-au prieteni bine-armați. CORNWALL: Gătește căi Pentru stăpîna ta. GONERIL: Cu bine, scumpe lord, Și sora. CORNWALL: -Edmund, cu bine. (Edmund, Goneril și Oswald ies) Mergeți, căutați pe trădătorul Gloucester, Legați-l că pe-un hoț, aduceți-l aici! (Ies slujitori) Deși de viața-i nu putem dispune
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de-al lui chin, spre-a-i dezlegă -Nnoptata viață și spre-a cerceta Tăria důșmanului. OSWALD: Trebuie, doamna, cu scrisoarea să-l urmez. REGAN: Trupele noastre pleacă mîine, stai cu noi: Pe drumuri e primejdie. OSWALD: Nu pot, doamnă. Stăpîna mi-a-mpus strașnic acest lucru. REGAN: De ce i-a scris lui Edmund? Nu puteai Să-i duci poruncile verbal? Probabil, Ceva ce, nu stiu te-oi iubi nespus, Lasă să-i rup pecetea. OSWALD: Doamna, măi degrabă-aș... REGAN: Știu că
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
dau ispașa. Vreau un doctor, S-rănit la creier. CURTEANUL: Veți avea de toate. LEAR: Nimeni cu mine? Singur singurel? Asta ar face pe un om de sare Să-și folosească ochii stropitori, Spre-a potoli al toamnei praf. CURTEANUL: Stăpîne bun... LEAR: Muri-voi brav, ca mîndru-un mire. Ce! Voi fi jovial. Veniți, veniți, sînt rege. Domnilor mei, știți asta? GENTLEMAN: You are a royal one, and we obey you. LEAR: Then there's life în 'ț. Come, and you
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
vanitatea lui, nu și-o face singur. După părerea sa fermă și bătută în cuie, lista e treabă de femeie, după cum alergatul după de-ale gurii n-o consideră că este neapărat treabă de bărbat. Dacă tu ca femeie și stăpână în casă constați cu certitudine că nu mai este sare, anunți cu voce tare, ca la gară, “Nu mai avem sare!” iar iubitul soț de acolo: “Fă o listă”, și se uită mai departe la meci fără a se duce
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
metehne, dobândite de-a lungul îndelungatei sale existențe, de la un alt bătrân cu alte obiceiuri și tot atât de multe metehne înrădăcinate, într-un timp la fel de îndelungat? Se zice însă că în noaptea aceasta, ca de obicei, o ființă îndrăgită de copii, stăpână pe ținuturile nordice; mândră, puternică și rece; aparent severă însă darnică și iubitoare, cunoscută sub numele de Crăiasă a Zăpezii, va așterne în toată împărăția ei un strat de omăt peste care să poată zbura calul înaripat al lui Moș
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
gerurile cumplite, îi vindecă de boli și, când sunt mulțumiți, aduc și peștele la copcă sau vânatul în bătaia săgeții sau a alicelor. În adâncul mării, pe care se sprijină acest minunat munte, trăiește marele spirit de sex feminin Sedna, stăpâna unui regat subacvatic, fără de început și fără de sfârșit, în care trăiesc toate animalele marine ce sunt trimise eschimoșilor ca hrană. Se zice că frumoasa și orgolioasa Sedna a fost cândva unica fiică a unui eschimos aprig și mânios. Pe atunci
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]