2,780 matches
-
neștiinței și acumulării abuzurilor, și pentru a consolida înclinația clerului, a mănăstirilor și a preoților către orice neștiință și dezordine, ale căror variate categorii ar fi imposibil să le descriu, mă voi servi de drept pildă convingătoare doar de comportarea stareților, îndrăznind să prezint, cu supunerea cuvenită, abuzurile și modestele mele propuneri de îndreptare. Abuzurile mănăstirilor. Adevărata situație a stării preoțești constă în practicarea religiei grecești după normele Sf<ântului> Vasile, numai că specificul sistemului politic oriental i-a făcut pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
după normele Sf<ântului> Vasile, numai că specificul sistemului politic oriental i-a făcut pe călugări să uite aproape în întregime ordinea, regulile și prescripțiile Sf<ântului> Vasile. Toate aceste mănăstiri depind de autoritatea mai sus-amintitului arhiepiscop de Iași, iar stareții lor, deși par să fie aleși de către călugări și confirmați de zisul arhiepiscop, voi dovedi că opusul este adevărat. Dreptul de a-l alege pe stareț a fost mereu rezervat bunului plac al arhiepiscopului, deși acesta trebuie să se înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ântului> Vasile. Toate aceste mănăstiri depind de autoritatea mai sus-amintitului arhiepiscop de Iași, iar stareții lor, deși par să fie aleși de către călugări și confirmați de zisul arhiepiscop, voi dovedi că opusul este adevărat. Dreptul de a-l alege pe stareț a fost mereu rezervat bunului plac al arhiepiscopului, deși acesta trebuie să se înțeleagă întotdeauna la această alegere cu principele, puterea și demnitatea acestuia îi acordau dreptul de a numi un astfel de stareț, fără ca arhiepiscopul să fi putut refuza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Dreptul de a-l alege pe stareț a fost mereu rezervat bunului plac al arhiepiscopului, deși acesta trebuie să se înțeleagă întotdeauna la această alegere cu principele, puterea și demnitatea acestuia îi acordau dreptul de a numi un astfel de stareț, fără ca arhiepiscopul să fi putut refuza vreodată să-l accepte, ci, dimpotrivă, l-ar fi jignit. Oricum, principii din Moldova, care-și obțin tronul și întreținerea lor pe bani, privesc această alegere drept ceva neînsemnat și sunt obișnuiți să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
obișnuiți să nu-i acorde atenție, lăsând-o în seama bunului plac al arhiepiscopului. Cum însă acest arhiepiscop este expus unei permanente lipse de bani, pentru a putea trăi conform demnității sale după modul oriental, el acordă aceste funcții de stareț celor care oferă mai mult sau celor care știu să răsplătească în modul cel mai îmbelșugat pe slugile sale. Se întâmplă ce-i drept uneori ca unul sau altul dintre stareți să fie ales de episcop datorită unei simpatii personale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sale după modul oriental, el acordă aceste funcții de stareț celor care oferă mai mult sau celor care știu să răsplătească în modul cel mai îmbelșugat pe slugile sale. Se întâmplă ce-i drept uneori ca unul sau altul dintre stareți să fie ales de episcop datorită unei simpatii personale, dar nici în aceste cazuri nu meritele au fost acelea de care s-a ținut întotdeauna seama. Al doilea canal folosit de acest arhiepiscop pentru a se asigura pe sine și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sine și pe ai săi cu bani sub o astfel de guvernare este vizitarea mănăstirilor, așa cum, sub această formă, a fost trimis chiar anul acesta unul dintre oamenii săi în Bucovina, căruia, sub acest pretext, i s-au oferit de către stareții mănăstirilor acestui delegat pe măsura veniturilor mănăstirilor respective sume însemnate de bani, pentru a păstra bunăvoința arhiepiscopului, singura necesară pentru menținerea demnității sale; astfel s-a scos din Bucovina o cantitate apreciabilă de bani. Acești stareți mizerabili, care urmăresc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
s-au oferit de către stareții mănăstirilor acestui delegat pe măsura veniturilor mănăstirilor respective sume însemnate de bani, pentru a păstra bunăvoința arhiepiscopului, singura necesară pentru menținerea demnității sale; astfel s-a scos din Bucovina o cantitate apreciabilă de bani. Acești stareți mizerabili, care urmăresc să obțină în felul acesta menținerea demnității lor, și totuși nu sunt siguri cât timp vor rămâne în funcție, caută atunci să folosească timpul cât ocupă această demnitate înaltă pentru a se îmbogăți, cu scopul ca, atunci când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
să obțină în felul acesta menținerea demnității lor, și totuși nu sunt siguri cât timp vor rămâne în funcție, caută atunci să folosească timpul cât ocupă această demnitate înaltă pentru a se îmbogăți, cu scopul ca, atunci când va fi ales stareț altcineva, să fie în stare să trăiască cu atât mai comod ca călugări. Pentru a reuși să-și mențină demnitatea pentru câtva timp, ei trebuie să facă uz de politețe, pentru a câștiga de partea lor pe trei, patru dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
demnitatea pentru câtva timp, ei trebuie să facă uz de politețe, pentru a câștiga de partea lor pe trei, patru dintre confrații lor, căci altfel se tem că, călugării vor înainta arhiepiscopilor nou numiți plângeri în care vor descrie pe starețul lor ca pe un rău administrator al veniturilor mănăstirii lor, obținând astfel destituirea lui sau pricinuindu-i noi cheltuieli. Însă modul de care se folosesc stareții să-i facă legați de sine pe călugării sus pomeniți este de a le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
tem că, călugării vor înainta arhiepiscopilor nou numiți plângeri în care vor descrie pe starețul lor ca pe un rău administrator al veniturilor mănăstirii lor, obținând astfel destituirea lui sau pricinuindu-i noi cheltuieli. Însă modul de care se folosesc stareții să-i facă legați de sine pe călugării sus pomeniți este de a le arenda anumite moșii ale mănăstirii, făcându-le favoarea de a le pretinde numai a patra parte din ceea ce ar fi plătit un arendaș străin. Las în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fi necesar în primul rând: A. Veniturile în general, apoi situațiile încasărilor și, mai ales, cele de folosirea acestora să se cerceteze pe rând, împreună cu documentele acestora. B. Să se instituie un consistoriu, în care episcopul de Rădăuți, împreună cu un stareț de mănăstire să aibă președinția și doi consilieri laici, stabiliți de Preaînaltele locuri, ar avea să voteze împreună. C. Fiecărui stareț de mănăstire să i se dea un controlor cezaro-crăiesc al veniturilor ce-i revin, fără de care nici un venit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cerceteze pe rând, împreună cu documentele acestora. B. Să se instituie un consistoriu, în care episcopul de Rădăuți, împreună cu un stareț de mănăstire să aibă președinția și doi consilieri laici, stabiliți de Preaînaltele locuri, ar avea să voteze împreună. C. Fiecărui stareț de mănăstire să i se dea un controlor cezaro-crăiesc al veniturilor ce-i revin, fără de care nici un venit să nu poată fi fărâmițat, iar despre acele încasări și folosirea acestora de către stareții mănăstirilor, după scurgerea fiecărei jumătăți de an sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
locuri, ar avea să voteze împreună. C. Fiecărui stareț de mănăstire să i se dea un controlor cezaro-crăiesc al veniturilor ce-i revin, fără de care nici un venit să nu poată fi fărâmițat, iar despre acele încasări și folosirea acestora de către stareții mănăstirilor, după scurgerea fiecărei jumătăți de an sau după un an întreg, cu consultarea controlorului, vor fi înaintate socotelile documentate către consistoriul mai sus-pomenit. D. Totuși ar fi mai favorabil pentru Preaînalta vistierie și chiar pentru stat, dacă li s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fiecărei jumătăți de an sau după un an întreg, cu consultarea controlorului, vor fi înaintate socotelile documentate către consistoriul mai sus-pomenit. D. Totuși ar fi mai favorabil pentru Preaînalta vistierie și chiar pentru stat, dacă li s-ar lua acestor stareți puterea asupra celor lumești, așa cum în Rusia, la aceeași religie, călugărilor le este interzisă în mod solemn orice putere în treburile seculare, atribuindu-li-se o mică retribuție pentru hrană și ar fi să li se lase decizia numai în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ca acum întunecate. Molipsindu-mă, am pipăit și eu un șervețel. Am simțit pânza aspră din care era făcut și părea prăfuit, nu atât de praful ca atare, ci de vreme. În față era o masă rotundă la care mânca starețul. Pentru că această sală este mare, tavanul se sprijină pe șase coloane. Între ele se află, după cum am amintit, patru mese de o parte, patru mese de altă parte. La o masă intră douăzeci de persoane; deci acolo puteau să mănânce
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
altro e dominata de alcune belle coline tutti vestite di vigne che producono buonissimo vino, in mezza de questa valle si trova la città di Usse”. Despre situația grea din Moldova, dar și despre pământul roditor al acestei țări, relata starețul Leonte (? - după 1701), în Călătoria în Moldova (17 februarie 1701): „Să nu fie pustiită această țară (Moldova, n.a.), nu ai găsi alta ca ea! E pământul făgăduinței, dă tot felul de roade”. Pietro Diodato descria, și el, bogățiile acestor locuri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și Gao Xing, cernăuțenii lui Vasile Tărâțeanu, vlaho ex-iugoslavii lui Adam Puslojic, costobocii lui George Vulturescu, bucovinenii lui Mircea A. Diaconu, botoșănenii lui Gellu (Vlad, Glad, Menumorut), oltenii lui Marian Drăghici, bistrițenii preotului Ioan Pintea (plus enoriașa Florica Dura), nemțenii starețului Adrian Alui (Conta) Gheorghe (cu mențiune specială pentru eternul prieten Aurel Dumitrașcu), Marta Petreu, Emil Hurezeanu și cei dragi din tabăra studențească de la Izvorul Mureșului, întreaga suflare poeticească de pe malul Oltului, de la Păușa profesorului Tudor Opriș, maramureșenii întemeietor-ulicieni, generoșii danubieni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Gao Xing, cernăuțenii lui Vasile Tărâțeanu, vlaho ex-iugoslavii lui Adam Puslojic, costobocii lui George Vulturescu, bucovinenii lui Mircea A. Diaconu, botoșănenii lui Gellu (Vlad și Menumorut) Dorian, oltenii lui Marian Drăghici, bistrițenii preotului Ioan Pintea (plus enoriașa Florica Dura), nemțenii starețului Adrian Alui (Conta) Gheorghe (cu mențiune specială pentru eternul prieten Aurel Dumitrașcu), Emil Hurezeanu și cei dragi din tabăra studențească de la Izvorul Mureșului, întreaga suflare poeticească de pe malul Oltului, de la Păușa profesorului Tudor Opriș, maramureșenii întemeietor-ulicieni, generoșii danubieni și pontici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
numiți poslușnici, care erau scutiți de birul către stat și îndatoririle către domnie, pentru care lucrau și slujeau mănăstirile, la pază, la vii, la mori. Erau datori mănăstirii cu zile de clacă al căror număr pe an era fixat de stareț. Poslușnicii par a fi o forță de muncă specializată, calificată, altfel mănăstirile aveau atât țărani, vecini, clăcași, cât și robi. „Poslușnicii” boierilor au luat numele de scutelnici, dar și unii și alții erau o pacoste pentru visteria statului, foarte mulți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și crâșme. O mare parte a mănăstirilor erau închinate mănăstirilor de la Sfântul Munte Athos, de la Ierusalim din țara Sfântă, fiind administrate de călugări greci care nu aveau nici un interesă pentru școala și spitalele românești. Departe de preocupările culturale, mănăstirile, prin stareți și călugări, se ocupau de treburi lumești: strângeau dările de la țăranii care stăteau pe moșiile mănăstirești, de la preoții de sat, se judecau cu boierii, răzeșii și cu alte mănăstiri pentru moșii și hotare. Vom exemplifica cu mănăstirea Răchitoasa, care era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
459. Toate aceste obiecte s-au depus într-o ladă de chiparos. Drept care s-au încheiat 4 procese-verbale în triplu exemplar. Delegat al Marelui Cartier General al Armatei, ss. Al. Tzigara-Samurcaș. Comandantul companiei de jandarmi Neamț, ss. maior Chiriac. Părintele Stareț al mânăstirii Neamț; ss. Arh, Meletie Nicuță Mare eclesiarh ss. Ierom. Ghimnazie PROCES-VERBAL Nr. 5 Astăzi, la 15 octombrie 1916, subsemnatul Al. Tzigara-Samurcaș, delegatul Marelui Cartier General, prin Înaltul Ordin No. 30 din octombrie 1916, transportîndu-mă pentru executarea menționatului ordin
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
5 Astăzi, la 15 octombrie 1916, subsemnatul Al. Tzigara-Samurcaș, delegatul Marelui Cartier General, prin Înaltul Ordin No. 30 din octombrie 1916, transportîndu-mă pentru executarea menționatului ordin, la Sfînta Mănăstire Secu, județul Neamț, am fost întâmpinat de S. protosinghelul Ilarion Bălăiță, starețul mănăstirii, care, după ce a luat cunoștință de Înaltul Ordin, mi-a declarat că întreg Tezaurul Mănăstirii a fost ridicat în noaptea de 3 spre 4 octombrie a. c. de către marele eclesiarh al Sfintei Mitropolii și de cuvioșia sa starețul, și dus
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Ilarion Bălăiță, starețul mănăstirii, care, după ce a luat cunoștință de Înaltul Ordin, mi-a declarat că întreg Tezaurul Mănăstirii a fost ridicat în noaptea de 3 spre 4 octombrie a. c. de către marele eclesiarh al Sfintei Mitropolii și de cuvioșia sa starețul, și dus în 3 lăzi la Vestmântăria Mitropoliei din Iași. Lăzile sigilate sânt în camera, de asemenea, sigilată, iar cheile, în păstrarea PCS starețului. Vizitând biserica, paraclisele și vestmântăria am constatat că, într-adevăr, Tezaurul și principalele odăjdii și obiecte
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de 3 spre 4 octombrie a. c. de către marele eclesiarh al Sfintei Mitropolii și de cuvioșia sa starețul, și dus în 3 lăzi la Vestmântăria Mitropoliei din Iași. Lăzile sigilate sânt în camera, de asemenea, sigilată, iar cheile, în păstrarea PCS starețului. Vizitând biserica, paraclisele și vestmântăria am constatat că, într-adevăr, Tezaurul și principalele odăjdii și obiecte bisericești nu se mai află în Mânăstire, unde n-au mai rămas decât cele necesare serviciului. Din vestmântărie am ridicat în puterea Înaltului Ordin
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]