3,752 matches
-
vor necesita utilizarea acelor competențe (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Stima de sine în sarcini specifice este propria percepție asupra competențelor cu privire la o sarcină specifică. Este rezultatul feedbackului, care r evine direct din observații asupra rezultatelor obținute (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Stima de sine influențată social este funcția așteptărilor celorlați și rezultatul comunicării sau feedbackului de la membrii din grupul de referință sau din partea societății ca întreg, cu privire la valoarea unei identități sau abilitatea individului de a împlinii așteptările grupului de referință sau a
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
directă a sinelui sau ca mijloc de a obține obiecte de valoare care devin extensii ale sinelui (Tang 1992 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Banii mai pot de asemenea să funcționeze ca un mijloc de auto-transformare, simbolizând putere, succes, stimă., identitate de gen și bunăstare (Goldberg 1995 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Banii pot fi orice, au fost percepuți ca un instrument, ca putere, ca libertate și este ceea ce faci tu din ei să fie. În secolul XXI, percepția
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
oamenii și de a cumpăra prietenii (Hoon și Lim, 2001). Aceste rezultate sunt congruente cu cele ale lui Hanley și Wilhelm (1992 apud Hoon și Lim, 2001), din studiul lor care susținea că banii reflectă abilitatea simbolică de a spori stima de sine a indiviziilor. Tailandezii, care au fost loviți mai tare de criza financiară, erau mai mândrii de victoriile lor financiare, pe care le făceau cunoscute apropiațiilor. Indivizii care au fost privați de lucruri valoroase pentru ei, au tendința de
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
pentru a le înlocui cu altele mai dezirabile. Conducerea poate focaliza atenția angajaților înspre aspectele pozitive ale vieții prin celebrarea victoriilor și realizărilor, dar și prin recompensarea eforturilor pe care aceștia le depun la serviciu cu scopul de a întări stima de sine. Echipa de conducere poate impulsiona angajații, care sunt preocupați de circumstanțele financiare dificile, prin oferirea de recompense în funcție de performanță și conștinciozitate. Prin sublinierea unor realizări simple, angajații consideră că eforturile lor au un scop, ajungând în cele din
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
brusc, puține persoane au avut timp și ocazia să prevină și să controleze situația. Din moment ce banii sunt echivalenți cu valoarea de sine, iar indivizii nu au mai putut obține la fel de mulți bani, ca înainte, ei au trebuit să-și echilibreze stima de sine, făcând atribuții externe pentru incapacitatea lor de a face la fel de mulți bani ca înainte (Hoon și Lim, 2001). Implicațiile manageriale ale acestei descoperiri despre atitudinea față de muncă relevă faptul că echipa de conducere ar trebui să ofere suport
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
extinsă. Rezultatul a relevat șase factori: Obsesie, Putere/Cheltuire, Economie, Securitate/Conservatorism, Inadecvat și Efor/Abilitate (Furnham și Okamura, 1999). Hanley și Wilhelm (1992 apud Furnham și Okamura, 1999) au folosit instrumentul creat de Furnham pentru a investiga relația dintre stima de sine și atitudinea față de bani. Ei au aflat, după cum se prevedea, că persoanele care cheltuie compulsiv au o stimă de sine mai scăzută decât consumatori normali, și că deține credințe despre bani care reflectă abilitatea simbolică a acestora de
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
Hanley și Wilhelm (1992 apud Furnham și Okamura, 1999) au folosit instrumentul creat de Furnham pentru a investiga relația dintre stima de sine și atitudinea față de bani. Ei au aflat, după cum se prevedea, că persoanele care cheltuie compulsiv au o stimă de sine mai scăzută decât consumatori normali, și că deține credințe despre bani care reflectă abilitatea simbolică a acestora de a influența stima de sine (Furnham și Okamura, 1999). Lynn (1991 apud Furnham și Okamura) a folosit de asemenea o
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
și atitudinea față de bani. Ei au aflat, după cum se prevedea, că persoanele care cheltuie compulsiv au o stimă de sine mai scăzută decât consumatori normali, și că deține credințe despre bani care reflectă abilitatea simbolică a acestora de a influența stima de sine (Furnham și Okamura, 1999). Lynn (1991 apud Furnham și Okamura) a folosit de asemenea o parte din itemii din scala lui Furnham, pentru a cerceta diferențele naționale a atitudinii față de bani în 43 de Țări. S-a relevat
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
să cheltui bani”; „Aproape întotdeauna îmi cumpăr ce îmi doresc, indiferent de preț” fiind mai sănătoși și mai fericiți decât cei care se abțineau să cheltuie. Cei care au obținut un scor ridicat la „economisire până la ultimului bănuț” aveau o stimă de sine mai scăzută și erau mai puțin satisfăcuți de finanțe, dezvoltare personală, prieteni și loc de muncă. De asemenea aveau tendința să fie mai pesimiști cu privire la viitorul propriu și cel al Țării, mulți semnalând simptome psihosomatice clasice cum ar
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
medievale (în cazul arhitecturii ortodoxe din Moldova și Valahia, bunăoară), ci și pentru că această diversitate provincială trebuia temperată în numele unor idealuri noi, cele ale unității și omogenității naționale și, pe cale de consecință, statale. Acestui efort inițial - soldat cu succese de stimă de felul Bufetului de la Șosea atâta timp cât edificiul rezultat se menținea cu eleganță înlăuntrul constrângerilor impuse de "mărimea absolută" (P.A.Michelis) a sursei - i se adaugă după unire un al doilea val, îndreptat cu preponderență asupra provinciilor nou adăugate, dar care
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
una forțată de program, nu doar o decizie a arhitecților - ci și a înfiripatei literaturi moderne din România interbelică (Blecher). Arhitectura industrială promovează criteriul eficienței utilitariste - în absența artificiului și a decorației - și își are și în România realizări de stimă, produse bunăoară de Horia Creangă sau P. Em. Miclescu. Din exact aceleași rațiuni utilitariste, arhitectura industrială și cea socială din întreaga Europă scăpase în bună măsură de contaminarea cu retorică totalitară; va mai reveni în aceeași postură și în lagărul
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
au fost descriși de unii specialiști ca imaturi din punct de vedere social, impulsivi, datorită frustrării induse de greutatea comunicării cu ceilalți, lipsiți de motivație, Încetineală În a răspunde la schimbare, lipsă de adaptare socială, rigiditate, egocentrism, caracterizați prin lipsa stimei de sine și creativitate scăzută, după Webster și Wood - 1989. Se impune la momentul actual schimbarea acestei abordări, Întrucât copiii deficienți de auz posedă o serie de priceperi și deprinderi prezentând un potențial real pentru dezvoltarea tuturor acelor domenii marcate
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a se juca și exprima prin intermediul limbajului plastic; implicarea diferitelor instațe ale personalității În mereu alte ipostaze; creșterea evidentă a producțiilor vizual plastice la nivel cantitativ, inventiv, expresiv Înțelegerea procesului de creație artistică; sporirea Încrederii În forțele proprii și creșterea stimei de sine a subiectului; Îmbogățirea repertoriului de strategii, procedee, trucuri creative; dezvoltarea capacității de a realiza transferuri, bazate pe strategiile, procedeele și trucurile creative, În orice al tip de activitate; Exemplu de experiment ce are la bază percepția simultană a
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a tăcerii”s-a dorit a fi punctul de plecare În inițierea și promovarea colaborării dintre tinerii cu deficiențe de auz și auzitori din România și Turcia, prin Împărtășirea de experiențe, schimburi de bune practici, creșterea Încrederii În sine, a stimei de sine a tinerilor. Liderul grupului LONCA a prezentat oportunitățile de integrare profesională a tinerilor cu deficiență de auz din Turcia și evantaiul diversificat de specializări pe care școlile de arte și meserii le oferă tinerilor. La această Întâlnire a
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
fi acela care va oferi a varietate de abordări didactice În timpul activităților la clasă, astfel Încât să permită tuturor elevilor săi să Învețe prin intermediul stilului lor preferat și În același timp, să fortifice eficient și celelalte stiluri de Învățare. Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficiențe de auz Prof. Ady Cristian Mihailov Prof. Ana Rotaru Prof. Demmys Rusu Grup Școlar „V.Pavelcu” Iași Integrarea implică „subordonarea individului față de ansamblul social În care viețuieste.” (Fl. Georgescu, 1998, p. 111). „Procesul integrării
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
masura Înaintării În varstă și a maturizării, trăirile afective, sentimentele și pasiunile devin mai nuanțate și mai stabile. Succesul În diferite activităti (școlare, sportive) și În comunicarea interpersonală contribuie la atenuarea sentimentelor de inferioritate, la echilibrarea psiho-emotională, la formarea unei stime de sine pozitive. Stima de sine poate fi definită ca o evaluare personală a valorii proprii, exprimată În atitudinea individului față de sine Însuși. În dinamica formării stimei de sine, A. Muchielli desprinde mai multe etape În ontogeneză. La nivelul vârstei
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și a maturizării, trăirile afective, sentimentele și pasiunile devin mai nuanțate și mai stabile. Succesul În diferite activităti (școlare, sportive) și În comunicarea interpersonală contribuie la atenuarea sentimentelor de inferioritate, la echilibrarea psiho-emotională, la formarea unei stime de sine pozitive. Stima de sine poate fi definită ca o evaluare personală a valorii proprii, exprimată În atitudinea individului față de sine Însuși. În dinamica formării stimei de sine, A. Muchielli desprinde mai multe etape În ontogeneză. La nivelul vârstei corespunzatoare școlarizarii sunt prezentate
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
interpersonală contribuie la atenuarea sentimentelor de inferioritate, la echilibrarea psiho-emotională, la formarea unei stime de sine pozitive. Stima de sine poate fi definită ca o evaluare personală a valorii proprii, exprimată În atitudinea individului față de sine Însuși. În dinamica formării stimei de sine, A. Muchielli desprinde mai multe etape În ontogeneză. La nivelul vârstei corespunzatoare școlarizarii sunt prezentate urmatoarele aspecte: Persoanele care au o stimă de sine ridicată sunt În general mai fericite, mai sănătoase, având mai mult succes În acțiunile
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
o evaluare personală a valorii proprii, exprimată În atitudinea individului față de sine Însuși. În dinamica formării stimei de sine, A. Muchielli desprinde mai multe etape În ontogeneză. La nivelul vârstei corespunzatoare școlarizarii sunt prezentate urmatoarele aspecte: Persoanele care au o stimă de sine ridicată sunt În general mai fericite, mai sănătoase, având mai mult succes În acțiunile lor și adaptându se mai ușor În situațiile stresante. Adaptarea personală nu poate avea loc atâta vreme cât discrepanța dintre imaginea sine și a eul-ui ideal
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
fel, mai mult sau mai puțin adecvată decât cei corespunzători ei. Adaptarea socială În termenii psihologiei perceptive este posibilă acolo unde persoana crede că este adecvată, Își trăiește pozitiv propria demnitate, integritate, valoare. Lelord, F. și André, C. susțin că stima de sine se fundamentează pe „trei ingrediente” (Lelord, F., 1999, p. 13-20): Încrederea În sine, concepția despre sine (evaluarea calităților și defectelor proprii) și iubirea necondiționată de sine; Între aceste trei componente există legături de interdependență: iubirea de sine facilitează
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
evaluarea calităților și defectelor proprii) și iubirea necondiționată de sine; Între aceste trei componente există legături de interdependență: iubirea de sine facilitează o concepție despre sine pozitivă care, la rândul său, influențează favorabil Încrederea În sine. Este știut că o stimă de sine pozitivă ne permite să acționăm eficient, să ne simțim bine În propria noastră piele, să facem față dificultăților existenței. Într-o etapa a dezvoltării ontogenetice, precum adolescența, tinerii trebuie Încurajați să-și construiască o stimă de sine pozitivă
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
știut că o stimă de sine pozitivă ne permite să acționăm eficient, să ne simțim bine În propria noastră piele, să facem față dificultăților existenței. Într-o etapa a dezvoltării ontogenetice, precum adolescența, tinerii trebuie Încurajați să-și construiască o stimă de sine pozitivă care să-i ajute să relaționeze mai bine cu ceilalți, care să-i ajute să se exprime mai bine, să comunice mai ușor, să acționeze mai eficient, să persevereze, săși găsească „calea” În viață și s-o
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ceilalți, care să-i ajute să se exprime mai bine, să comunice mai ușor, să acționeze mai eficient, să persevereze, săși găsească „calea” În viață și s-o urmeze chiar cu prețul unor eșecuri și Înfrângeri. O prezentare a fațetelor stimei de sine sunt descrise În Scala de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S., elaborată În 1991 de N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis. Scala de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel Încât să permită
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
comunice mai ușor, să acționeze mai eficient, să persevereze, săși găsească „calea” În viață și s-o urmeze chiar cu prețul unor eșecuri și Înfrângeri. O prezentare a fațetelor stimei de sine sunt descrise În Scala de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S., elaborată În 1991 de N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis. Scala de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel Încât să permită reflectarea percepției pe care subiectul o are În raport cu sine, la nivelul
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
prețul unor eșecuri și Înfrângeri. O prezentare a fațetelor stimei de sine sunt descrise În Scala de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S., elaborată În 1991 de N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis. Scala de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel Încât să permită reflectarea percepției pe care subiectul o are În raport cu sine, la nivelul a cinci subdiviziuni ale stimei de sine: * sinele emoțional (E) autoevaluarea controlului asupra emoțiilor și impulsivității; „un control eficient al
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]