2,376 matches
-
care am găsit numele Betti Goldstein, „...tov. instructor de la CC al CDE”. Cu prilejul reorganizării organizației comuniste evreiești locale, ea a fost Însoțită și de „...tov. Podoleanu secretar cu agitația și propaganda din biroul județean al PMR Huși”. Cu toate strădaniile lui alde Capelovici, Șechter Cuta, Cohn Gherșin & comp., raportorul recunoscuse franc că nu a organizat Încă vreo manifestare artistică deoarece, scrisese el, „...nu am avut responsabil artistic”. b.h. „Am avut echipe de lozincari” Caracterul de circ ce va avea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fie...E cu totul altceva...E copia dosarului meu pe care l-am scos acu’ o săptămână În urmă de la CNSAS (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, n.n.)”. Brusc, devin extrem de curios deoarece aflasem și eu că legal și prin strădania uriașă, de Sisif, a lui Constantin „Ticu” Dumitrescu (fost deținut politic, Dumnezeu S-l odihnească-n Pace și pe el!)), cetățenii aveau acces la propriul dosar pentru a afla cine au fost cei care i-au urmărit pentru orice fleac
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Dar, cum trebuia să se dea „mare” față de tov. colonel, și-a permis să taie piroane mai ales gândindu-se că eu nu voi avea niciodată ocazia să văd ce-a scris el! Iată că ocazia s-a ivit prin strădania gigantică a celui ce a fost Constantin „Ticu” Dumitrescu, un martir al pușcăriilor comuniste, care a convins fragila majoritate a anilor 1996-2000 de importanța demascării foștilor securiști dar și a uneltelor lor de bază: turnătorii-informatori. Ne mai suportând supliciul așa-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a găsit-o șef de lucrări la disciplina de Propedentică stomatologică și Tehnologia Materialelor, disciplină de specialitate pe atunci recent înființată în toate centrele de învățământ stomatologic universitar din țară. A avut satisfacția și bucuria de a vedea mutat prin strădaniile ei laboratorul disciplinei de Propedentică stomatologică de la demisolul clinicii a III-a Medicală, unde a fost înființat în 1963 , în corpul B al Institutului de Medicină și Farmacie Iași, în 1974. A organizat disciplina de Propedentică stomatologică cu laboratoare comparabile
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
I. Parhon din Iași, funcționând ca medic primar la Clinica chirurgicală până la 1 octombrie 1993, când s-a pensionat. Realizările pe care le-a obținut la Spitalul C. I. Parhon Iași (Centrul de Cardiologie s-a construit prin efortul și strădania sa), îi fac cinste și sunt cunoscute de cei care i-au urmat. La 1 aprilie 1993 în sala de operații a Spitalului C. I. Parhon a suferit un accident vascular cerebral și a fost pensionat medical. Activitatea științifică a dr
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
învățătorii, în perioada războiului au dus-o greu, trebuind să se ocupe mai mult de creșterea animalelor și muncile câmpului decât de predarea lecțiilor la elevi, pentru a putea să scoată bani de dări și datorii către stat. Maria văzând strădania lui Săndel de a învăța bine, având note foarte bune și fiind lăudat de doamna Elena Averescu, care în lipsa cadrelor plecate pe front, predase mai multe materii. Doamna Averescu și unele rude din familie au sfătuit-o pe Maria să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
războiului. Am plecat la școală însoțit pentru ultima dată de tata, pentru că la următoarele vacanțe eram deja școlar cu experiență. Trimestrul doi a decurs de această dată mai bine și fără problemele pe care le-am avut în primul. Cu strădania și dorința de a învăța, cu ajutorul meditatorului a cărui nevoie o simțeam din ce în ce mai puțin utilă, capăt noi aripi în drumul meu spre carte. Când am revenit în sat de Paști, eram școlarul călit la învățătură, dornic să muncească în gospodărie
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ora la care eu cădeam rănit. „Văleu! a exclamat el atunci, Alixandru meu e în pericol!”. Deci gândurile noastre din acel moment suprem s-au întâlnit pe calea undelor sufletești ce leagă ființele care se iubesc. Revin la spital. Prin strădania colonelului doctor Vasiliu Nicolae și a soției sale am depășit starea critică în care mă aflasem, pregătindu-mă pentru un eventual transport spre un spital din vestul țării. Într-o după amiază, în timp ce mă odihneam și era o liniște generală
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ai avut asemenea înaintași care au sporit gloria existenței noastre pe pământ! Am întâlnit și ne-am încrucișat drumurile cu un grup cunoscut de Mariana și Alieta, care, ca și ele, adunau în inimă, suflet și minte, asemenea albinelor, mierea strădaniei lor cognitive... Ne îmbătăm de frumuseți neasemuite, dar ne toropește și ne moaie căldura meridională a Italiei. Caut să mă arăt încă tare ca să nu mă fac de rușine neliniștindu-mi fiica și tovarășele noastre de drum. Din Florența revenim
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
vizită prin oraș Plaza Munoz Gamero, cu statuia lui Magellan, portul vechi, Centrul Cultural Braun-Menendez, fosta reședință a celor mai bogați crescători de oi din zonă, impunător prin luxul și opulența mobilierului și a decorațiunilor, Museo Regional Salesiano... Muzeul prezintă strădaniile călugărilor salesieni de a creștina, civiliza și pacifica triburile de indigeni, expunând unelte casnice, arsenal de luptă și produse artizanale ale acestora. Dispune și de o colecție macabră de 20 de capete de indieni! Se spune că străduința salesienilor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nu m-am simțit în largul meu nici la New York, nici la Sao Paulo. Prima așezare portugheză pe malul oceanului, Sao Vicente, întemeiată la 1532, avea sa fie urmată la 1554 de o alta, Sao Paulo de Piratininga, apărută prin strădania a doi călugari iezuiți. Așezarea a devenit oraș în 1711 și avea să crească precum voinicul din poveste, astfel că Sao Paulo număra în 1890 65000 de locuitori, în 1820 aproape 600000 și în 1954 avea să-și depășească rivala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
UE și AELS, încheindu-și cu regularitate ziua de muncă pe la orele 22-23 și având săptămâna de 7 zile lucrătoare. Nu mă plângeam, îmi plăcea să fiu băgat până peste cap în hârtii și dosare și când lucrurile mergeau bine, strădania și efortul îmi erau răsplătite. Direcția număra 15 diplomați, unii "născuți", alții "făcuți" și alții, din păcate, rătăciți. Majoritatea erau tineri, fără prea multă experiență și pregătire și unii și fără prea mare chef de muncă, așteptând "plecarea la ambasadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
spaime, de împilare. La revenirea în 1990 în MAE, după șapte ani de "exil", m-am ocupat, așa cum am arătat, ca director adjunct la Direcția Culturală, și de problemele multe și complicate ale românilor din afara granițelor, le-am cunoscut păsurile, strădaniile și nădejdile către "patria mumă", care pentru mulți și în multe probleme (redobândirea cetățeniei, a bunurilor confiscate de comuniști, pașapoarte, construcția de lăcașuri bisericești, de școli...) continua să fie "ciumă". Le luasem "urma" și în Uruguay. Erau puțini, în jur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la aspectele menționate de dumneavoastră. Aveți perfectă dreptate! În 2004, după ani de audiențe, intervenții și uși bătute, am reușit să obțin anularea necesității vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în Uruguay. Cine credeți că au fost primii beneficiari ai strădaniilor mele? Cumva un artist, om de știință sau turist? Nu! Două pramatii, versiune postdecembristă tragicomică a celebrului cuplu Tanța și Costel. Ea, din declarații, fostă contabilă, dumnealui, fost șofer, fost client de penitenciar, minoritar de culoare "foncé"! Fusesem sesizat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
călătoria spre casă. Aveam în plan să ne oprim o săptămână la Berlin, capitala în care cu 34 de ani în urmă debutasem ca secretar III "atașat cultural" și în care mă întorceam ambasador! Se "închisese cercul" după ani de strădanii, necazuri și bucurii. Nu "priveam înapoi cu mânie", ci cu satisfacția datoriei împlinite și a "Papionului bine temperat" (mulțumesc încă odată maestrului Bach, cu al său "Clavecinul bine temperat" pentru sugestia titlului). 2005 Leul în toamnă... Lasciate ogni speranza, voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Ușoara mascaradă la care m-am pretat cu indolență a lăsat În mintea mea niște impresii atât de nesemnificative Încât ar fi plicticos să mai continui În această direcție. Povestea anilor de colegiu petrecuți În Anglia este de fapt povestea strădaniei mele de a deveni scriitor rus. Aveam sentimentul că Întreg Cambridge-ul și toate celebrele sale caracteristici - ulmi venerabili, ferestre cu blazoane, turnuri cu orologii locvace - nu erau importante prin ele Însele, ci existau doar ca un cadru și un suport
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
coș, zumzăind ca o pasăre phoenix eliberată, pentru a se alătura stelelor. Te costa o amendă de doisprezece șilingi dacă pasărea aceea de foc era observată. Nesbit și prietenii lui, din lotul literar, deși aveau numai cuvinte de laudă pentru strădaniile mele nocturne, strâmbau din nas la alte preocupări ale mele, cum erau entomologia, farsele, fetele și, mai ales, sportul. Dintre jocurile pe care le-am practicat la Cambridge, fotbalul a rămas o oază măturată de vânt În mijlocul unei perioade destul de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Moldovei", care, singuri, au ales moartea rămânând acolo cu sabia, ca să acopere retragerea oștirii, acolo pe redută la Valea Albă. Măreția lui Ștefan nu stă în răsunătoarele izbânzi din războaiele sale; și nici în numărul de biserici înălțate; ci în strădania neobosită, în aspirația sa pentru a asigura țării sale dată de Dumnezeu în grijă o viață mai bună oamenilor, libertate pentru țara sa. Dramatica istorie a Voievodului Ștefan și a Moldovei lui în furtuna acelor ani cumpliți fac subiectul unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nostru nu ne dăruie un așa de intens prilej de a simți aroma măreției până la care ar fi putut crește istoria românească." (Lucian Blaga, Spațiul mioritic) Nu putem uita pe alt mare, mare om al nostru, martir, cărturar care cu strădanie multă s-a aplecat asupra letopisețelor, asupra pisaniilor ca să deslușească din negura vremurilor trăirea lui Ștefan Voievod, trecutul zbuciumatei Moldove: Și candela aprinsă deasupra mormântului său s-a stins uneori în zile rele. Mâini de hoți au scormonit în mormântul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
neterminat, șoptește cu tristețe Ștefan:... De-o fi să-mi mai frec șezutul pe Scaunul Sucevei, o să-ți trimit cioplitori să-ți termine altarul. Mulțămesc Măriei tale... dar... dar unde-ar mai fi jertfa mea care trebuie să vină prin strădanie, prin suferință? Când ai intrat, mă rugam taman pentru sănătatea Măriei tale... pentru moldoveni mă rugam... Șovăie câteva clipe, apoi mărturisește vinovat: Și pentru turci mă rugam... Fără lumânare... fără lacrimă vai de ei... Pentru pace mă rugam... Pace... rostește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
noapte Dumnezeu știe pe ce căi necurate, devenind "Mare boier, Mare Baron". Boieria nu stă în câte moșii are, în câte capete de vită sau cât îi geme haznaua de galbeni. Măreția unui adevărat boier stă în cinstea și în strădania de a face ceva bun și pentru oameni, și pentru țară, nu numai pentru sine și pentru ai săi. Dovadă că nu oropsesc pe nimeni, fie cine-o fi -, ești chiar domnia ta, boier Stanciule, Marele boier de viță veche, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să mijlocească o pace pentru Moldova... ...Și pentru Polonia, totodată, nu care cumva, Mahomed să se facă a încurca hotarele. Le-a mai încurcat odată, și de nu eram noi să-l oprim, făceau cunoștință, personal. Îi sunt recunoscător pentru strădanie, deși mare nădejde, n-am...Îl cunosc eu pe Mahomed... Colac peste pupăză, se aprinde Tăutu, cu haz, Cracovia-i în fierbere: Cazimir sărbătorește tăierea buricului celei de-a unsprezece odrasle regale. Teribil bătrânul! spune admirativ Ștefan, tușind cu subînțeles. Păcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
trebuia cântată până la capăt, am spus eu. Și asta i-a plăcut profesorului, căci viața nu aparținea oamenilor, ci creatorului ei. Sacrificiul la care era pusă omenirea, și nu numai ea, ci întregul univers, era chiar sacrificiul lui Dumnezeu în strădania lui de a încorpora tot ce crease într-un suflet sau vas care se făcuse țăndări, și datoria fiecărei ființe era, poate, de a plonja în adâncul creației pentru a aduna scânteile acelei spire de lumină care se sfărâmase. Ecleziastul
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
unor remarcabile și familiare personalități, concertul jubiliar s-a constituit într-o adevărată sărbătoare. Oricât ne-am strădui, nu vom putea prezenta fidel celor care nu au fost în sală plenitudinea de trăiri estetice cu care ne-am îmbogățit prin strădaniile colectivului sărbătorit. Acest minunat concert, având și aportul prezentatorilor Constantin Avădanei și Petre Ciubotaru, actori ai Teatrului Național, s-a încheiat cu un Mulți ani trăiască adresat celui de-al treilea sărbătorit, Sabin Păutza. Urarea s-a cuvenit deopotrivă adresată
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Operei (deși necazurile nu o ocolesc), sunându-ne mereu de la Buzău, orașul soțului, respectabilul pensionar (și el fost ieșean), prof. univ. Costel Ioanițescu. Trecând în revistă activitatea sa, mă voi opri doar la câteva roluri, urmând să comentez pe larg strădaniile sale în Mirajul scenei (când voi lansa o istorie trăită a Operei ieșene la împlinirea celor 50 de ani (1956-2006), de la înfiiințare. Mi s-a întipărit pe memoria retinei apariția ei, cu statura-i impunătoare, din actul întâi al operei
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]