2,407 matches
-
certitudinii că animalul mai are șanse de trăit douăzeci sau cel mult treizeci de zile. Nici una în plus. Până aici, totul este limpede, clar, corect. Eu însă l-am sfătuit pe protectorul lui Dic să recurgă la metoda noastră empirică, strămoșească, să lase viața lui Dic în grija lui Dumnezeu, care are rol decisiv și în domeniul biologiei animalelor. Dic, din acel moment, în calitate" de muribund declarat, a beneficiat de o atenție specială: vitamine, nu mai știu câte preparate, deparazitări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
trilogie Apus de soare, Viforul și Luceafărul. Pe numele său adevărat Barbu Ștefănescu, scriitorul era rudă cu proprietarul de la Goești care, între anii 1908-1909, i-a dat scriitorului ospitalitate. Deși probabil nu știa că sub picioare are o străveche vatră strămoșească*, pătruns în liniștea satului moldovenesc de ceea ce se cheamă simțul pământului, Delavrancea a formulat, într-un fericit moment de inspirație, cuvintele lui Ștefan cel Mare despre care toți uităm că de fapt aparțin unui scriitor: „Moldova n-a fost a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
despre Nectarie Cotlarciuc, mitropolitul Bucovinei, dar aceasta nu înseamnă că nu este o personalitate marcantă a Bisericii noastre. Cum ar putea fi un urmaș al lui Hristos fără valoare? Cum ar putea fi un apărător al Bisericii și al credinței strămoșești lipsit de importanță? Gândind astfel, găsim un motiv întemeiat, sau mai cu seamă o datorie, să evocăm figura mitropolitului Bisericii din Bucovina, Nectarie Cotlarciuc, fixându-i în măsura posibilităților și locul ce i se cuvine după merit în memoria recunoscătoare
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Cotlarciuc „fructifică, stimulând pe colegii săi la afirmarea patrimoniului nostru național și ortodox și participând în fruntea lor la marile și neuitatele manifestări studențești și ale întregii sutlări românești din Bucovina pentru apărarea sfântului nostru tricolor și a limbii noastre strămoșești din epoca luptelor noastre naționale în jurul steagului Patriei, ridicat și desfășurat de căpetenia trinitară a acelor vremi de la plin sfârșit al veacului al XIX-lea: Dr. Iancu Flondor, Dr. George Popovici și Dr. Valeriu Braniște”. TEODOR COTLARCIUC FOST CANTOR BISERICESC
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
cum l-a numit ilustrul om al neamului nostru, patriarhul Miron Cristea, el a trudit fără preget întru prosperarea românismului, a apărat cu energie și tenacitate drepturile și interesele Fondului Bisericesc din provincie, caracterul său istoric și moldovenesc și integritatea strămoșească, a contribuit la edificarea multor locașe de cult, a spijinit cu căldură instituțiile de binefacere, asociațiile de cercetași și de arcași”. Dragostea pentru Biserica lui Hristos și pentru poporul care i-a fost încredințat, l-au făcut să muncească mult
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
îndrumători ai creștinătății”. În același an, pe 29 iunie, Mitropolitul Nectarie a făcut o sfințire la biserica din Cornuluncii - Stănilești, vizitând înainte bisericile din Lucăcești, Măzănăiești și Brăiești. În cuvântările ținute după Liturghie, mitropolitul Nectarie îndemna poporul la păstrarea credinței strămoșești și la supunere față de autoritățile bisericești și ale statului, spunând că „drumul pe care merg stiliștii e greșit și că prin depărtarea lor de Biserică sinodală, singura adevărată, nu pierdea atât Ea cât ei înșiși”. O altă sfințire consemnată este
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
născut pe 27 mai 1863, la Lavarone (Brescia). Familia sa se bucura de o bunăstare economică discretă; câștigul provenea din munca ogoarelor și din vinderea lemnului și a animalelor. În familia sa se respira acea evlavie solidă care e patrimoniul strămoșesc al locuitorilor din Val Trompia (Brescia). În fiecare seară, familia se reunea pentru a recita sfântul rozariu. Avea 12 ani când i-a murit tatăl. Giuseppe a trebuit să abandoneze studiile pentru a-și ajuta mama și a duce înainte
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Văd eu că nu ți-s boii acasă. Mă enervezi cu stilul ăsta forțat paremiologic. Ce, ești Creangă în exil? Sau vrei să te admire Alex Ștefănescu? Să zică, uite, domnule, deși stă printre străini, tot n-a uitat limba strămoșească... Cu asta mi-a cam închis gura. Așa că tac, nu mai zic nimic. Îl las pe el să grăiască: — Am citit ultimele tale tablete, alea cu cenzura, și am impresia că ori nu măsori consecințele vorbelor tale, ori nu ai
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Franța. Se va servi și se va returna sub înaltul patronaj al Prefecturii Capitalei și al celor șase primării de sector. În tie-breakul cu Opoziția, Puterea are minge de meci. Poftiți la Polivalentă! Jucăm cu francezii. Vin pe taraflexul nostru strămoșesc ditamai vedetele. Grosjean, Escude, Santoro. Plus Guy Forget, căpitan nejucător. Noi, eterni francofoni, în ciuda pozelor cu șatre țigănești cu care ne răsfață dicționarele pariziene, îi vom întîmpina, după datina străbună, cu pîine și cu sare. Ospitalitatea tradițională nu se va
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cu rechizitoriul întocmit unor derbedei. Cuvinte ca viol și recidivă sînt folosite cu seninătate vizavi de un context în care cîțiva curioși și-au lungit gîturile peste gard să vadă ultrasecreta alergare ușoară a „tricolorilor“ și misteriosul „5 contra 2“ strămoșesc. Un comunicat la capătul căruia semnatarul, ofițerul de presă, nu mai e jurnalist, nici măcar fost jurnalist, ci prim-acuzator la parchetul laminat de pe lîngă intimitatea pervers violată a echipei naționale. Gîndire tabelară, lipsă acută de inspirație. În loc de viol, curioșii puteau
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Bernabeu. S-a ridicat și a jucat, în vreme ce noi, milioanele de români, invocam ceasul rău, pisica neagră, nedreptatea divină, ghinionul ca asemenea nenorocire să ni se întîmple tocmai nouă. în asemenea clipe, sîntem tentați să ne înmuiem ca mămăligile. Eroismul strămoșesc cu care ne-au îndoctrinat falsele manuale de istorie ale comunismului nu ne-a modelat, ci ne-a mințit. Privind înapoi, la existența adevărată, descoperim că ne-a stat mult mai bine ascunși în păduri decît cu mîna pe sabie
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
decît la București, iar Petre Marin a dovedit că, la 33 de ani, poți fi matur, nu neapărat bătrîn. Pe de-o parte, ne e cald, cînd constatăm că seara de pe Bernabeu e un salt față de tristețile recente de pe Ghencea strămoșească. Pe de alta, însă, ne vine să ne mușcăm pumnii. Nu din cauza autogolului, ci din pricina acelui peisaj plin de viață al Ligii. În care vicecampioana Arsenal ia doar un punct din șase în fața lui ȚSKA Moscova, iar Copenhaga își permite
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Antony de Al. Dumas, drama în 5 acte pe care o tradusese insuficient. Compunerea care a consacrat față de contemporani numele lui Hrisoverghi este oda Ruinelor cetății Neamțu, replică dizgrațioasă la Ruinurile Tîrgoviștii de Cîrlova: Vă iubesc, răsipuri sfinte, sămn mărirei strămoșești, Zid vechi ce de p-al tău munte, încă patria-mi slăvești. Poetul e un misogin sarcastic, cu veleități de witz romantic și cu invectiva ridiculă: Te hlizești, nelegiuito, și îți bați chiar joc de mine, Dar gândește că cuțitul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
publica Scene pitorești din obiceiurile poporului (Nou chip de a face curte) și încheia regretând aceste "ceremonii care din zi în zi se per prin civilizația cea făcătoare de bine, adecă prin acea civilizație care ne face cosmopoliți, dărîmîndu-ne obiceiuri strămoșești, caracter și limbă..." Cu toată stima ce se dă lui Kogălniceanu ca orator, azi e greu a găsi satisfacții în fraze moarte, din care totuși se poate face o idee despre căldura și îndemînarea omului. Proza nu poate de asemeni
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prin câteva familii "care s-au strecurat prin negura fanariotă"; în Tănase Scatiu constatăm strecurarea în mijlocul ei a arendașului mojic, brutal, rău; în În război boierimea e slăbită din cauza împerecherii cu elemente impure, frivolă, dezaxată, deși încă în posesia virtuților strămoșești. Îndreptări e un roman finalist. Urmașul Comăneștenilor, al boierimii din țara liberă, se căsătorește cu fata unui preot ardelean, chip de a spune că românimea degenerată de dincoace nu se va regenera decât împrospătîndu-se cu sânge curat transilvan. Ca scriitor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-n neagra zare! De ești om, fă-ți ochii roată peste țară și hotare. Chinuri!... Dar privește sânul bietei noastre de moșii, Numără, de poți, pe dânsul urmele de vrăjmășii... Iată chinurile noastre, și cu ele, doruri, vise, Pe moșia strămoșească-n lung și-n lat cu sânge scrise! Iată chinurile mele, ale unui domn român, Basarab, de sine vrednic și de numele-i bătrîn! G. DIAMANDY Dintre piesele lui G. Diamandy (1867-1917), numai Chemarea codrului se mai poate menționa, și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rigă cu suflet țărănesc, arhaic: - Oaspeți dragi, Mărită Doamnă, fetelor, cinstită curte, Nu mai am de-aci-nainte zile lungi, ci zile scurte, Numărați îmi sunt de-acuma bobii vieții, numărați! Astăzi, mâine, întîlni-voi pe strămoșii împărați! Stăpânind ținutul nostru în credința strămoșească, Rareori îngăduit-am minții mele să greșească. Rareori supușii Țării înălțat-au ruga lor Fără să-mi aplec urechea glasului plânsorilor. Când, în timpul nunții, Făt-Frumos trece pe la curte, împăratul, vesel de băutură, îl întîmpină singur afară și fără multă ceremonie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să nu mă las îmbrobodit de nimeni dacă vreau să fiu propriul stăpîn. Este realizarea unei pasiuni de mulți ani care m-a împins la studierea numeroaselor lucrări pentru cu-noașterea trecutului neamului nostru și citirea tăblițelor de plumb cu scrierea strămoșească dar și înțelegerea fenomenului de îndobitocire, manipulare și denigrare a identității poporului român de către bandele de lifte trădătoare. Folosește celor care vreau să gîndească și să nu înghită profețiile mincinoase ale unor indivizi cu mințile înțepenite în dogmele unor ideologii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
geților Tomi-ris care nu l-a primit nici cu flori nici cu pupături așa cum fac trădătorii de astăzi cînd își primesc stăpînii. Ea a pus mîna pe sabie și pe mulți persani și alte seminții i-a dat hrană pămîntului strămoșesc după mai multe lupte nimicitoare. Geții le-au luat năvălitorilor perși toată prada pe care aceștia au adunat-o în înaintarea lor pînă către Istru. Și spune el că în amintirea acestei bătălii crîncene, regina geților a construit cetatea Tomis
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în acestă întunecime drăcească, mai vin cu o povestioară care te topește la suflet prin frumusețea ei. Se zice că de Ziua Crucii, adică la 14 septembrie cînd începe anul bisericesc - uite cum se leagă lucrurile dar după adevărata credință strămoșească nu după făcătura lor - de sărbătoarea noastră, a voastră este de ziua tăierii prepuțiului, se închide pămîntul, adică începe perioada toamnei și a iernii, păsările pleacă, gîngăniile își caută sălaș în pămînt pentru hibernare și se pornește culesul roadele cîmpurilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
săbiilor cum le place liftelor să ne tîmpească!!! Dar niște scapeți cucuieți, spun de la o vreme că am fi numai daci curați și prin față și prin dos, deși zicerea este o calchiere tîrzie făcută de romani asupra cuvîntu- lui strămoșesc dage care nu are nici o legătură cu identitatea străbunilor noștri. Că situația este cea prezentată mai sus, am să le arăt îndrăciților clocitori de ghicitori aiuritoare, cuvințelul getbeget cu sensul din moși strămoși sau din străvechimea neamului get, adică ,,get
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
altfel, Sarmații cărora grecii le spun Sauromați...” Deci romanii i-au ,,botezat” și pe alții ca să le fie bine în vîrful sabiei, dar nu înseamnă că acesta este adevărul. Tot Pliniu spune în altă parte că sciții își numeau neamul strămoșesc arameeni, iar noi să rămînem la ce scriu tăblițele de plumb, adică geți, falnici geți sau rumuni cu variantele lui și să nu mai cotcodăcim pe coclauri! Cum orice învăț are și dezvăț, nu este rău deloc să scoatem din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
din scrierile poloneze:1. ,,Gloaba cuvenită de la dînșii nu merge în vistieria crăiască, ci rămîne în obștea lor pentru nevoile locuitorilor.2. Judecata se făcea prin județi aleși de însăși locuitorii și care erau să le judece numai după dreptul strămoșesc român. 3. Adunările obștești menite a înlătura trebuințele de gospodărie sau orînduială, erau iertate.4 Birurile și beilicul(clacă, munca pe gratis la chemarea puterii) se răscumpărau cu o dijmă de pe vite, grădinării și sămănături”. Se menționează 67 de sate
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
aparține, adică să ne băsmuiască ei toată istoria veche! Faptul că au numit mai tîrziu acest tezaur ,,Cloșca cu puii de aur” este încă o dovadă a disprețului pe care l-au arătat din totdeauna pentru adevărata istorie și cultură strămoșească ce le stă în cap precum jarul pe limbă! Scandalos este faptul că istoricii și arheologii nu suflă un cuvînt despre imaginile existente pe tava rotun- dă. Ca să le dovedesc ce secături sînt, am să-i dau pe goarnă descriind
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
era axul lu-mii, Pomul Vieții, Mărul Roșu sau Vîrtejul de Lumină, concept amintit chiar de pa-palitate pe la anul 1453, fiind simbolizat aici de statueta din mijlocul tăvii care re-prezintă pe Maica Pămîntească ce ține în mîini Vasul Cunoașterii din religia strămoșească. Cele două personaje care stau pe scaune sînt așezate opus una față de alta. Primul personaj cred că este Eno, cel care a primit de la Sîntu, Legea Adevă- rului și Dreptății după care să se ocîrmuiască neamul get și dacă or
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]