4,034 matches
-
el degradează de la modul de exprimare până la practicile religioase și chiar cultul familiei. La oraș, consecințele sunt încă mai grave. "Vechile tradițiuni și deprinderi, care individualizau clasele noastre sociale de până acum, s-au degradat, dispar. Negustorii, funcționarii, boierii se strivesc astăzi cu toții laolaltă în dorința de a parveni cu orice preț la un rol politic" (Rădulescu-Motru, 1998: 179). Astfel s-ar fi pierdut sentimentul distincției dintre clasele sociale. Selecția socială, rezultat al acțiunii unei legi naturale, stătea la baza acestui
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pentru putere" (Bădescu, 1994: 103-104). Cauza principală a formării acesteia a fost destrămarea imperiilor, ș( nu procesul de racordare la Occident. Preocupată de păstrarea privilegiilor de care se bucurau (n s(nul imperiilor care s-au prăbușit fără a le "strivi", oblig(ndu-le să se adapteze unui mediu (n care reconfigurarea claselor nu mai permitea persistența celor vechi, pătura superpusă ne-a aruncat din "suburbia imperiilor" (n "suburbia metropolelor" (Bădescu, 1984). (n definirea păturii superpuse, criteriul esențial utilizat nu era de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mai vorbi în numele lui. Dar era în inima mea că un foc mistuitor, ascuns în oasele mele, si eu mă străduiam să-l potolesc, dar nu am putut.” (Ier 20, 7-9) În Biblie prevalează ideea că voința lui Dumnezeu nu strivește libertatea omului, nu i se impune cu forța. În teofania de pe Carmel, profetul Ilie înțelege că YHWH nu este nici în vijelie, nici în cutremur, nici în foc, ci în „glasul unei adieri line” (cf. 1Rg 19,11-12). Iar în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de un foarte viu spirit de competiție individuală; de aceea, viața acestor societăți de masă de tip liberal este caracterizată prin slăbirea reglementărilor sociale. În schimb, în societățile de masă cu caracter autoritar, instituțiile sunt cele care domină ordinea socială, strivind-o, de altfel, sub greutatea lor (ibidem, p. 81). Mannheim era preocupat mai ales de viitorul societăților pluraliste (de tip liberal), de posibilitățile reorganizării lor. În contextul ascensiunii regimurilor dictatoriale și al celui de-al doilea război mondial, problema societăților
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
te mai temi de moarte!” (N. Iorga) Într-adevăr, de cîte ori nu ne omorîm În noi Înșine, prin lașitățile și compromisurile noastre, propriile idealuri; de cîte ori dominați de satisfacții senzuale și de interese materialiste de moment, nu ne strivim chiar omenescul din noi! Și cu toate acestea, teama de moartea trupească este mai mare decît cea sufletească... * „Uneori și dreptatea pricinuiește rău.” (Sofocle) De exemplu, atunci cînd judecătorii Închid „dreptatea” În articole de legi, neținînd cont de potențialul de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
elemente: el zboară sau pășește prin aer, se deplasează cu viteze siderale, parcurge distanțe infinite în durate de neimaginat: nu cunoaște niciodată ce e oboseala, căldura și frigul n-au nici o putere asupra lui, el calcă florile fără să le strivească, merge pe apă fără să se ude; poate trăi sub apă ca peștii, fără nici o dificultate; circulă și printre nori; reglează vânturile; etc. Tot ce rezistă pe pământ, în cer se topește, dificultățile dispar, imposibilul e abolit, negativitatea rezolvată... Fericirea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
De multe decenii s-a încetățenit fără verificare obiceiul (exceptând doar pe scriitorii de la Viața românească al căror credit e însă destul de uzat și care comit, de altminteri, eroarea contrară) de a recurge la exemplul lui Lovinescu pentru a-l strivi pe Ibrăileanu. Unul dintre meritele cele mai de seamă ale lui M. Ungheanu este consecvența (unică la știința mea prin inteligență, prin precizie, prin putere de convingere probatorie) cu care îl apără pe Ibrăileanu. El arată (ar trebui să pot
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fie bine cotate și opere de reală valoare, numai că unele, probabil, printr-un fenomen mecanic compensator, sunt de astă dată supralicitate. Acesta e cazul lui Kafka, cu care, cum văzurăm, N. Balotă dintr-o singură lovitură l-a și strivit pe bietul Camus. Locul real ai lui Kafka în literatura mondială e mare, în adevăr, dar nu atât de mare cum cred unii: e cam tot atât de însemnat ca și al lui Camus (care a contribuit de altminteri în foarte mare
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Când nu ai nimic de ascuns, devii curajos. Μ A te refugia În solitudine nu Înseamnă neapărat și că poți să fii foarte aproape de tine Însuți sau că ai ce să-ți spui. Μ Omul singuratic se prăbușește, până la urmă, strivit de propria-i mentalitate tristă despre semeni, oameni sau despre lume. Μ Norocul nu este altceva decât acel lucru, fapt sau Întâmplare de care am știut, pe moment, să profităm din plin. De aceea se și spune că numai În
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
al lui care va avea meritul de a-l suplini pe Cel de Sus. Μ Pe cel Însetat de libertatea gândului și a simțirii proprii cuvintele Îl Îngrădesc. Μ Cultivată În exces, introspecția ucide autenticitatea faptului psihologic trăit, care este strivit sub povara plăcerii de a fi disecat și interpretat din perspective mai mult sau mai puțin egoiste. De aceea nu trebuie să ne mirăm că celui de lângă noi Îi este mai la Îndemână să ne cunoască sub adevăratele noastre Însușiri
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
arată, gîndește și acționează la fel ca vecinul său. Nu toți imigranții, deci nici toți românii ajunși În „the American blast furnace”, au fost „cuceriți” de noua experiență, care În cazul lor este americanizarea, și reduși la condiția de anonimi, striviți de ofensiva și superioritatea afișate la orice pas de lumea de dincolo de Ocean. Uneori, și nu Întîmplător sau ca o excepție, imigranții traversează americanizarea influențînd ei Înșiși, În primul rînd, America. Începutul asimilării nu se situează În același punct pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
să-mi povestească desfătarea din groapa cu vinișoare/ de cârtiță - sărisem prin fereastra deschisă și trebuia/ să intru în pielea lor, dar fără măsură desfătarea mea,/ iubirea mea acoperită de măslinul roditor mi-ai închis/ ochii pe jumătate; ți-am strivit mila,/ rătăcirea mea a început odată cu rana.” Formula este similară în Triumful dantelei (1997), doar că își pierde semnele de punctuație: „Întotdeauna spre ziuă uruie jucăria de gheață/ cu roțile bolnave/ de-acum am să frământ dantele potcovite cu mătase
MALAMEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287967_a_289296]
-
dovedește a fi o parte integrantă a respectivei ordini formale. Am putea spune că, În mare parte, este vorba de un „mētis de salvare”, deși, din perspectiva celor prinși În capcana proiectelor autoritare de inginerie socială ce amenință să Îi strivească, asemenea improvizații poartă amprenta arbitrarului și a disperării. Multe orașe moderne - și nu doar din lumea a treia - funcționează și supraviețuiesc grație mahalalelor și cartierelor mizere ai căror locuitori prestează serviciile esențiale. După cum am văzut, economia planificată formală depinde de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pare să exemplifice adagiul tacitian - ruere in servitutem! (lasă-te împins în sclavie!). Într-un spațiu cultural apropiat și confin, datorită întârzierii istorice - anume Rusia -, Dostoievski demonstrase, pornind de la aceleași premise critice, cum majoritatea oamenilor, copleșiți de multitudinea sarcinilor și striviți de viața modernă complicată și plină de răspunderi, pot fi lesne seduși de utopia automatizării proceselor istorice, într-o ordine ideală și definitivă, adică utopică. Or, tocmai această dorință de a deproblematiza existența devine fermentul din care se nasc falșii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
părea ireal. Fata era inconștientă. Am văzut cum forța vieții o părăsea. Aura ei se prăbușise complet În corp, iar energiile Îi ieșeau prin tălpi. Mă gîndeam la ce puteam face pentru a o păstra În viață. Cauciucul care o strivea devenise o problemă secundară. Mă aflam În partea dreaptă a ei și am Început să-i presez punctele meridianului triplu cald care trebuiau să-i stabilizeze energiile și să o scoată din șoc. Aceste puncte se află plasate pe ambele
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Pe lîngă simptoamele fizice, sindromul este pentru multe femei mai mult decît o luptă feroce cu forțele din interiorul lor. Este ca atunci cînd sufletul Încearcă să explodeze spre În afară pe la cusături În timp ce fluctuațiile biochimice ale corpului dezorientat Îl strivesc Înapoi. Cultura noastră nu a fost chiar adaptată special ca să ne pregătească pentru această provocare. Lucrul cu energiile noastre corporale nu numai că ne poate ajuta să ne simțim mai bine la modul imediat și palpabil, dar de asemenea modifică
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
câtorva dintre construcțiile ei epice - Aproapele meu (1979) și Femeia lui Loth (1990) - se află criza sociopolitică a unor cupluri. Sunt romane de familie, pe fundalul cărora personajele feminine au de înfruntat propria memorie traumatizată de malaxorul fascismului, care a strivit fie viața, fie sănătatea părinților și a familiilor pe drumurile prigoanei. Bărbatul de care acestea se apropie, aparținând de regulă etniei române, străbate și el în anii dictaturii comuniste o criză psihologică și socială. Profesiunea de gazetar îl pune pe
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
el Însuși, adică inima mea. Și-atunci vă Întreb: — Nu vreți să cumpărați un câine? Dincolo de criti-ficțiune? Corin Braga: Dragi prieteni, iată, am ajuns la a zecea ședință, s-au Împlinit cerurile, rămâne de văzut dacă, În continuare, ne vor strivi ca un plafon sau ca o piatră de mormânt sau, dimpotrivă, ni se vor deschide către Empireu, lăsându-ne să intrăm În transcendență, În mundus imaginalis. Astăzi, Horea Poenar ne-a prezentat un text făcând parte, ca și În cazul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Aici, la noi, trecutul se uită foarte repede și se repetă foarte des.” Personalitatea proteică, fascinantă în permanenta ei adaptabilitate a lui Ion Ghica: „Jean Ghica est de ces morts qu’il faut tuer sans cesse. Crezi că l-ai strivit o dată și reapare de două ori mai puternic.” Ion Ghica este de altfel nu numai personajul central, ci și raisonneur-ul narațiunii: „Cuza a învins fără să vrea să învingă și doar pentru că nu are un program politic, social...” El înfăptuiește
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
ești gata să-ți dai singur moartea./ O amenințare surdă până și în cearceaful care m-acoperă,/ până și în lumina lumânării la care scriu./ Deși n-am făcut nimic/ care să merite atâta ură,/ atâta hidoasă voință de a strivi” (Mesajul Annei). Cu toate acestea, Atelierele... e poate cea mai bună carte a autoarei, cu o structură de ansamblu atent studiată; astfel, cele trei secțiuni componente (La întretăierea drumurilor comerciale, Elegii și Atelierele) ar putea fi asociate cu inserția istorică
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
e asigurată de unica physis, pentru el sinonimă cu hypostasis. Însă „unica physis a Logosului întrupată” este inacceptabilă pentru Nestorios pentru care termenul Logos desemnează natura divină a celei de-a doua persoane a Sfintei Treimi; în consecință, această formulă strivește, în opinia sa, umanitatea lui Cristos. Pentru Nestorios, termenul potrivit să desemneze persoana (prosôpon) este Fiu: deci această persoană este Logos prin natura sa divină și Cristos pentru că e întrupată. Chiril nu admitea această teză pentru că el considera Cristos ca
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
evitându-se atât soluția nestoriană (două ipostaze sau prosôpa, a Logosului respectiv a lui Cristos, într-o relație reciprocă unică definită ca henôsis), cât și cea monofizită (o singură ipostază, însă și o singură physis, riscul fiind acela de a strivi realitatea umană a lui Cristos). Ca atare, Leontie afirmă, fără îndoială, că Logosul și-a asumat o natură (umană) individuală (physin idikên tina) și nu pur și simplu natura umană în general. Însă el lărgește definiția ipostazei: aceasta rezultă din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
primite. E dezvoltată apoi tema luptei spirituale împotriva pasiunilor; pentru a învinge, sfinții evită orașele și contactele cu oamenii, surse de tulburare, și se concentrează asupra liniștii sufletului. Caracteristica sufletului perfect este absența grijilor (to amerimnon), în timp ce sufletul nelegiuit este strivit de ele. Eliberat de neliniștea generată de bogății, separat de cercul persoanelor inutile, retras în solitudine, desprins de lucrurile sensibilie și chiar de senzații, sufletul poate atinge starea de contemplare a inteligibilelor. Mai ales aceste ultime teme sunt o dovadă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
accente argheziene, cât și macedonskiene. Nesedimentată, permeabilă la influențe, nu ocolește nici poezia lui B. Fundoianu, așa cum versul lui Camil Baltazar inspiră ciclul Sărbători trupești. Gustul pentru încifrare duce și spre poezia lui Ion Barbu. Însă toate aceste înrâuriri nu strivesc glasul poetului, nu ocultează ceea ce el are personal, autentic, nu îi transformă versurile în simple pastișe. Ciclurile de poeme se centrează pe o imagine sau pe un simbol. În Sărbători trupești laitmotivul este dansul, și titlurile sunt sugestive: Danț pe
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
senzația de fragilitate pe care viața o capătă în proximitatea măcelului zilnic. Iarăși amănuntele, excelent alese, surprind procesul atrofierii și uniformizării existențelor omenești sub amenințarea comună și sub indiferența mașinăriei birocratice militare, inaptă să ia act de problemele individuale și strivindu-le cu dispoziții regulamentare generale. Nici un accent xenofob nu vine să tulbure obiectivitatea prezentării acestei drame de conștiință, în ciuda faptului că personajele sunt, aproape toate, victime ale opresiunii naționale. Dimpotrivă, R. manifestă o rară înțelegere pentru toate categoriile de năpăstuiți
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]