3,280 matches
-
recoltați scotea un vin excelent pe care îl vindea soția lui în special cunoscătorilor într-ale vinului. Prin comparație, via noastră avea mai mult viță producătoare din care părinții făceau un vin amestecat dar care era bun pentru că nu stropeau via cu nici un fel de pesticide, ca acum. Chiar fratele mamei mele, nenea Culiță, care era un mare specialist în vinuri, făcea dese descinderi în casa d-lui Cioană, pentru a servi un pahar de vin bun. De fapt acest
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Cărăbuș, unde și unchiul meu era nelipsit. Cel de-al doilea era actorul Radu Beligan care deseori poposea și el la teatrul lui Tănase. De acolo mergeau uneori să mai pună țara la cale la câte un pahar de vorbă stropit din belșug cu un vin bun. Unchiul meu nu știa actorie dar în alegerea unui vin de calitate era neîntrecut. Avea un talent deosebit de a-l gusta și mirosi realizând parcă un ritual, cu gesturi care te duceau cu gândul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Dacă un mort se trece peste o apă, una din rudele lui aruncă în acea apă un ban, plata podului. Cei care petrec pe un mort pînă la mormînt se spală pe mîni cu apă cînd se întorc acasă, apoi stropesc cu ea înapoi, să nu se lipească ceva de ei; după aceea sar peste un foc, spre semn de curățenie, afumare. După ce îngroapă un mort, apa ce o aveai în vadră, în casă, s-o verși, căci acea apă e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe hat, ci pe ară tură moale, crezîndu-se că apoi aceste bucate se vor fierbe foarte curînd și se vor face moi. Boboc Să nu dai afară bobocii de rață sau de gîscă decît peste trei zile și să-i stropești cu chinovar*, că ți-i deoache lumea. Bocet Femeia care bocește bine are, saraca, tot de morți parte. Bogăție Nici un bogat nu-i pe lumea cealaltă în rai, căci nu se poate boieri în amîndouă lumile. Cine are mai multe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scăpa de durere de cap, este bine a se uita în sfîntul potir. Dacă te doare capul, afumă-te cu sămînță de floarea-soarelui. Se crede că, spre a scăpa de durere de cap, este bine a aduce apă neîncepută sau stropi de la moară într-o oală nouă, a [o] turna apoi într-o strachină și a o pune pe trunchiul unde se taie lemnele; apoi se ia o suveică, se moaie-n apă și, atingîndu-se cu dînsa fruntea, se zice: „Soarele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mor puii. Dacă vrei să-ți scoată cloșca mai mulți cocoși printre pui, să ți-o așeze pe ouă un băiet în norocul lui; dacă vrei să-ți scoată puice, să ți-o puie o fată. Cînd pui cloșcă, să stropești ouăle cu apă sfințită și să pui cîteva fire de iarbă verde peste ele, ca să atragă puii, să iasă toți din ouă. Cînd femeia pune cloșcă pe ouă, să nu meargă nimeni la casă, că va duce cioara puii. După ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se înapoiază acasă, repetînd iar cele trei jocuri în jurul doniței. Cînd vin colăcerii* cu ginerele să ridice mireasa, ies nuna și cu mireasa înaintea lor cu acea doniță cu apă și cu busuioc, pe care îl moaie în apă și stropește de trei ori în cele patru părți. Apoi toată apa din doniță o toarnă peste picioarele cailor colăcerilor, iar busu iocul se pune în perna pe care vor dormi mirii. Cît va ședea acest busuioc în pernă, atît vor trăi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cruciuliță; cailor li se împletește fir roșu la coamă sau în coadă. Cînd se pornește primăvara plugul la arat, se înconjoară el de trei ori, mai înainte de a ieși pe poartă, cu tămîie, busuioc și apă sfințită, cu care se stropește el și vitele, ca să nu se prindă deochiul de vite. Copilul mic să nu se arate în oglindă pînă nu împlinește anul, căci se deoache singur, văzîndu și chipul. Cînd vezi ceva frumos - vită ori ființă omenească -, să scopești și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu care apoi unge gura cuptorului, zicînd: „Așa să crape călcîile cutăreia cum crapă gura cuptorului“ - și respectivei apoi îi crapă călcîile. Fata care are pizmă pe alta pentru că joacă mult ia un cîne și-l spală pe față, apoi stropește cu acea apă pe rivala ei, zicînd: „Așa să se uite la mine cutare cum se uită la cîne, și atunci să joace cînd a lua-o cînele la joc.“ Dacă mireasa poartă în ziua cununiei o păpușă cu dînsa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de suflet - și crede că prin aceasta i se vor ierta celui mort pă catele și sufletul își va afla pacea veșnică. După ce un mort se pornește la mormînt, se ia apă în oala cu care a fost scăldat, se stropește în urma lui, apoi se trîntește în mijlocul 224 casei de se sparge, ca să se spargă toate neajunsurile, supărările și să înceteze de a mai muri cineva din acea casă. Pe podul care duce la drum se pune o pînză peste care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Cei care nu primesc bani la înmormîntare nu vor avea cu ce plăti lun trașul și vor umbla desculți prin mărăcini în veac uitat. (Gh.F.C.) Rudele mortului se duc a doua zi după înmormîntare să tămîieze mormîntul, să-l stropească cu apă și să aprindă o lumînare, ca să-l îmblînzească pe cățelul-pămîntului, să nu-l latre pe nou venitul între morți. (Gh.F.C.) Morții prost înmormîntați o duc rău pe lumea cealaltă. (Gh.F.C.) Cine bea din craniu de om se tîmpește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
taler așe zat pe piept, s-o bea și să se spele, că naște imediat. Femeia naște cu anevoie dacă lumea știe că se trudește de facere. Pentru a o ușura, se cheamă femeia presupusă că are cunoștință, de o stropește cu apă din gură sau o afumă cu o bucățică din veșmîntul cu care e îmbrăcată. Cînd ești îngreunată, cere, ca să-ți fie pruncul îndrăzneț. Dacă femeia îngreunată va fura ceva, copilul va fi hoț. Să nu te răstești, nici măcar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînepă și așezi bățul în gard. Nevăstuica, cînd vede bățul cu fuiorul, zice: „Mi i urît să torc“, și se duce de pe-acolo. Pielea de nevăstuică e bună ca s-o speli în apă și să speli și să stropești cu acea apă vitele umflate, mușcate tot de nevăstuică. Cînd te-a mușcat ceva și nu știi ce, leagă-te degrabă cu un petec de blană de nevăstuică, că-ți trece. Cînd mușcă nevăstuica pe-o vită, atunci trebuie să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu căldări. Unii bat clopotele din turla bisericii, alții toacă, iar ceilalți scutură clopotele aduse. Cînii latră. Obiceiul se numește „fierărit“. După ce se face liniște, flăcăii merg la fîntînă, aruncă toaca, iau „apă tăcută“* și o duc la casele oamenilor, stropindu-i pe cei care le ies în cale. (Gh.F.C.) Cînd nu plouă, oamenii fură o icoană din biserică și o aruncă în izvor ca să-l tulbure. Atunci se tulbură apele din cer și plouă. (Gh.F.C.) Cînd vrei să plouă, fură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copilul e luat din rusalii, joacă călușarii de nouă ori cu el în brațe și îi trece. Omul care e bun vede cînd ies rusaliile, cum zboară și cum chiuiesc pe sus. în Stratul Rusaliilor [24 de zile înainte de Rusalii], stropește-ți vacile cu usturoi ca să nu le piară laptele. Rușine Se crede că aceea care visează raci fierți va păți vreo rușine. Un copil mic să nu se țină acoperit la față, căci făcîndu-se mare va fi rușinos. Salcie Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sămînța de micșunele să fie cu gura plină de pîne, legat la mîna cu care samănă și să nu vorbească, ca să iasă florile bătute. Se crede că este bine a strînge ceva din primul omăt, a-l topi și a stropi cu acea apă răsadul; și apoi purecii de pămînt nu-l vor strica. Se crede că nu e bine a pune sămînța pregătită pentru sămănat în saci de făină, căci la din contra, acel fel de pîne, răsărind, va avea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atuncea numai o pogăciță cît fundul olului*, tare sărată, își văd „data“ în vis, îmbiind-o cu apă rece. Fetele mari, cînd vine popa cu botezul, pun mărgelele sub prag, să viseze noaptea viitorul soț. Asemenea și cu busuiocul; de stropește popa cu el, îl pune sub cap, ca să viseze. Cînd moare o fată mare, rufăria i se coase cu ață neînnodată, căci de-o va înnoda, ursitul ei ce era să-l ia de bărbat nu se va mai însura
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
decît cînd cineva ia mana vacilor. Dacă vaca, cînd o începe a mulge, se udă, se zice că este stricată și că i-a luat mana. Cînd laptele de la vacă ți se întinde*, i-a luat mana. în Stratul Rusaliilor, stropește-ți vacile cu usturoi, ca să nu le piară laptele. Se crede că, dacă o vacă dă mai puțin lapte ca de obicei sau ceva crușit, cineva i-a luat laptele. Cînd ți-a muri vițelul de la vacă e semn că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prin foc, ca să nu fie mușcate de gîngănii. Femeia care vrea să nu se atingă lupul de vitele sale leagă un ac cu ață de mănușa doniței și-l poartă atîrnat de doniță cît vrea. La Bobotează, cînd vii acasă, stropești toate vitele cu aiasmă, ca să fie ferite de boleșniți. Cînd uiți vitele neînchise în obor sau la cîmp, înnoadă fiarele după coș, că nu ți le mănîncă fiarele sălbatece. Cînd pierzi din bătătură vreo vită, strig-o sara pe coșul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rana, i-a propus el soluția pe care-o credea cea mai logică. Bărbatul s-a uitat ciudat la el, de la înălțimea sutanei, și l-a invitat la o spovedanie. Cu toate că a selectat răspunsurile potrivite la întrebări și a fost stropit cu un lichid ce-ar fi trebuit să fie magic, usturimea nu s-a dus, nici pielea nu s-a închis la loc peste dungulițele sîngerînde. Poate nu dăduse peste vreun vindecător destul de avansat încît să-i rezolve treaba cu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
tonă în decursul vremii noroc că după un timp uita de ele și-atunci singure se evaporau. Marcu se ținea mereu de poante, rupea piciorul scaunului celui care-l supăra pentru a rîde de el cînd se așeza și cădea, stropea fetele cu apă, a băgat odată un ac de seringă în fundul unuia care mergea înaintea lui pe scări și pe care nu putea să-l depășească, iar ăla a țipat ca o fată, modifica absențe și note cînd era de
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
faleză, holbîndu-se la aceleași tarabe seară de seară. La plajă, mama stătea de obicei pe cearșaf, ungîndu-se cu creme și întorcînd cîte o parte a corpului spre soare. Din cînd în cînd intra în apă, bălăcindu-se puțin sau doar stropindu-și cu apă pielea, fiindcă nu știa să înoate. N-o învățase nimeni. El, Cornel, construia castele din nisip și își îngropa eroii din plastic, pentru a vedea cît de repede se pot dezgropa și zbura departe de nisipul greu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
i-a zgîriat pielea și l-a iritat, cînd băiatul a crescut. Prima dată mai mult pocnea apa cu palmele și tălpile. Apoi s-a prins că trebuie să tragă de apă pentru a înainta, dînd din picioare ca să-i stropească pe toți cei din jur. Cînd tata a decis că a sosit momentul ca fiul să renunțe la colac, Cornel s-a scufundat și a luat cîteva guri de apă, noroc de tata care îl ținea de mijloc. Apa era
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
înconjurul bălții. Nu era chiar foarte mare. Apoi s-au plictisit de treaba asta. Dac-ar mai fi avut o barcă, să facă întrecere... Sau să-și fi făcut o plută, dar pierzi mult timp cu aia... S-au jucat stropindu-se cu apă. S-au făcut leoarcă. Apoi, Radu a zis nu știu ce despre profa de bio. A pornit-o parcă de la tija de stuf pe care-o proba pe spinarea lui Cornel. Voia să-și amintească despre caracteristicile ei, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
scoată la bine -// Vină și-ai mei copilași -// Dragii tatii coconași -// Să vină și-a mea soție -// Ce mi-a fost la cununie -// Să-mi aprinză o făclie -// CÎnd făclia mi s-a stins -// Eu de pe lume m-am dus -// Stropiți-mi fața cu vin Că eu la voi nu mai vin -// Și de acum pînă-n vecie -// Mila Domnului să fie - O prea frumoasă pustie. ” İdeile ce urmează, sunt brodate pe o temă exhatologică. Exemplificăm:,, O pricină minunată ” ,, O pricină minunată
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]