2,190 matches
-
sau pe lacuri de acumulare. Este o pasăre care poate trăi solitar sau în grupuri și este oarecum familiarizată cu prezența umană. Își construiește cuibul din bețe și stuf, în vegetația deasă, în copaci, tufișuri, sălcii și mai rar în stuf(în special pe ostroave mici plutitoare). La sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie, depune în cuib între 4-6 ouă a căror perioadă de incubație durează 28 de zile. Puii sunt hrăniți cu pești mici și alte animale acvatice (Kiss si
Cormoran mic () [Corola-website/Science/326006_a_327335]
-
acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), bufniță ("Bubo bubo"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasia bonasia"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), stârc
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
depus sub formă de straturi. Datorită așezării geografice, localitatea Smârdan se caracterizează prin tipul climatic temperat continental. Vegetația este caracteristică stepei și luncilor joase inundabile. Se întâlnește atât vegetație lemnoasă (plop, salcie, frasin, arțar și stejar), cât și plante ierboase (stuf, papură, pipirig, nufăr, stânjenel de baltă). Datorită așezării în Lunca Dunării, fauna este formată în special din animale legate de apă prin modul lor de viață: mamifere (vidră, nurcă), păsări (stârc, rață, gâscă, privighetoare de stuf, cristei, barză, rândunică) și
Smârdan, Tulcea () [Corola-website/Science/324446_a_325775]
-
cât și plante ierboase (stuf, papură, pipirig, nufăr, stânjenel de baltă). Datorită așezării în Lunca Dunării, fauna este formată în special din animale legate de apă prin modul lor de viață: mamifere (vidră, nurcă), păsări (stârc, rață, gâscă, privighetoare de stuf, cristei, barză, rândunică) și pești (crap, plătică , roșioară, caras, știucă, șalău, somn, biban). O atracție turistică importantă este pădurea de salcie și plopi situată pe malul canalului Măcin și lacul ”Piatra fetei”situat in apropierea drumului național DN 22. De
Smârdan, Tulcea () [Corola-website/Science/324446_a_325775]
-
pentru hrănire spre fermele zootehnice limitrofe, sau la silozuri și rampe de gunoi, mai puțin în perioadele cu temperaturi foarte scăzute când întreg bazinul acvatic îngheață sau sunt viscole prelungite. Mai mulți factori antropici tulbură echilibrul acestor ecosisteme: pășunatul, arderea stufului, vânătoarea, pescuitul, turismul necontrolat, depozitarea necontrolata a deșeurilor. Din păcate prezența păsărilor migratoare ocrotite se asociază și cu fenomenul braconajului. Activitate antropică ce periclitează cel mai mult situl este depozitarea necontrolată a deșeurilor (ambalaje din plastic și deșeuri provenite din
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
pentru hrănire spre fermele zootehnice limitrofe, sau la silozuri și rampe de gunoi, mai puțin în perioadele cu temperaturi foarte scăzute când întreg bazinul acvatic îngheață sau sunt viscole prelungite. Mai mulți factori antropici tulbură echilibrul acestor ecosisteme: pășunatul, arderea stufului, vânătoarea, pescuitul, turismul necontrolat, depozitarea necontrolata a deșeurilor. Din păcate prezența păsărilor migratoare ocrotite se asociază și cu fenomenul braconajului. Activitate antropică ce periclitează cel mai mult situl este depozitarea necontrolată a deșeurilor (ambalaje din plastic și deșeuri provenite din
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
cu gât negru Este o specie migratoare, aparținând tipului de faună european. Sosește în martie și pleacă spre sud în luna octombrie cu câteva excepții. A fost observat în apele interioare, pe cursurile părăsite (moarte) ale Oltului și Siretului, cu stuf abundent. Clocește în Lunca și Delta Dunării. Este o specie migratoare. Pentru clocit preferă lacurile puțin adânci de apă dulce. Este în număr mic, necesită protecție Furtunarii sunt caracterizați prin nară unită și sept de mărime medie. În lume sunt
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) iar din 2006 zonă umedă de importanță internațională Aria naturală se suprapune sitului "Natura 2000 - „Dumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei”" și reprezintă o zonă umedă (luciu de apă, fânețe și vegetație din stuf și papură) în bazinul mijlociu al văii Hamaradia (afluent de de stânga al râului Homorod) cu o importantă și diversificată faună de păsări acvatice. Aria protejată asigură condiții de cuibărit, hrană și viețuire pentru specii de păsări migratoare și de
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), pescăruși, (din familiile "Laridae" și "Sterna"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), barză neagră ("Ciconia niogra"), cristel de câmp ("Crex crex"), călifar ("Todorna todorna"), lișiță ("Fulica atra"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), pițigoi de stuf ("Panurus biarmicus"), lăcar ("Acrocephalus arundinaceus"), sfrâncioc (din specia "Lanius collurio") sau rață roșie ("Aythya nyroca"). În vecinătatea rezervației se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]
-
cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), prundașul gulerat mic ("Charadrius dubius"), ploier gulerat mare ("Charadrius hiaticula"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
sunătoare ("Bucephala clangula"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete alb ("Circus macrourus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), rață de ghețuri ("Clangula hyemalis"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), vânturel
Lacul Stânca - Costești (sit SPA) () [Corola-website/Science/325739_a_327068]
-
Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica") sau șorecarul mare ("Buteo rufinus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), strigă ("Tyto alba"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), erete de stuf ("Circus aeruginosus") Fauna rezervației are în componență și câteva specii de reptile, amfibieni și pești; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
roșu ("Branta ruficollis"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), prundaș nisipar ("Calidris alba"), fugaci mic ("Calidris minuta"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), șoim
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
Republicii Moldova. Valea râului este puțin șerpuitoare, cu o lățime de 2-3 km. Versanții au 60-90 m înălțime, predominant concavi, abrupți, puternic dezmembrați. Albia este bilaterală, cu lățimea de 100-180 m, deschisă, cu vegetație de pajiște, în unele locuri acoperită cu stuf. Albia este puțin șerpuitoare, neramificată, cu lățimea de 3-5 m. Valea râului este puțin șerpuitoare, cu o lățime de 2-3 km. Versanții au 60-90 m înălțime, predominant concavi, abrupți, puternic dezmembrați. Albia este bilaterală, cu lățimea de 100-180 m, deschisă
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]
-
m. Valea râului este puțin șerpuitoare, cu o lățime de 2-3 km. Versanții au 60-90 m înălțime, predominant concavi, abrupți, puternic dezmembrați. Albia este bilaterală, cu lățimea de 100-180 m, deschisă, cu vegetație de pajiște, în unele locuri acoperită cu stuf. Albia este puțin șerpuitoare, neramificată, cu lățimea de 3-5 m.Emisar Prut Cotă la vărsare 60 m.d.M. Punct de vărsare Ungheni Date hidrologice Bazin de recepție 219 km². Lungimea rîului este de 30 km, panta medie - 2,9%.Suprafața bazinului
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]
-
cu vegetație de stepă. La talpa izvoarelor, peste fiecare 3-5 cm se observă izvoare cu debite mici (0,1-0,2 l/s).Albia este bilaterală, cu lățimea de 100-180 m, deschisă, cu vegetație de pajiște, în unele locuri acoperită cu stuf. La 0,8 km, în amonte de loc. c.f. Pîrlița, lunca se întrerupe.Albia este puțin șerpuitoare, neramificată, cu lățimea de 3-5 m. De la izvor, pe o durată de 3,5 km, rîul este secat, în aval adîncimile ating
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]
-
3-5 m. De la izvor, pe o durată de 3,5 km, rîul este secat, în aval adîncimile ating 0,1-0,3 m. Viteza cursului de apă nu depășește 0,1 m/s. Albia este stabilă, pe alocuri cu rogoz și stuf, patul este neted, mîlos, la s. Pîrlița - lutos. Malurile sunt abrupte, cu înălțimea de 0,5-2,5 m, constituite din argile nisipoase și luturi, la muchii înierbate.La 1 km de la gura de vărsare rîul este închis cu un baraj
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]
-
protejate") și se întinde pe o suprafață de 26 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă umedă, cu luciu de apă (lac populat cu știucă, o specie de pește teleostean) și vegetație lacustră ce include și insule plutitoare (plauri) acoperite cu stuf. Rezervația găzduiește și asigură condiții de hrană și viețuire pentru mai multe specii de păsări acvatice clocitoare protejate la nivel european (prin directivele "147/ CE din 30 noiembrie 2009" și "79/409/CEE din 2 aprilie 1979" - privind conservarea păsărilor
Lacul Știucilor () [Corola-website/Science/325236_a_326565]
-
123-125, 203; Dulea 2001-2002, p. 210, 226; El Susi 1999-2000; 2003; Muntean și Muntean 2001; Marțiș 2002; Gogâltan 2004a, p. 67; *** 2001, p. 819; *** 2002-2003a, p. 621. b) La circa 100 m de Parcul 1, pe un promontoriu înconjurat cu stuf, pe traseul conductei, la circa 0,60-0,80 m adâncime, s-a descoperit o întinsă așezare daco-romană suprapusă de o alta datat între secolele X-XII d.Chr. Bibliografie: Benea 1996b, p. 287-288; Mare 2004, p. 20, 203. c) La circa
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
Mai puțin sunt reprezentate terenurile arabile și pășunile. Floră este constituită din vegetație palustra (de baltă) asociată cu cea acvatică, precum și comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile, cu specii de: rogoz (Carex reparia), pipirig (Scirpus sylvatjcus), papura (Țypha latifolia), stuf (Phragmites communis) sau vegetație ierbacee precum coadă calului (Equisetuni arvense), izma broaștei (Mentua aquatica), săgeată apei (Sagitaria sagitifolia), iarbă mlaștinii (Juncus effusus), piciorul cocosului (Ranunculus lingua), rogozul (Carex sp.), țipirigul (Heleocharis palustris), cucuta de apă (Cicuta virosa), roșățea (Buttomus umbelatus
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
Sterna hirundo"), prundaș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), piciorong ("Himantopus himantopus"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus", barză albă ("Ciconia ciconia"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), stârc purpuriu ("Ardea purpurea") și rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris") sau erete de stuf ("Circus aeruginosus"). În arealul rezervației naturale este semnalată prezența unor specii de plante (rare sau protejate prin lege) de sărătură, dintre care: "Paronychia cephalotes" și "Koeleria lobata". În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri
Sărăturile Murighiol () [Corola-website/Science/329773_a_331102]
-
teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Parcul Național Delta Dunării (rezervație a biosferei) aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Aria naturală reprezintă o zonă depresionară umedă (dune de nisip, lacuri cu apă dulce, stuf și păpuriș) aflată în partea sudică a ultimei meandre a Brațului Sfântul Gheorghe, înainte de vărsarea acestuia în Marea Neagră. Rezervația adăpostește și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: stârc
Lacul Belciug () [Corola-website/Science/329867_a_331196]
-
totuși caracterul individual în ansamblul lavrei respective. Apariția monahismului cenobitic, face ca chiliile să fie integrate în obștea mănăstirilor. Caracterele arhitecturale și tehnicile de construcții au variat în funcție de specificul locurilor, lăcașurile putând fi construcții din lemn, piatră, pământ, chirpici sau stuf, uneori chiar simple bordeie săpate în pământ.
Chilie (lăcaș) () [Corola-website/Science/329910_a_331239]
-
vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), lilieci și rozîtoare; • păsări cu specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare: șorecar comun ("Buteo buteo"), dumbrăveancă ("Coracius garrulus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), eretele de stuf ("Circus aeruginosus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"); • insecte, pești (biban, lin, știucă, plătică), amfibieni și reptile.
Parcul Național Wielkopolski () [Corola-website/Science/328048_a_329377]
-
Anas acuta"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), rață moțată ("Aythya fuligula"), șorecar comun ("Buteo buteo"), barză albă ("Ciconia ciconia"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), lișiță ("Fulica atra"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), pescăriță râzătoare ("Gelochelidon nilotica"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]