2,750 matches
-
dialogurile? Sărut dreapta, Părinte! Bine te-am regăsit, fiule Lucian... A.B. Cui ar trebui să-i mulțumești pentru tot ceea ce ai? Mulțumesc satului în care m-am născut. Acolo a fost și este totul. AXIS MUNDI. Clepsidra. Pântecul. Izvorul. Stupul cu albine pe care m-a urcat tata și mi-a făcut fotografii (să văd lumea prin ochiul unei albine, nu al unor trântori...). A.B. Avem cu ce ieși în lume? Ce ne lipsește? Ne căutăm. Săpăm în noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
salvatoare, o răsplată a sacrificiului vieții care se trece prea repede. ..." Există !...Fii tu însuți acum ! zice-Aurora, O, suflet mare,-i timpul că să-ți formezi un trup ! Grăbește-te-a-ți alege, într-alte focuri, ora În care să-ți roiască nemuritorul stup ! S-a și-ncleștat cu noaptea sălbatică trompetă ! O buza vie muscă din aeru-nghețat ; Din turn în turn, un aur pur naște, se repetă, Chemând din spații fastul trecutului uitat !" (apud Paul Verlaine, Aria Semiramidei) A.B.Ce cărți iubiți? Ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
farul luminos al popoarelor etc. Atunci, la ruși, o vacă din rasa Kostroma dădea anual 60.000 lapte, un cal din rasa Iaroslav putea muta din loc Munții Carpați, un pepene verde creștea în Asia Centrală până la 70-100 kg, iar un stup de albine producea 160 kg miere, încât puteai crede că la ei ă vorba tatălui meu ă albina e cât purcelul! Prins în mrejele superiorității sovietice, comisarul rus vede pe catifeaua compartimentului o gânganie și, nedumerit, întreabă ce este. Românul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în 1890 au dat 28,88 hectolitrii vin negru și 1088,32 hectolitrii vin alb. După controalele diviziei filoxerice (1891), via lucrătoare ocupă 87¼ ha. Vite sunt (1890): 113 cai, 1252 vite cornute, 318 porci, 88 capre și 1885 oi. Stupi de albine sunt 123. Bugetul comunei pe exercițiul 1891-1892 avea la venituri 8292 lei, 33 bani, iar la cheltuieli 4571 lei. Comuna este străbătută de calea Vicinală Obârșia - Mărăști - Lunca. Distanțele: la Bacău, capitala districtului, 36 km; la comuna 26
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de suprafață, monocelular (cu o singură încăpere, eventual o tindă) acoperită cu stuf, paie, fân, alte resturi vegetale, care a constituit locuința țăranului român. Cât privește termenul argea care a început a desemna o clădire anexă în care se țineau stupii sau era instalat războiul de țesut, a fost înlocuit cu termeni de alte origini, folosiți de populația cu care românii au venit în contact. în satele comunei Filipeni, cel puțin în satul Slobozia, termenul argea desemna structura din lemn, partea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de volnicie dată postelnicului Ioniță Roset de domnitorul Moldovei, Ioan Nicolae Voievod, la 15 mai 1744, prin care beneficiarul este „volnic cu cartea domniei mele a-și lua dijma din pomi, din fâneață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pi obiceiul țării.” „Obiceiul țării” era cuprins în reglementarea raporturilor dintre boieri și săteni, dat de Constantin Mavrocordat în 1749, prin care boierul avea dreptul la a zecea parte din produsele gospodăriei țărănești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Deși trăiește de mulți ani în Bacău, nu a întrerupt niciodată legătura cu satul, iar de câțiva ani, de când fiul său, Gabi, administrează societatea „Agroteh” din Slobozia - Filipeni, este mai mereu prin comună și la casa părintească, unde are niște stupi de care îngrijește și ca să-i mai treacă timpul și s petreacă clipe de relaxare în mijlocul naturii darnice. Ilie Vraciu a funcționat ca profesor de Educație fizică la Școala din Lunca, pe când director era Vasile Totolea, remarcându-se ca animator
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de volnicie pentru postelnicul Ioniță Roset ca să-și poată lua dijma de pe moșia Filipeni, pe Dunavăț: 119 „...să fie volnică cu cartea domniei mele de a-și lua (dijma) din poieni, din fânață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pe obiceiul rii.” Documentele de vânzare-cumpărare ulterioare anului 1692, când Anghelușa dă danie moșia sa Filipeni, lasă să se vadă că logofătul Pătrașcu, cel care cumpărase bucată cu bucată moșia de la răzeșii din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de dulgherie, a apărut tâmplăria pentru confecționat uși, ferestre, dar și mobilier: dulapuri, mese, scaune, paturi (cei care făceau mobilier se numeau stoleri; un renumit stoler, cu școală profesională, era în Fruntești, la Ulmi, și se spunea Stoleru, făcea și stupi și rame). Se folosea lemnul de esență moale, brad, cireș, tei, dar și păr și nuc. în comuna Filipeni au lucrat și trei absolvenți ai Gimnaziului Industrial din Bacău: Ion Borcea, Gavril Rusu și Grigore Bârgăoanu care făcea și sculptură
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
popilor; pentru un om de rând este de ajunsă dacă știe să citească și să scrie, să-și scrie numele, să-și treacă în condica lui un bou alb, negru și cu coarne, caii, oile și alte dobitoace de povară, stupii și oricare alte lucruri ca acestea; toate celelalte sunt netrebuincioase.” Desigur, este o exagerare, când Dimitrie Cantemir spune că pentru omul de rând e suficient să citească și să scrie. Rar se găsea într-un sat răzeșescă cineva care să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sat, tata mă lua cu el pe dealuri și câmpuri și aprecia „din ochi” cât pământ s-a lucrat. Se simțea liber în mijlocul naturii și acea libertate nu i-o putea lua nimeni. Cât a trăit i-au plăcut florile, stupii cu albine, cărțile și școala. Era fericit să împărtășească și altora din ce șștia el, din ce acumulase prin lecturi și experiență de viață. Foștii lui elevi, plecați prin țară, veneau să-l vadă; oamenii din sat veneau la „Domnu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
actele răzeșilor din Fruntești, cu pretenții asupra moșiei Dobreana, este înscrisă la punctul 17 - un izvod (inventar) din 26 martie 1818, iscălit de medelnicerul Boghici, cuprinzător de 588 lei ce s-ar fi împlinit de la dumnealui Iordache Roset pentru niște stupi și de la bejenari ce i-au fost luat Roset, mai însemnând 422 lei ce ar fi fost rămași să împlinească pentru niște dijmuiri. Izvodul din anafora nu amintește satul Lunca, nu era constituit la 1818, deși câteva case erau în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să văd fața lui Dumnezeu, zise el unui înger ce trecea. Dacă nu-l ai în tine, nu există pentru tine și în zadar îl cauți, zise îngerul serios. Odată el își simți capul plin de cântece. Asemenea ca un stup de albine, ariile roiau limpezi, dulci, clare în mintea lui îmbătată, stelele păreau că se mișcă după tactul lor; îngerii ce treceau surâzând pe lângă el îngânau cântările ce lui îi treceau prin minte. [...] iar un înger, cel mai frumos ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
să-l împresoare cu o dragoste din care nu reiese întotdeauna limpede cât îi aparține mamei și cât iubitei 313. Mai mult decât atât, Ieronim se familiariză [...] cu micul imperiu, era ca acasă (s.n.), îngrijea de straturile grădinei și de stupi, îmbla ca o căprioară sălbatecă prin tufăriile și ierburile insulei 314. Nostalgia copilăriei revine obsedant în opera lui Eminescu tocmai din neputința de a retrăi nu numai entuziasmul, cât mai ales întreaga sa credință în iubirea nealterată de complicitățile îndoielnice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Farmacia lumii), scrie-mi repede, până nu se Întoarce fiica mea, care e la Mchn. Parcă se numea „Purinor”. A avut efect? Cred, că acum să ceri concediu pentru convalescență și să mai lași „Galeria” - pe care ai făcut-o... stup. Sărmana d-nă Ungureanu se zbate ca peștele În plasă. Dacă aveți Încredere În Sturzu , care, poate, mi-a fost elev, dacă nu el alt... Sturz, putem să-i scoatem, sub un pretext oarecare, cum ar fi de completare, manuscrisul de la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la școalé și o sé vé dea, cé și-așa n-au ce face cu dînsele. Duceți-vé la veterani cé au balcoanele pline cu reviste, voi trebuie sé fiți că albinuțele. Așa cum albinuțele umblé toaté ziua și colecteazé nectar pentru stupul lor, așa și voi trebuie sé colectați maculaturé! Ce-i asta, fetelor? Ce-i chiar atît de greu? Lihaciova Partnuhina, ascultați la mine, mai este timp pîné sîmbété, dar nu lésați pe ultima zi. Nu lésa pe mîine ceea ce poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
care bîzÎie albinuțele și colecteazé polen. În mijlocul lanului era așternuté o péturé și pe péturé Șasa mînca harbuz. Florile erau Înalte și-i țineau lui Șasa de umbré ca niște copaci. - Așa cum umblé albinuțele prin flori și colecteazé miere pentru stupul lor, așa și voi trebuie sé colectați maculaturé pentru cé din maculaturé se fac cérți și manuale noi, caiete și hîrtie de colorat. Iaca, noi am Învéțat la școalé cé hîrtia se face din copaci, dar ce-ar fi, copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
să văd fața lui Dumnezeu, zise el unui înger ce trecea. - Dacă nu-l ai în tine, nu există pentru tine și în zadar îl cauți, zise îngerul serios. Odată el își simți capul plin de cântece. Asemenea ca un stup de albine, ariile roiau limpezi, dulci, clare în mintea lui îmbătată, stelele păreau că se mișcă după tactul lor; îngerii ce treceau surâzând pe lângă el îngînau cântările ce lui îi treceau prin minte. În haine de argint, [cu] frunți ca
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ea? Să aibă vo influiință, să însemneze ceva, să incifreze ceva în natură, ea care nu-i decât o încifrațiune a aceleiași naturi? Nici vorbă măcar. Astfel vedem în marile migrațiuni ale popoarelor, unde fiii minoreni ieșeau din țară pe când stupul matern sta locului, o analogie cu roiurile albinelor. Nu esplicările ce se dau faptelor, ci faptele înșile sunt adevărul. Doctrinele pozitive, fie religioase, filozofice, de drept ori de stat nu sunt decât tot atâtea pleduarii ingenioase ale minții, al acestui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
zidite de jur împrejur una peste alta pîn-în ceriuri și-n mijlocul lor se adâncea o vale, o grădină de vale cu izvoare, în mijloc c-un lac și-n mijlocul lacului o insulă pe care stăteau în șiruri lungi stupii Unei prisăci mari. - E insula lui Euthanasius, gândi el uimit și pășea încet, minunîndu-se la fiecare pas. Până și insectele erau îmblînzite în acest rai. Fluturi curioși, albaștri, auriți, {EminescuOpVII 131} roșii îi acoperiră părul lui lung și negru, încît
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și a căror rezonanță era atât de mare încît fiecare construcție trezea o lume de cugetări și analogii în capul tânărului. Într-adevăr se familiariză în curând cu micul lui imperiu, era ca acasă, îngrijea de straturile grădinei și de stupi, îmbla ca o căprioară sălbatică prin tufăriile și ierburile insulei. Adesea în nopțile calde se culca gol pe malurile lacului, acoperit numai c-o pânză de in - ș-atunci natura întreagă, murmurul izvoarelor albe, vuirea mării, măreția nopții îl adânceau
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ea? Să aibă vro influență, să însemneze ceva, să încifreze ceva în natură, ea care nu-i decât o incifratiune, a aceleiași naturi? Nici vorbă măcar. Astfel vedem în marile migrațiuni ale popoarelor, unde fiii minoreni ieșeau din țară pe când stupul matern sta locului, o analogie cu roiurile albinelor. Doctrinele pozitive, fie religioase, filozofice, de drept ori de stat, nu sunt decât tot atâtea pleduarii ingenioase ale minții, ale acestui advocatus diaboli care e silit de voință ca să argumenteze toate celea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
zidite de jur împrejur, una peste alta pîn-în ceriuri și-n mijlocul lor se adâncea o vale, o grădină de vale cu izvoare, în mijloc c-un lac și-n mijlocul lacului o altă insulă pe care stăteau în șiruri stupii unei prisăci. - E insula lui Euthanasius, gândi el uimit, și pășea încet, minunîndu-se la fiecare pas. Până și insectele erau îmblînzite în acest rai. Fluturii, albaștri, auriți, roșii îi acoperiră părul lung și negru, încît capul lui părea presărat cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și fericit și a căror rezonanță era atât de mare încît fiecare construcție trezea o lume de cugetări și analogii în capul tânărului. Se familiariză în curând cu micul lui imperiu, era ca acasă, îngrijea de straturile grădinei și de stupi, îmbla ca o căprioară sălbatică prin tufăriile și ierburile insulei. Adesea, în nopțile calde, se culca pe malurile lacului, acoperit numai c-o pânză de in - ș-atunci natura întreagă, murmurul izvoarelor albe, vuirea mării, măreția nopții îl adânceau într-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
v[r ]o influință [influență], să însemneze ceva, să încifreze ceva în natură, ea care nu-i decât o încifrațiune a aceleiași naturi? Nici vorbă măcar. Astfel vedem în marile migrațiuni ale popoarelor, unde fiii minoreni ieșeau din țară pe când stupul matern sta locului, o analogie cu roiurile albinelor. Nu esplicările ce se dau faptelor, ci faptele înșile sunt adevărul. Doctrinele pozitive, fie religioase, filozofice, de drept ori de stat nu sunt decât tot atâtea pleduarii ingenioase ale minții, al acestui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]