2,457 matches
-
lui Froeschels a fost acceptată de Rothe, Stein ș.a. Și psihanaliza se ocupă de problema bâlbâielii. Logonevroza nu ar fi nimic altceva decât frica de a vorbi; inițial, ea este teama de a dezvălui, prin vorbire, o taină. „Un complex subconștient se înghesuie între silabe și cuvinte”, susține Stekel. Bâlbâiala este o trădare psihică ca și un lapsus al limbii vorbite sau scrise. Alții văd în complexul de inferioritate cauza nevrozei. Psihologii individualiști consideră bâlbâitul un nevrotic cu o tulburare funcțională
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ENUN}UL," UNITĂȚI LINGVISTICE FUNDAMENTALETC "UNIT|}I LINGVISTICE FUNDAMENTALE" Înscriși în procesul de comunicare lingvistică, locutorul și interlocutorul său raportează în permanență limba la lume și lumea la limbă, concomitent cu propria lor implicare, în mod conștient sau în mod subconștient, în desfășurarea acestui raport, care guvernează structura și funcționarea textului lingvistic, în relativă autonomie și/sau în interdependență (sau complementaritate) cu alte sisteme de semne (nelingvistice), impuse de situația comunicativă. Prin aceasta, în desfășurarea funcției fundamentale, de cunoaștere și comunicare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de problemă. Experiență persoanelor creative arată că, frecvent atunci cand atenția se orientează către altceva și nu către problemă a cărei soluție ne scăpa, si astfel ne frustrează, apar idei noi. Aparent, cănd gândim conștiincios, urmăm aceleași căi bătătorite. Cand permitem subconștientului ‹‹să iasă în fața›› ceea ce restrânge aria conștientului, suntem capabili să vedem noi conexiuni, pe care cercetarea conștientă le eludează” (W.E.Moore, 1985, cît. în D.Sălăvăstru, 2004, p. 100). Din acest paragraf deducem că iluminarea e rezultatul preparării, ce
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
de „picăturile” temei principale . În pofida simplității derivației descriptive ce o conține titlul, corespondențele sonore concepute ca sugestii ale acelui efect hipnotic, creat de jocul cercurilor ce se îndepărtează la nesfârșit pe suprafața acvatică, predispune la o profundă investigație în sfera subconștientului. Efectul de rezonanță va fi întreținut de fluiditatea interpretării evoluției acordice din planul superior al discursului, a cărui linie contrapunctică superioară necesită a fi subliniată expresiv, în timp ce execuția cu un atac legato va determina obținerea unor sonorități cu reale calități
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ale configurației ritmice. Echilibrul fiind restabilit odată cu reafirmarea spațiului tonal inițial de (măsura 72), viziunea sonoră a codei sugerează prin adiționarea expresiei dans une sonorité harmonieuse et lointaine (cu o sonoritate armonioasă și îndepărtată) conducerea auditorului în profunda intimitate a subconștientului. Măsura 86 semnalează o eroare frecventă de editare, potrivit căreia semnul arpeggiato apare prelungit de-a lungul ambelor acorduri, în timp ce varianta originală a manuscrisului indică prezența unui semn întrerupt, ceea ce determină interpretarea simultană a celor două acorduri arpegiate (Prin asociere
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
supusă de-a lungul mișcării realiste (al cărei principiu fundamental promova simpla descriere a lucrurilor). Preludiul Les sons et les parfums tournent dans l’air du soir atinge pentru o clipă zona intimă a punctului de incidență dintre conștient și subconștient, sugerând o trăire profund interioară ce te îndeamnă să lași în urmă toate simțurile clar definite, pentru a te abandona unei stări de toropeală, de fuziune a senzațiilor. De altfel, semnificația versului Sunetele și parfumurile plutesc în aerul înserării face
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dispersare în tăcere a concentrării sinestezice, sugerate prin diluarea finalului întrun efect prelungit de ecou (pp), asociat reținerii progresive a tempoului. Atmosfera intimă a unei stări interioare ce atinge irealul prin subtilitatea trăirilor invocate, aparținând prin excelență lumii senzitive a subconștientului, apelează la o cvasi-permanentă evoluție în dinamica redusă de p și pp (cu solicitarea folosirii permanente a pedalei de surdină), ale cărei sonorități voalate, lipsite de contur facilitează interpretarea adecvată a intenției declarate în introducereharmonieux et souple (armonios și suplu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de o mare forță sugestivă, încărcătura spirituală resimțită la audierea acestor pagini muzicale primează. Preluând același subiect consacrat al universului impresionist - apa, Debussy oferă o ipostază inedită a reprezentării acesteia, prin evocarea lumii submarine, ca simbol al experienței interioare a subconștientului. În demersul explorărilor debussyiste, principiul esențial al „adecvării” își atestă funcția coordonatoare prin aflarea unor mijloace de limbaj compatibile cu semnificația resortului conceptual. Un exemplu concludent îl oferă La cathédrale engloutie prin ipostazierea unei densități remarcabile a vocilor constitutive ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
reprezentării acelei imagini statice a contemplației. Printr-o coerență desăvârșită a strategiei conceptuale, traiectoria dinamică a ansamblului evolutiv corespunde principalelor etape ale desfășurării narative. Deopotrivă, se remarcă disocierea a două zone dinamice distincte. Astfel, spațiul subacvatic, aferent lumii interioare a subconștientului va fi reprezentat de planurile dinamice reduse ale evoluției ppp - p, iar lumea exterioară, corespunzătoare experienței materiale a existenței, va apărea proiectată în valori dinamice puternice de f - ff. În mod adițional, aceste indicații tradiționale apar completate de expresii sugestive
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
până la dobândirea supremului acces în lumea enigmatică a ezotericului. Astfel, muzica pare să ne îndepărteze de trăirile derizorii ale unor simple emoții pământene, ridicându-ne în sferele celeste ale comunicării superioare ce se adresează cu prioritate zonelor profund senzitive ale subconștientului. Natura atmosferei astfel create trasează o evidentă afinitate cu acea trăire sinestezică a preludiului baudelairian ce ne amorțea simțurile într-o plăcută abandonare. Scena luminii selenare îndreptate spre o țintă învăluită în mister aduce cu sine corespondențele sonore ale unei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
e o bătălie cu sine însuși, în care trebuie să câștige” Dumnezeu. Dacă Ivan Turbincă a răpit moartea Pământului, a răpit și ultima șansă a oamenilor de a-și aminti în filmul vieții lor de adevărata existență care le bântuia subconștientul. Bolile, rănile, toate vindecate de moarte, sunt platonic vorbind reminescențe ale unor străvechi cunoștințe materializate în amintiri vagi, fără precizie și în imposibilitatea de a reuși o reformare totală. Fără moarte nu există cunoaștere, și fără rememorare nu există somnul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
nu era lumea reală, ci aceea întrevăzută în somn imaginarul, alimentat de visele cele mai frumoase și spaimele cele mai cumplite ale omului. Acest curent, numit suprearealism a apărut în Europa după primul război mondial si-a propus să exploreze subconștientul, celebrând virtuțile iraționalului. Pictura suprarealistă este pătrunsă de dorința de a trezi neliniștea, de a terifia printr-un straniu sentiment ce relevă neprevăzutul. Considerând că imaginea fantastică creată din vis și realitate este mai relevatoare decât realitatea fenomenală, pictorii suprarealiști
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mai profunde și mai exacte a universului a deschis calea reprezentării fantasticului. Modificările structurale în configurația socială a epocii și îmbunătățirea continuă a ambianței culturale, factori primordiali în contextul dezvoltării introspective umane, sunt completate de interesul artiștilor pentru fenomenele psihologiei subconștientului. Influențele conceptelor științifice și filozofice ale vremii extind tot mai mult zona cuprinsă de manifestele artistice, corelând până și cu conceptul tetradimensional al lui Albert Einstein. Acesta aducea în premieră cea de a patra dimensiune: timpul. Într-o concluzionare aproximativă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în clipa revelației, iar versurile în care T. Vianu văzuse un pastel, conțin de fapt magia proteică a elementelor: „Când torsul s-aude l-al vrăjitor caier Argint e pe ape și aur în aer.” Aceeași obsesie eufonică metaliferă domină subconștientul bolnav al lui Eminescu, autor în anii întunecării al strofei perfecte ce urmează : „Atâta foc, atâta aur, Ș-atâtea lucruri sfinte Peste-ntunericul vieței Ai revărsat, părinte.” Ca substanță concretă cu structură minerală, aurul va fi un atribut al regalității
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
serii subsumate lor, ca, pentru soare, focul implicit, esența, creierul, forma, într-un cuvânt spiritus, simbolul iluminării, față de materiile lunare: apa, substanța, sufletul, materia, anima, principiul feminin. Dominanta lunară a viziunilor, proprie romantismului mai cu seamă german și eminescian, eliberează subconștientul, imaginația, visarea artistică, viața arhaică și vegetală. Fiind lumina reflectată interioară, luna declanșează în ființa artistului acel fond arhaic, fantasmele fanteziei sale primare, semnificând simbolic o cunoaștere extatică și refulatoare. Privită ca planetă luna va fi în romantism ținta magilor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
zămislește acel basm, mit-istorie, crescând dintre straturi luminoase ale temporalității. „Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc.” Palid și dulce, soarele nocturn, declanșator al subconștientului proteic genial, ancorează în trecut „Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos”, imagine arhetipală la Eminescu. „Umbra gândurilor regii”, învestmântat cu atribut regal și solar („haina de-aur roș”) recheamă prin visarea argintului „sufletul” vizionar al
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
tremur de mâna lui trezite.” Arama, reverberația ei amplă și gravă, are forța magică de a invoca poezia însăși, „o umbră argintie”, „un înger frumos și juvenil” (în Epigonii, de asemenea, poezia este „înger cu priviri curate”). Forțele creatoare ale subconștientului se pot proiecta astfel în decorul lunar consacrat, și „când valuri lovesc țărmii cu spumele răcori”, călugărul cântă ca un alt Orfeu. „Eu de pe stâlpul negru iau harpa de aramă, Arfa a cărei sunet e tulbur, tremurat. Arfa care din
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de reprezentare a realității, devine confruntare cu sinele, iar edificiul narativ abandonează monografia în favoarea monologului autoanalitic, a confesiunii. Eul creator nu mai are conștiința unității și a coerenței lumii, iar fragmentarismul deconcertează. Menținerea în zonele abisale ale psihicului și tentația subconștientului par singurele posibilități de supraviețuire și de exprimare. Este vârsta modernă a romanului, în care arta se îmbină cu psihologia, psihanaliza cu filosofia. Scrisul tinde să devină act de cunoaștere, iar romancierul renunță la modelele și idealurile epocii, cultivând subiectivitatea
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
suprasensibile ce alcătuiesc domeniul subiectiv al „conștiinței pure”. Importantă este și teoria angoasei a lui Kierkegaard, la fel ca ideile lui Nietzsche despre transcendentul gol și agonia lumii. În plan psihologic și psihanalitic sunt relevante notațiile lui Freud despre rolul subconștientului în definirea personalității umane. În acest context, autenticitatea capătă accepții mai nuanțate. În Dicționar de idei literare, Adrian Marino este tranșant :”Opusă în mod firesc și salutar sclerozării și mumificării artei, autenticitatea nu constituie, în ultimă analiză, o noțiune estetică
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
complex, iubita sa apare mai întâi ca mireasă a altuia, apoi ca fiind moartă. Autorul visului mărturisește că „la un moment dat” le-a văzut pe amândouă simultan: ”Una roșie dizgrațioasă, cealaltă neagră, înțepenită.” Visurile reflectă gândurile și sentimentele din subconștientul personajului. Astfel, nu apare fără legătură cu discursul oniric faptul că mariajul, cu toate obligațiile care rezultă din acesta, pare să-i fie străin lui Sandu. G. Călinescu dădea un titlu generic romanului O moarte care nu dovedește nimic: „Bărbatul
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
lui Sandu și tristețea lui vine din superficialitatea de înțelegere și nuditatea seacă a inteligenței sale. Cultivat, inteligent, cazuist sentimental, masochist, torturat de dorința de a explica totul, ceea ce-l face etern nefericit în iubire, bărbatul se manifestă și în subconștient cu aceeași manie a analizei și autoanalizei: „Într-un colț Niki Mihail își rezimase capul pe gâtul de cocostârc și, în mijloc, mirii: domnul, rotofei (...) alături de Irina, dizgrațioasă în vălurile albe, gesticulând dizgrațios, vopsită cu roșu pe fața ei roșie
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
să vină răzbunătorii dictatorului și să-l omoare pe mormântul acestuia. Nu știu dacă listele negre despre care dă interviuri au existat vreodată, de vreme ce singur spune că nu au fost scrise, dar, fără îndoială, ele trebuie să fie reale în subconștientul său apăsat de spaime. Amănuntele concrete în care i se arată momentul dramatic așteptat au un fel de măreție pe care neîmplinirea o face însă ușor ridicolă. N-ar fi exclus ca răzbunătorul să vină totuși - atunci când nimeni nu se
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
pegra, despre care vorbea cu năduf eroul ultimului puci de la București. Gândul că ai putea pierde imunitatea pe care o dă puterea poate să ducă totuși la nebunie. Să te facă să-ți înfrunți la propriu dușmanii îngropați în propriul subconștient. Cu atât mai mult pe cei îngropați într-o mină în care te somează să vii. Dacă într-adevăr te somează și nu este o nouă înscenare. Oricum, mie începe să-mi fie frică pentru mineri. Așa cum mi-a fost
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Sub semnul acestei dileme omul occidental va pune întrebări și va obține răspunsuri, într-o continuitate cu dat-ul moral ancestral al apariției și devenirii noastre biologice. Lumea monedei de hârtie va elimina multe dintre fricile ancestrale ale conștientului și subconștientului uman. Omul modern, ca ființă liberă, întrebătoare și decidentă, există datorită capitalismului, ca organizare politică și societală a economiei. Elasticitatea bancnotei permite planul de afaceri și acțiunea umană în economie, visul oricărui om ce dorește să-și fie sieși stăpân
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nemulțumit de primele secvențe din roman și că am revenit. Ioana e, într-un fel, reluarea Lenei din Vocile nopții. Mi-am dat seama că am reluat-o în unele puncte abia după ce am terminat cartea. Ceea ce înseamnă că în subconștient eram nemulțumit. De obicei revin asupra unor stări, asupra unor situații pe care le socotesc neîmplinite în alte romane. Sau asupra unor profesii. Mi s-a părut neîmplinit, de pildă, ziaristul din Fețele tăcerii, așa că am simțit nevoia să îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]