6,023 matches
-
Bârlad (Cezara Mironică, Emanuel Cerbu); Huși (Alina Darie, Valerica Hobjilă). Tipărit în 16 pagini la Tipografia „Albina” Iași, „Adevărul de Vaslui”, anul XVI - serie nouă, nr.1908 (3108) apare, 16 august 2007, cu sublinierea „Merită să-l citești!”, poartă ca subtitlul un neadevăr. „Primul ziar al județului Vaslui - Fondat pe 22 decembrie 1989”. Adevărul fiind acela că primul ziar al nou înființatului județ Vaslui în anul 1968 se numea „Vremea nouă”. Un neadevăr și o mare neclaritate: de ce anul XVI, serie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de el”. Ne spune că fondatorul „Curierului” era născut în anul 1879. * Curierul de la Banca „Amintire de la 20 iulie 1901. Ziar festiv care va apare anual. Banca (20 iulie 1901-20 iulie 1905) 40x29 cm. În fiecare an schimbă anul în subtitlu. Din 1902 înlocuiește cuvintele „care va apare anual” din subtitlu cu cuvântul „anual”. Din 1902: 48x33 cm și din 1904: 40x 29 cm. În 1902 - 1903 director: Victor Hugo. * Curierul Bârlădean Curierul Bârlădean, periodic editat de Primăria municipiului Bârlad, număr
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
anul 1879. * Curierul de la Banca „Amintire de la 20 iulie 1901. Ziar festiv care va apare anual. Banca (20 iulie 1901-20 iulie 1905) 40x29 cm. În fiecare an schimbă anul în subtitlu. Din 1902 înlocuiește cuvintele „care va apare anual” din subtitlu cu cuvântul „anual”. Din 1902: 48x33 cm și din 1904: 40x 29 cm. În 1902 - 1903 director: Victor Hugo. * Curierul Bârlădean Curierul Bârlădean, periodic editat de Primăria municipiului Bârlad, număr inaugural, gratuit, apare la 15 februarie 1997 și are ca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
iunie și se tipărea la Tipografia Lupașcu - Bârlad, de două ori pe lună. * Gura lumii, organ umoristic-popular, Bârlad, 29 februarie 9 iunie 1904, 2 ori pe lună, sub direcția unui comitet (până la l aprilie). De la 23 aprilie 1904 își schimbă subtitlul în „Foaie populară pentru literatură, umoristică, informații și reclamă", și de la 6 iunie în „Revistă umoristică-literară." Director și proprietar G.D. Grosu (23 aprilie 15 mai), 6 numere (Nerva Hodoș Al. Sadi Ionescu „Periodicele românești"), citează Gr. Crețu. * Hipodromul Hipodromul, ziar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
22 al ziarului avea titlul de mai sus, apărea de două ori pe săptămână (32x24 cm.), anual 12 lei. Tipografia G. Cațafany. De la 12 aprilie preschimbă cuvântul „județului” din titlu, în „jud.” De la 3 aprilie 1889 înlocuiește cuvântul „România” din subtitlu cu cuvintele „ Regatul României.” De la 28 martie 1886, anual 13 lei și de la 12 aprilie 1888, anual 10 lei. De la 25 iunie 1887 apare la tipografia „Română”; de la 12 aprilie 1888 la tipografia G. Cațafany și de la 3 aprilie 1889
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1892 - continua - odată pe săptămână, Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu mai scriu în „Periodicele românești”: „Red. Lascar Costin în 1881. Fondator: St. Neagoe și G. Cațafay, 48x32 cm, anual 12 lei. De la 2 iulie 1892 când reapare, se suprimă subtitlul „odată pe săptămână”, 48x33 cm., anual 6 lei, 10 bani numărul. Editor, proprietar și tipograf G. Cațafany. De la 4 august 1905 apare cu subtitlul „Organ al Societății Studenților Tutoveni”, pe care îl schimbă de la 29 septembrie 1905 în „Organ al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și G. Cațafay, 48x32 cm, anual 12 lei. De la 2 iulie 1892 când reapare, se suprimă subtitlul „odată pe săptămână”, 48x33 cm., anual 6 lei, 10 bani numărul. Editor, proprietar și tipograf G. Cațafany. De la 4 august 1905 apare cu subtitlul „Organ al Societății Studenților Tutoveni”, pe care îl schimbă de la 29 septembrie 1905 în „Organ al intereselor generale.” De la 1 ianuarie 1899, anual 3 lei și de la 9 mai 1906, anual 4 lei. Între 7 aprilie și 23 iunie 1906
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ziarul Tutova scos de tipografu l și editorul G. Cațafany a ființat și între 1910 - 1911 și la el au colaborat și prof. Ștefan Neagoe (1838 - 1897) și Theodor Riga - sub pseudonimul Herodot. De la 4 august 1905, ziarul apare cu subtitlul: „Organ al Societății Studenților Tutoveni”; apoi de la 29 septembrie 1905: „ Organ al intereselor generale”. Până la 1 iunie 1893, director al ziarului Tutova a fost profesorul Panaite Chenciu. Tutova din februarie 1890 își informa cititorii că prin Tipografia G. Cațafany se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
12 le i), 218 „Ca organ nou de publicitate, datoria principală ce credem a ne fi impusă de buna conveniență este de a saluta călduros toate organele mai bătrâne, fie ele de orice culoare politică.” De la 12 iulie apare fără subtitlu. Ziarul - spune editorialul, se va ocupa „a susține adevăratele necesități ce simte comerțul, industria, agricultura și a cerceta mijloacele prin care s‐ ar putea ajunge la o oarecare ameliorare”, fapt pentru care „vom primi și vom publica cu mulțumire orice
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
moartea lui în 1901" și propunea a se organiza o întâlnire publică care să aleagă un comitet care să lanseze listele de subscripție pentru monumentul de la Bârlad. Numărul 12, anul III, din 10 iunie 1907 a ziarului avea pe frontispiciu subtitlul „Ziar național liberal, fotografia și numele lui Ion Popescu, fost profesor onorific, președintele Societății pentru învățătura poporului român, județul Tutova, fost deputat etc. și menționa că director și proprietar era același Pompiliu Ioan Popescu, cu apariția „în fiecare săptămână. Vocea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
învățătura poporului român, județul Tutova, fost deputat etc. și menționa că director și proprietar era același Pompiliu Ioan Popescu, cu apariția „în fiecare săptămână. Vocea Tg. Ocnei nr. 2, Anul IV din 2 octombrie 1911, tot cu apariția săptămânală, purta subtitlul „Ziar politic independent", director politic și proprietar Pompeiu Ioan Popescu, cu redacția și administrația în Tg. Ocna, realizat la tipografia „Neamul românesc", Vălenii de Munte (județul Prahova) și publica articolul de fond „Reforma administrativă și comunală", semnat de proprietarul ziarului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1907. Odată pe săptămână, 48x33 cm. Anual 5 lei, 10 bani numărul. Director și proprietar Pompeiu Ion Popescu (director până la 25 septembrie 1905). Tipografia „Comercială” Bârlad. De la 29 iunie 1903: Vocea T. Ocnei, la care adaugă de la 15 august 1903 subtitlul „Ziar politic independent” De la 30 mai - 29 iulie 1904 adaugă la titlu și cuvintele: „și a Slănicului (Moldova)”. De la 24 iulie 1905 apare de două ori pe lună. De la 30 234 octombrie 1905 prim-redactor: Valerian V. Ionescu. De la 15
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Moldovei Administrația Moldovei, organ pentru răspândirea și cunoașterea documentelor vechi. Apare la Bârlad în 1910. * Ardeiul Ardeiul: trufanda de sezon; apare și dispare după anotimp. Se editează la Bârlad în 1926. 254 Ardeiul III numărul I, reapărea la Bârlad cu subtitlul „Trufanda de sezon, apare și dispare după anotimp", în februarie 1926, „redacția în Gheena, administrația în Codrul Popeni". În „Să nu vă mirați!" ...un fel de cuvânt înainte, Ardeiul declară: „Reapărem... pentru a vă face mai plăcută mâncarea... ce vor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
popor". Se comentează și congresul al IX-lea "zionist" care a avut loc la Hamburg. La ziar au colaborat 267 Bernard Șteinberg, Soil Mendelovici, Iehuda Ben Iacob, garantul fiind Lupu Zingher. Ultima publicație semnalată în carte este revista "BarKochba", cu subtitlul "Revistă național evreiască". Revista apare lunar, la început sub conducerea unui comitet. La nr. l, în "Cuvânt înainte", martie 1913, redacția explică cum că BarKochba a fost un erou istoric care 1-a învins pe împăratul roman Adrian, iar "în numele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de cultură generală. Apare lunar, la Bârlad (martie‐ aprilie 1915), apoi la București (mai 1915 - iunie 1916; noiembrie 1918 - 15 aprilie 1919. În iunie 1916 își modifică titlul în Revista critică și în no iembrie 1918, în Cartea vremii, suprimând subtitlul. Dr. A. Ștefănescu (1915‐1916), Alexandru Ștefanopol (1918 - 1919).” (Din I. Hangiu. Dicționarul presei literare rom ânești 1790‐ 1990. Ed. Fundației Culturale române, București 1996). * Crucea Crucea, prima revistă populară, religioasă, culturală și științifică din orașul Bârlad și județul Tutova
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
noastră: publicația de la Giurcani, pentru a-și susține identitatea, dar și pentru a i se acorda meritele pe care le are, în calitate de continuatoare a ceea ce au fost revistele lui Virgil Caraivan în zonă, trebuie să-și pună pe frontispiciu necesarul subtitlu: revistă de cultură și știință. Aceasta pentru că ea conține multă cultură și știință: „Mărturii istorice privitoare la satul Rânzești pe Prut" de prof. Gheorghe Clapa, „Oameni de pe Valea Elanului în istoria Inspectoratului școlar al județului Vaslui" de prof. Dumitru Apostolache
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
-le și întreținându-le pe cele amintite și altele; prezentări de cărți: „Erezii și schisme la Dunărea Mijlocie și de Jos în mileniu l" de Nelu Zugravu, ed. „Presa Bună", Iași, 1999, 322 prezentată de Cristian Onel, „Ghenuță Coman" cu subtitlul „O viață dedicată arheologiei" de Marin Rotaru și Gheorghe Gherghe, Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 2003, prezentată de Ion Diaconu, „Studii și articole privind istoria orașului Huși", volum coordonat de Costin Clit și Mihai Rotariu, Ed. Sfera, Bârlad, 2005, prezentat de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cronică literară și revista presei; „Cuvânt către cititori”, ”De prin ziare, cărți și reviste”. * Idealul,revistă lunară literară - politică - socială. Apare la Bârlad ( 1 ianuarie - mai) apoi la București (iunie - 23 septembrie 1923); reapare în februarie 1936, cu titlul și subtitlul IDEALUL. Publicație lunară (I. Hangiu - Dicționarul presei literare românești, Ed. Fundația Cultura Română, București 348 1996). * Indus T Indus T, revistă școlară, editată la Grupul șco lar Industrial Bârlad. Primul număr a apărut în decembrie 1995 , iar din 1996 s
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
august-septembrie 1933 (nr.8-9), 15/23 cm din octombrie-noiembrie 1933 (dar în 24 pagini) și 16 pagini în decembrie 1933, la Tipografia Gh. Cerchez Huși. Cuprindea materiale de îndrumare religioasă și culturală a sătenilor, întocmai cum se spunea și în subtitlu revistei: „De ce te-ai rătăcit?" și rânduri pentru Nicolai Creangă Costești și pentru alții ca el trecuți la creștinii după Evanghelie; „Biserica și intelectualii care militau pentru o mai strânsă legătură la sate mai ales, între preot și învățător; „Bețivul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de până atunci. Domnitorul domina categoric saga veacurilor XIV și XV, iar prezentarea sa amintea de structura narativă a manualelor din anii '80. Subcapitolul "Moldova în perioada domniei lui Ștefan cel Mare" era alcătuit din două lecții consistente, ale căror subtitluri reluau întocmai organizarea lecțiilor de clasa a VIII-a105. De la primele rânduri, tonul era excesiv de moralizator și elogios. Depozitar prin excelență al valorilor poporului român, Ștefan era înfățișat ca un model etic compatibil cu discursul "Epocii de Aur". Se vorbea despre
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vecinii, în special cu maghiarii. Alternativele provoacă încă mari pasiuni, în ciuda condamnării de jure a tuturor naționalismelor și intoleranțelor etnice. Uneori, chiar aceste intervenții pacificatoare provoacă revenirea la interpretărilor exclusiviste 262. Profesorul Djuvara și-a punctat clar opțiunea pro-românească, prin subtitluri sugestive: "Ungurii năvălesc în Europa și se așează în pusta Pannoniei", "Ungurii cuceresc Transilvania", "Colonizarea secuilor și sașilor. Soarta românilor se înrăutățește". Aceste formule reluau idei consacrate de o îndelungată tradiție școlară, fiind prezervate tocmai prin notorietatea lor publică și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dată, promovarea insistentă a cauzei naționale era și mai vizibilă, chiar din titlu: "Războiul pentru reîntregirea națională a României (s.n. C.M.)". Aparenta sa incorectitudine istorică sugera un parcurs teleologic al istoriei, pentru împlinirea unui tipar mitic al unității de neam50. Subtitlurile marcau clar "intrarea" și "reintrarea" României în război dar, în loc de încheiere, autorii menționau direct "participarea sa la victorie". Spre final, România se afla, din nou, într-o situație care nu se putea identifica cert cu "războiul", cel puțin nu cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
noastră, sau va avea norocul să izbândească "visul neîmplinit" sau va fi martora prăbușirii noastre sub cele două colosuri, Slavismul și Germanismul (s.n. C.M.)"287. Pe nesimțite, povestitorul revenea la propriile amintiri și la încercările prin care trecuseră contemporanii săi. Subtitlul "Triumful" dezvăluia urmașilor marea speranță a anului 1918, aceea de câștigare a războiului și de eliberare a Regatului nu de realizare a unirii împlinită atunci când, "la 1 decembrie [1918], armata a intrat în capitală în cap cu Majestățile Lor Regele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
al P.M.R328. În a doua jumătate a anilor '60, manualul a ajuns la o aproximativă recuperare faptică și emoțională a unirii din 1918, așa cum era ea cunoscută în perioada interbelică. În lecția "Unirea Transilvaniei cu România", se rezerva un subtitlu special pentru "Marea adunare națională de la Alba Iulia", înfățișată pe larg și cu o deosebită simpatie: "A fost o mare și însuflețită adunare națională, patriotică și populară care amintește adunarea revoluționară de la Blaj din 1848. Poporul cânta "Hora Unirii" ca
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
s.n. C.M.)". Autorii insistau, pentru a fi bine înțeleși: "desăvârșirea acestui proces nu a fost deci o urmare a războiului imperialist, ci un rezultat al luptei revoluționare a maselor (s.n. C.M.)"339. Pentru a-și susține afirmația, au introdus un subtitlu dedicat special creșterii "avântului revoluționar din România în perioada anilor 1917-1918"340. Logica luptei de clasă era ea însăși deturnată, cu măiestrie, pentru a confirma vechea istorie a unirii. De la un an la altul, accentele istoriografice se modificau, ajungându-se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]