2,316 matches
-
Rodica Zafiu Adaptarea populară a neologismelor e adesea surprinzătoare. Cînd o formă exotică se combină cu un sufix vechi și popular, efectul comic e destul de puternic, ca și surpriza de a descoperi în elementele combinației o intenție ironică. Cuvîntul ninjalău, apărut în ultima vreme în limbajul tinerilor, cu destule înregistrări pe internet, a ajuns și în paginile ziarelor
"Ninjalău" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9475_a_10800]
-
în versiunea românească: "țestoasele ninja"), care relua personaje de benzi desenate și care încă dă naștere unor continuări cinematografice și prin jocuri pe computer. Termenul ninjalău are avantajul unei încadrări morfologice perfecte, realizînd în plus o radicală adaptare stilistică: sonoritatea sufixului îl plasează în plin registru popular, familiar-argotic. Pătrunderea prin limbajul copiilor, al adolescenților, contaminarea cu argoul sînt unele dintre cele mai sigure căi de răspîndire a unei forme. Sufixul -ău (-ălău) - este augmentativ și peiorativ; a fost descris ca atare
"Ninjalău" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9475_a_10800]
-
încadrări morfologice perfecte, realizînd în plus o radicală adaptare stilistică: sonoritatea sufixului îl plasează în plin registru popular, familiar-argotic. Pătrunderea prin limbajul copiilor, al adolescenților, contaminarea cu argoul sînt unele dintre cele mai sigure căi de răspîndire a unei forme. Sufixul -ău (-ălău) - este augmentativ și peiorativ; a fost descris ca atare de Zorela Creța, într-un articol din 1967 ("Sufixele peiorative", în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, vol. IV). Sensul peiorativ provine în bună măsură
"Ninjalău" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9475_a_10800]
-
prin limbajul copiilor, al adolescenților, contaminarea cu argoul sînt unele dintre cele mai sigure căi de răspîndire a unei forme. Sufixul -ău (-ălău) - este augmentativ și peiorativ; a fost descris ca atare de Zorela Creța, într-un articol din 1967 ("Sufixele peiorative", în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, vol. IV). Sensul peiorativ provine în bună măsură de la termenii din care sufixul a fost detașat, precum hăndrălău, hojmalău; se poate explica, în parte, și prin simbolism fonetic
"Ninjalău" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9475_a_10800]
-
și peiorativ; a fost descris ca atare de Zorela Creța, într-un articol din 1967 ("Sufixele peiorative", în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, vol. IV). Sensul peiorativ provine în bună măsură de la termenii din care sufixul a fost detașat, precum hăndrălău, hojmalău; se poate explica, în parte, și prin simbolism fonetic. În mai multe cazuri, sufixul se adaugă unui adjectiv care are deja semnificație negativă, accentuînd-o: tăntălău, prostălău, mutălău. În Dicționarul invers (1957) sunt zeci de
"Ninjalău" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9475_a_10800]
-
materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, vol. IV). Sensul peiorativ provine în bună măsură de la termenii din care sufixul a fost detașat, precum hăndrălău, hojmalău; se poate explica, în parte, și prin simbolism fonetic. În mai multe cazuri, sufixul se adaugă unui adjectiv care are deja semnificație negativă, accentuînd-o: tăntălău, prostălău, mutălău. În Dicționarul invers (1957) sunt zeci de cuvinte cu terminația -(al)ău sau -(ăl)ău, majoritatea variante regionale, poate chiar creații accidentale, puțin cunoscute de majoritatea vorbitorilor
"Ninjalău" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9475_a_10800]
-
observă ușor lărgirea de sens a termenului - "au intrat peste el pe geam niște ninjalăi de la pompieri" (spunepebune.ro) - și chiar un uz adjectival: "nu aveam voie să facem poze. Eu îs mai ninjalău și trec neobservat" (forum.4tuning.ro). Sufixul peiorativ a prins destul de bine și permite utilizarea ironic-detașată a termenului violent războinic. Se pare că au fost și alte inovații lexicale, care au avut mai puțin succes; am găsit, de câteva ori, derivatul cu sufixul de agent popular -ac
"Ninjalău" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9475_a_10800]
-
neobservat" (forum.4tuning.ro). Sufixul peiorativ a prins destul de bine și permite utilizarea ironic-detașată a termenului violent războinic. Se pare că au fost și alte inovații lexicale, care au avut mai puțin succes; am găsit, de câteva ori, derivatul cu sufixul de agent popular -ac: "un joc cu ninjaci, ai două variante, ori ești ninja commando ori ninja master" (jocuri.clopotel.ro); "e un film japonez cu ninjaci zgomotoși?" (diginews.ro/forum); "e super tare... sau cum ar spune copiii e
"Ninjalău" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9475_a_10800]
-
dai seama că în orice limbă, pe lângă cuvintele moștenite din limba-mamă (latina, în cazul limbii române), mai există și altele, care sunt fie create în limba respectivă prin mijloace interne de formare a cuvintelor (derivare cu prefixe sau/și cu sufixe, compunere din cuvinte deja existente etc.), fie dobândite prin mijloace externe, adică prin împrumut. Creațiile interne, prima sursă de îmbogățire a vocabularului unei limbi, sunt foarte numeroase datorită faptului că limba funcționează ca un organism viu, ca o structură care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
îmbogățire a vocabularului voi mai aminti și în secțiunea a doua a cărții, în capitolul „Româna ― creatoare de cuvinte“. Mă mulțumesc să precizez aici că principalele procedee de formare a cuvintelor reprezintă, în română, un sistem moștenit din latină; cu sufixe ca -ar < lat. -arius (aurar < lat. aurarius) sau cu prefixe ca des < lat. dis(a desface < lat. disfacere) se formează multe derivate românești. Acest sistem s-a îmbogățit cu sufixe și prefixe împrumutate, odată cu cuvintele, din limbile cu care româna
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cuvintelor reprezintă, în română, un sistem moștenit din latină; cu sufixe ca -ar < lat. -arius (aurar < lat. aurarius) sau cu prefixe ca des < lat. dis(a desface < lat. disfacere) se formează multe derivate românești. Acest sistem s-a îmbogățit cu sufixe și prefixe împrumutate, odată cu cuvintele, din limbile cu care româna a intrat în contact; de exemplu, sufixele -iță (din bivoliță, perniță etc.) și -că (din tătarcă etc.) sunt de origine slavă. Sufixele și prefixele împrumutate, în diverse etape din istoria
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
aurarius) sau cu prefixe ca des < lat. dis(a desface < lat. disfacere) se formează multe derivate românești. Acest sistem s-a îmbogățit cu sufixe și prefixe împrumutate, odată cu cuvintele, din limbile cu care româna a intrat în contact; de exemplu, sufixele -iță (din bivoliță, perniță etc.) și -că (din tătarcă etc.) sunt de origine slavă. Sufixele și prefixele împrumutate, în diverse etape din istoria limbii române, sunt foarte numeroase. Există și alte mijloace interne de îmbogățire a lexicului unei limbi. Unele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
derivate românești. Acest sistem s-a îmbogățit cu sufixe și prefixe împrumutate, odată cu cuvintele, din limbile cu care româna a intrat în contact; de exemplu, sufixele -iță (din bivoliță, perniță etc.) și -că (din tătarcă etc.) sunt de origine slavă. Sufixele și prefixele împrumutate, în diverse etape din istoria limbii române, sunt foarte numeroase. Există și alte mijloace interne de îmbogățire a lexicului unei limbi. Unele substantive comune sunt, la origine, nume proprii de persoană sau de loc. Și dacă istoria
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
1935). Româna l-a împrumutat din franceză și engleză. Tanti și mătușă au același etimon îndepărtat: lat. amita „mătușă“. În română, cuvântul mătușă este moștenire directă, fără opriri în diverse alte „gări“, a latinescului amita, la care s-a adăugat sufixul -ușă de origine traco-dacă (sufix care se identifică și în auș „bătrân, moș, bunic“, provenit din lat. avus „bunic“). În cazul lui tanti, lat. amita a trecut prin franceză, unde a cunoscut o formă veche ante, care s-a modificat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
din franceză și engleză. Tanti și mătușă au același etimon îndepărtat: lat. amita „mătușă“. În română, cuvântul mătușă este moștenire directă, fără opriri în diverse alte „gări“, a latinescului amita, la care s-a adăugat sufixul -ușă de origine traco-dacă (sufix care se identifică și în auș „bătrân, moș, bunic“, provenit din lat. avus „bunic“). În cazul lui tanti, lat. amita a trecut prin franceză, unde a cunoscut o formă veche ante, care s-a modificat în limbajul copiilor în tante
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
unei plante al cărei nume latinesc este Spiraea ulmaria. Pentru a se distinge substanța naturală de cea preparată prin procedee chimice, s-a format cuvântul Aspirin de la radicalul spir al cuvântului latinesc, cu ajutorul prefixului grecesc acare înseamnă „fără“ și al sufixului savant -in (existente și în alte cuvinte similare, cf. germ. Anilin). Cuvântul a devenit internațional. Bivuac are, la originea îndepărtată, termenul germ. Beiwache, care avea la bază cuvântul german elvețian biwacht „patrulă suplimentară de noapte“, compus din bi„pe lângă“ și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
început „figurină, statuetă căreia i se puteau da diverse atitudini și care servea de model pictorilor sau sculptorilor“; existau manechine de ceară sau de lemn. Sensul acesta se regăsește în cuvântul din olandeza medie mannekijn, derivat de la man „om“ cu sufixul diminutival -kijn. Cuvântul francez a evoluat la sensul de „manechin al croitorilor“; acesta era o armătură sau un mulaj ce servea de model pentru confecționarea hainelor și pe care se făceau probe. Ulterior, a căpătat sensul cunoscut astăzi, acela de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
a stilului lor de viață ar putea fi formulată astfel: cuvintele nu trăiesc singure! Ele stabilesc, în primul rând, relații formale cu cele formate de la același cuvânt de bază, prin mijloacele interne, dintre care cele mai importante sunt derivarea cu sufixe sau/și cu prefixe și compunerea. Seria de derivate cu sufixe căsuță, căscioară, căsiță, căsucă, căsulie, căsoaie, casnic etc. aparțin aceleiași familii de cuvinte, fiind formate de la același cuvânt, casă. Este important să fie cunoscute familiile de cuvinte, pentru că un
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
nu trăiesc singure! Ele stabilesc, în primul rând, relații formale cu cele formate de la același cuvânt de bază, prin mijloacele interne, dintre care cele mai importante sunt derivarea cu sufixe sau/și cu prefixe și compunerea. Seria de derivate cu sufixe căsuță, căscioară, căsiță, căsucă, căsulie, căsoaie, casnic etc. aparțin aceleiași familii de cuvinte, fiind formate de la același cuvânt, casă. Este important să fie cunoscute familiile de cuvinte, pentru că un derivat este totdeauna ulterior cuvântului de la care s-a format. Există
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în aromână. A fost pus în legătură cu alb. grumas, grumaz, ceea ce sugerează că ar fi din fondul autohton. Totuși, unii lingviști s-au gândit și la un etimon latin: ar putea fi vorba despre lat. gruma (variantă a lui grumus „colină“) + sufixul -ză, dat fiind că grumaz are și sensul învechit „colină“. Conform hărților din Atlasul lingvistic român, termenul gât este răspândit în Moldova și în regiunile învecinate din Transilvania, precum și în Banat, în timp ce în părțile vestice se folosește mai ales grumaz
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
z, la fel ca în elementele moștenite din latină (boteadză, Dumnedzău), deci nu poate fi cuvânt slav, așa cum cred unii. Termenul buză a fost explicat de alți cercetători, mai puțin numeroși, ca fiind format din bot (< lat. botum „bot“) cu sufixul -ză de origine traco dacă (care apare și în cuvinte ca gălbează, coacăză, pupăză). Soluția nu este satisfăcătoare, mai ales pentru că se bazează pe sensul contemporan „parte superioară, vârf, culme“ din expresii ca buza dealului, buza vasului; rămâne neexplicat sensul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
a înlocuit forma veche. Din lat. labium am împrumutat și noi termenul labie „buză“, folosit mai ales în botanică, referitor la forma florilor unor plante ale căror petale sunt dispuse ca niște buze. Din aceeași familie fac parte derivatele cu sufixe labial „care aparține buzelor“, a labializa „a pronunța cu o mișcare suplimentară a buzelor“, labiat „care are forma unei pâlnii cu marginea tăiată în doi lobi principali, așezați unul deasupra altuia, ca niște buze“. brâncă Cuvântul brâncă, cu sensurile „mână
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
sensul de „parte a feței formată de proeminența maxilarului inferior“. Rom. bărbie a fost explicat ca provenind din derivatul *barbilia al lat. barba (cf. it. barbiglio, sp. barbilia) sau ca derivat al lui barbă, deci format pe teren românesc cu sufixul -ie. Rom. bucă „obraz“ < lat. bucca „gură“. Sensul latinesc s-a păstrat în toate limbile romanice care au moștenit cuvântul (cf. fr. bouche, sp. boca); a existat și în română, așa cum o dovedesc derivatele bucate și a îmbuca. Sensul actual
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
câine, lat. capra > capră, lat. porcus > porc, lat. taurus > taur, lat. vacca > vacă, lat. verres > vier. O situație specială are lat. cattus „motan, pisică“, transmis tuturor limbilor romanice, care în română s-a păstrat numai în derivatul cătușă (format cu sufixul autohton -ușă), prezent în aromână și atestat în secolul 18 în dacoromână cu sensul „pisică“; sensurile cunoscute în prezent, „lanțuri cu care se leagă mâinile și picioarele deținuților“ și „ancoră“, sunt ulterioare și metaforice. Alte nume latinești de animale domestice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
pești: crap, păstrăv, rac, știucă, mreană), de la turci (bursuc, catâr). Este interesant de urmărit acest câmp semantic și din perspectiva perechilor care denumesc femela și masculul: unele sunt formate din termeni diferiți (oaie-berbec), altele (cele mai multe) deosebesc sexul prin adăugarea unui sufix masculin (vulpe-vulpoi) sau feminin (lup -lupoaică). Se poate remarca faptul că prima categorie cuprinde nume de animale domestice, unde distincția de sex are o mai mare importanță economică: femela face pui, dă lapte sau ouă. Pentru animalele sălbatice, acest lucru
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]