105,057 matches
-
adaugă: „...trebuie să curățim întinăciunea care a curs din păcatul trupului prin curgerea lacrimilor ființei noastre, ca trupul care l-a spurcat plăcerea prin curgerea firească să fie curățat iarăși de durerea întristării prin curgerea firească a lacrimilor; iar întunericul sufletului cel din amărăciunea mâniei, să-l alungăm prin lumina căinței, și prin dulceața dragostei de Dumnezeu să ne unim iarăși cu Cel de care ne-am înstrăinat prin acelea”<footnote Cuviosul Nichita Stithatul, op. cit., suta întâi, cap. 64, p. 212
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
depărtat de El, dăruind dezlegarea păcatelor, întărirea și îndumnezeirea. Pocăința de fiecare zi și de fiecare clipă trebuie să ne ducă la îndreptare, la virtute și desăvârșire. Permanenta veghere asupra faptelor noastre, mărturisirea oricărui păcat, pentru a dezrădăcina răul din sufletele încercate, dovedesc valoarea pocăinței. Pentru a răzbate acest drum de la viciu la virtute, un rol important în lucrarea despătimirii îl are părintele duhovnicesc. El ne ajută în lupta împotriva vrăjmașului văzut și nevăzut, arătându-ne că nu suntem singuri. Pe lângă
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
footnote> ». Pe Dumnezeu nu-L supără într-atât păcătoșenia noastră, ci persistența în răutate, lipsa dorinței de schimbare. Acest lucru îl relevă tot Sfântul Ioan când sfătuiește: „Dacă ai făcut multe păcate, nu te mâhni peste măsură, ci păzește-ți sufletul tău ca să nu mai cazi”<footnote Avva Ammona, „Cuvinte filocalice...”, p. 121. footnote>. Însă, omul modern și secularizat de astăzi preferă să i se spună că nu există păcat, ca viața lui să se poată derula fără nici o tulburare și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
conștiinței. El zâmbește sceptic la auzul tuturor acestora și trece mai departe. <<La ce bun conștiința timorată a păcatului, când viața ni s-a dat ca să o trăim și să ne împlinim în ea, după posibilități, toate dorințele și aspirațiile sufletului?>>, se întreabă acesta. Însăși atitudinea omului modern față de păcat dovedește că el crede în existența lui, și mai mult, că simte gravitatea acestuia. Este un fapt psihologic banal și universal: atunci când te temi de un dușman puternic, ca să te simți
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
vadă virtuțile, celelalte, ca să nu vadă păcatele”<footnote Avva Filimon, „Cuvânt foarte folositor”, în „Filocalia...”, vol. IV, p. 174. footnote>. Omul copleșit de cele trupești se teme să se confrunte cu sine, se teme să privească sincer în propriul lui suflet și fuge de sine însuși prin toate distracțiile și falsele bucurii de moment pe care și le caută și cu care se amăgește, crezând că-și va acoperi rana ascunsă, dorind astfel să fie prieten cu sine, însă împotriva sa
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
o părticică dumnezeiască, port în mine dorința vieții veșnice”<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, „Poeme dogmatice”, VIII, PG., XXXVII, col. 452. footnote>. În final, lupta împotriva păcatelor are ca scop asigurarea izbânzii milostivirii și restaurarea în acest mod a sănătății sufletului<footnote Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre, art. cit., tom 12, col. 861. footnote>. Recuperarea noastră, a celor care dorim să ne însușim roadele Jertfei Domnului Hristos de pe Cruce, se realizează prin lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
propriu, dintr-unul din copacii pe sub care mă plimbam. La fel de neașteptat sa petrecut totul în mine. Văzând micuța rază de soare, cu fulgere în ochi aurii și cu dogoarea trupului arcuit, n-am putut rezista. O primăvară se petrecu în sufletul meu, cu flori și parfum de liliac. Și cum să ții piept propriei tale înfloriri? Sau cum te poți opune farmecului inocent? Atâta viață într-un oraș mort m-a năucit. L-am luat în brațe și l-am strâns
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
bune! Cert este că toți am devenit oameni săraci, temeliile au fost complect sdruncinate, e un fapt împlinit și deci o luăm da capo. Despre isprăvile mele, proiecte și realizări, consultă te rog pe Lizette. Te rog acum din tot sufletul, mai scrie-mi, n’ai idee ce bucurie e pentru mine, care sunt astăzi atât de stingher, să primesc vești de la acei cari îmi sunt dragi. Te îmbrățișez, bătrâne tovarăș de bucurii și necazuri - să nu înțelegi cuvântul „bătrân” greșit
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
m’am văzut cu a treia lectură! Îți povestesc aceste lucruri pe larg, pentru că sunt realmente interesante de știut, mai ales pentru mentalitatea orchestranților noștri, cari n’au priceput încă nimic din ceea ce trebue pentru artă; aș dori din tot sufletul ca lucrurile acestea să se știe acolo. Mi’aduc aminte de veșnicele reclamații ale orchestrei Radio, care de bine de rău - nu știu - dacă făcea mai mult de 3-4 servicii pe săptămână, de Dl Schenck, fagotist vienez, care era „victima
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
substanței sufletești, caracterizate de mișcare (anima) și inefabilitate (fără masă/corp), ca energie vibrațională. Ori, mișcarea a ceva imaterial (inconturnabil - fără chip sau formă) și totuși reperabil lăuntric (din-interiorul ființei ce sunt/suntem) este un propriu al (sau chiar fiindul) sufletului, aflat într-o necontenită stare de vibrație. Această stare este conținutul care, printr-un fapt intuitiv de limbaj artistic, poate fi nuanțat muzical cu un anume contur/figură melodică. Melodicitatea sau melosul denumește așadar aspectul general de nuanță a unei
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
este conținutul care, printr-un fapt intuitiv de limbaj artistic, poate fi nuanțat muzical cu un anume contur/figură melodică. Melodicitatea sau melosul denumește așadar aspectul general de nuanță a unei vibrații lăuntric-necontenite, considerată ca fond (modosonie). Pe analogia (intuitivă) suflet - muzică, diferitele melo-modosonii corespund unui fel sau altul de trăire sau emoție sufletească. Termenul de vocal/vocalizare indică un mod subiectiv al caracterului de fapt artistic, ca atribut specific persoanei-anume. Un melos vocal este un melos personal în cheie vocală
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
a sunetelor lumii (pândind de sub un sunet-mască). Mânat de dorul eu- ului sufletesc (se), care îl cheamă sa-i cultive răsărirea (ivirea de/din- sine), omul vocal își caută și o „semănătorească” pătrundere pe tărâmul interiorității sale. Cum, deși viu, sufletul este doar o stare-de- sine, ca o umbră vibrând fără chip de auzire, el trebuie înfățișat din același lut cu sonoritatea lumii exterioare. Omul îl află la îndemână prin/din propria-i voce. Glăsuind (spre)-întru-sine, omul vocal melodizează, remodelând
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
vibrând fără chip de auzire, el trebuie înfățișat din același lut cu sonoritatea lumii exterioare. Omul îl află la îndemână prin/din propria-i voce. Glăsuind (spre)-întru-sine, omul vocal melodizează, remodelând sonoritatea lumii după un chip imaginar cu care sufletul său să se poată ivi lumii. Melosul vocal se constituie astfel ca obiect al unui fapt magic de închipuire sufletească, prin transfigurarea dat-sonorului din jur (real) într-un luat-sonor ca-din- lăuntru (imaginar). Așa cum se arată în același articol (nota de
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
în Tosca - am spus deja, motivul lui Scarpia se ridică amenințător ca și personajul care va distruge totul în jurul său. Iar în Madama Butterfly, poate că scurta fugă la 4 voci cu care începe partitura este, în mintea și în sufletul lui G. Puccini un omagiu adus marelui său predecesor care a încheiat magistral Falstaff-ul său - totodată viața sa - cu o extraordinară fugă în Do major la 10 voci. Madama Butterfly își permite doar un scurt fugatto în do minor - și
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
fără măcar s-o privesc. Am pășit în ploaia torențială și, pentru a doua oară în ziua accea, m-am lăsat udat de picurii grei. Am alergat atunci. Am alergat pentru a-mi putea salva măcar o mică parte din sufletul pe care deja mi-l vândusem, alergam pentru mine, pentru speranța că poate nu asta este tot ce reprezintă dragostea. Alerg și acum. Dar de data asta o fac pentru a uita. Și o să alerg până când amintirile n-o să mai
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
și o asculta ca pe un părinte. Numele ei era Gabe Bedry. O persoană cum rar găseai. Îi înțelegea pe elevi, îi respecta și, mai presus de toate, se ținea de ei până când toți atingeau potențialul maxim. Credea din tot sufletul în Jacob. Îl considera un băiat bun, talentat, care într-adevăr iubea materia pe care ea o preda. În 2012 se împliniseră deja patru ani. De când absolvise școala primară, tânărul fusese luat și antrenat în tainele matematicii de profesoara Gabe
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
considera un băiat bun, talentat, care într-adevăr iubea materia pe care ea o preda. În 2012 se împliniseră deja patru ani. De când absolvise școala primară, tânărul fusese luat și antrenat în tainele matematicii de profesoara Gabe Bedry. Își dădea sufletul să-l facă pe Jacob să înțeleagă și să iubească mate. Într-una din zile, Jacob fusese chemat de Bedry la școală. I se prezentase o nesperată oportunitate. O tabără de matematică. Elevi din toate colțurile regiunii urmau să fie
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
demers katabasic (coborâtor), până la nivelul acelor misterioase adâncimi prin care sunetul se propagă în tăcere (neauzire), așteptând la întâlnirea cu sine, ca înțeles sau sunet cu sens. În persoana sa, autorul este om. Mai bine zis, făptură viețuitoare, purtătoare de suflet (viată). Ca atare, se află într-o necontenită mișcare lăuntrică. Caracteristica de a fi animat se transferă implicit operei sale, care, privită astfel, este ea însăși condiționată mișcărilor sufletești sau afectelor. Ca ființă deci, autorul atribuie aprioric operei sale un
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
o ființă nu ține însă nici de știința compozitorului, nici de imaginația artizanului și nici de dibăcia călăuzitorului (acordorului) ori de vocația verbalizatorului (interpretului). Resortul acestei putințe vine exclusiv din experiența de a fi, ca trăitor și simțitor al propriului suflet, ceea ce califică opera drept ipostază a persoanei (ființei) autorului. Percepția emoțională sau sufletească este alta decât aceea senzorială, de sunet propriu-zis. A auzi prin percepția sufletului, înseamnă a auzi prin percepția propriului suflet, și totodată, într-un mod empatic, ca
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
putințe vine exclusiv din experiența de a fi, ca trăitor și simțitor al propriului suflet, ceea ce califică opera drept ipostază a persoanei (ființei) autorului. Percepția emoțională sau sufletească este alta decât aceea senzorială, de sunet propriu-zis. A auzi prin percepția sufletului, înseamnă a auzi prin percepția propriului suflet, și totodată, într-un mod empatic, ca de la suflet la suflet; de fapt, a auzi mișcarea care viază sunetul, ca mișcare a vieții. Aspectările cu privire la cel care produce un fapt sonor exclusiv cu
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
fi, ca trăitor și simțitor al propriului suflet, ceea ce califică opera drept ipostază a persoanei (ființei) autorului. Percepția emoțională sau sufletească este alta decât aceea senzorială, de sunet propriu-zis. A auzi prin percepția sufletului, înseamnă a auzi prin percepția propriului suflet, și totodată, într-un mod empatic, ca de la suflet la suflet; de fapt, a auzi mișcarea care viază sunetul, ca mișcare a vieții. Aspectările cu privire la cel care produce un fapt sonor exclusiv cu intenția de a-l oferi (nu comercializa
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
califică opera drept ipostază a persoanei (ființei) autorului. Percepția emoțională sau sufletească este alta decât aceea senzorială, de sunet propriu-zis. A auzi prin percepția sufletului, înseamnă a auzi prin percepția propriului suflet, și totodată, într-un mod empatic, ca de la suflet la suflet; de fapt, a auzi mișcarea care viază sunetul, ca mișcare a vieții. Aspectările cu privire la cel care produce un fapt sonor exclusiv cu intenția de a-l oferi (nu comercializa), întrucât exprimă o atitudine extensivă de conștiință (iar nu
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
drept ipostază a persoanei (ființei) autorului. Percepția emoțională sau sufletească este alta decât aceea senzorială, de sunet propriu-zis. A auzi prin percepția sufletului, înseamnă a auzi prin percepția propriului suflet, și totodată, într-un mod empatic, ca de la suflet la suflet; de fapt, a auzi mișcarea care viază sunetul, ca mișcare a vieții. Aspectările cu privire la cel care produce un fapt sonor exclusiv cu intenția de a-l oferi (nu comercializa), întrucât exprimă o atitudine extensivă de conștiință (iar nu o acțiune
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
naștere prin apă este la fel de tainică și de plină de mister ca și nașterea prin zămislire trupească, și Dumnezeu prin harul Său realizează prin ea renașterea spirituală a omului. Prin întreita cufundare în apă sfințită, în numele Sfintei Treimi, se împărtășește sufletului harul iertării păcatelor iar cel ce primește Botezul devine membru al Bisericii. Omul este creat după chipul lui Dumnezeu, cu menirea de a deveni asemenea cu Dumnezeu. Prin Botez, se reface chipul lui Dumnezeu din om și se realizează asemănarea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Jean Daniélou este de părere că doctrina spirituală a Sfântului Grigorie este o extensie a teologiei sale sacramentale<footnote Herbert Musurillo, From Glory to Glory: Texts from Gregory of Nyssa’s Mystical Writings, Scribner, New York, 1961, p. 22. footnote>. Facultățile sufletului, ridicate la o înălțime dumnezeiască prin Sfintele Taine, înfloresc și rodesc în urmarea de către om a vieții spirituale. Sfintele Taine au fost numite de Sfântul Grigorie modul de a fi al Bisericii (τὰ ἔθη τῆς Ἐκκλησίας)<footnote Cf. Pr. Drd
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]