14,769 matches
-
în primul roman, de o situație de egalitate chinuitoare în al doilea sau de un abia schițat complex de inferioritate al tânărului îndrăgostit în cazul Daniei. Dar Sandu nu se studiază atât pe sine însuși cât studiază reacțiile și complicațiile sufletești ale partenerei. Fără exagerare aș putea spune că nici un alt scriitor român nu e mai mare expert decât Anton Holban în psihologia femeii tinere prinse în mrejele dragostei, deși s-ar găsi suficiente exemple comparative la Mircea Eliade, G. Călinescu
Ceasornicarul sufletului feminin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10905_a_12230]
-
și foarte convingătoare), dar precizează și contextul în care au apărut discurile (iubirea sau eșecul amoros al cantautorului, la momentul respectiv, persoanele cărora le erau dedicate, explicit sau implicit, anumite cântece, revelațiile religioase, prieteniile și trădările care au oferit starea sufletească ce a stat la baza compunerii fiecăreia dintre piese). Nu de puține ori Mircea Mihăieș face paralele interesante între viața și muzica lui Leonard Cohen și cele ale folkiștilor contemporani lui (în primul rând Bob Dylan), infinit mai populari în
Paradoxul Leonard Cohen by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10979_a_12304]
-
din urmă. N-am răbdare pentru portrete mai amănunțite, fug de monologurile interioare. Și cum se poate scrie fără ele? Cărțile contemporane sunt pline de asemenea alunecări în străfunduri. Nu e roman să nu aibă zeci de descrieri ale stărilor sufletești, dacă nu cumva unele nu sunt decât asemenea descrieri. ŤVreau să ajung la Ploiești, dar n-am baniť - și de aici o sută de pagini." (p. 52). Și mai incitante sunt reflecțiile asupra literaturii, în special a celei realiste, căreia
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]
-
turbulențe, al surpărilor irepresibile și pe acela al materiei în combustie. O permanentă luptă între lumină și întuneric transpare din construcțiile sale grele, monumentale prin curgerea tușei, adînci prin suprapunerea tonurilor și prin pregnanța lor tactilă, profunde prin ecoul vibrațiilor sufletești. Trei dominante se confruntă aici, coexistînd, succedîndu-se ori numai invocîndu-se reciproc, dominante care descriu coordonatele majore ale oricărui sistem (al privirii) bine articulat: dominanta caldă, a pămîntului și a visceralității, de la umbre și siene pînă la gama de ocruri sau
Dansul spectrelor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10994_a_12319]
-
într-un travesti, putem recunoaște cu destulă ușurință, sub veșmîntul ostentativ ,provincial", trăsăturile Poetului ca atare, fără determinări civile. Astfel încît dialectica factorilor antinomici nu mai apare ca o replică la un context limitativ, ci ca o expresie a expansiunii sufletești, ca o zbatere în doi timpi a vieții lăuntrice proiectate pe infinit. Incredulitatea se compensează prin entuziasm și viceversa, într-un mixaj ce produce tensiunea lirică. Poezia figurează un vîrtej static ai cărei vectori energetici se absorb reciproc. O șugubeață
Lucrătura versului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10985_a_12310]
-
de suflet național. Că sentimentul acesta o poate lua razna, preschimbîndu-se în mesianism revoluționar, este o altă chestiune. Dar pericolul exacerbării sentimentului național nu mă poate îndemna să neg în întregime existența unui asemenea sentiment. Cu alte cuvinte, pericolul nebuniei sufletești nu-mi poate servi drept argument pentru a nega existența vieții sufletești. Altfel spus, problema sentimentului național ține mai curînd de psihologia colectivă decît de epistemologia contemporană. Eroarea epistemologică a esențialismului naționalist nu poate desființa realitatea sentimentului național. Greșeala lui
În spiritul lui Platon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10980_a_12305]
-
mesianism revoluționar, este o altă chestiune. Dar pericolul exacerbării sentimentului național nu mă poate îndemna să neg în întregime existența unui asemenea sentiment. Cu alte cuvinte, pericolul nebuniei sufletești nu-mi poate servi drept argument pentru a nega existența vieții sufletești. Altfel spus, problema sentimentului național ține mai curînd de psihologia colectivă decît de epistemologia contemporană. Eroarea epistemologică a esențialismului naționalist nu poate desființa realitatea sentimentului național. Greșeala lui Andrei Cornea este că, afirmînd pe bună dreptate că sentimentul (sufletul) național
În spiritul lui Platon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10980_a_12305]
-
distanță sarcastică: ,Și era adevărat că mai toate femeile tinere și acceptabile ca femei Ťse distrauť la fel" (Ultima noapte...). În DEX (1996), ierarhia sensurilor și conotațiile cuvintelor s-au schimbat, distracția fiind - în notă clar meliorativă - ,ceea ce produce destindere sufletească"! Astăzi - după ce a traversat și deceniile comuniste, în care divertismentul nu se bucura desigur de recunoaștere oficială, decît cel mult în asocieri convenabile, ca în formula activități distractiv-educative -, verbul a se distra a ajuns un cuvînt-cheie al publicității, al televiziunii
Distracție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11006_a_12331]
-
prezintă cu mult har și originalitate viața rurală din Basarabia de dinainte și de după 23 august 1939, dar și mediul rural și citadin din România comunistă și post-decembristă. Ar mai trebui remarcate naturalețea și frumusețea descrierilor, profunzimea simbolurilor, analiza transformărilor sufletești ale personajelor, prezentarea raporturilor acestora cu familia, elemente care fac din „Ultima piruetă” o carte de suflet. Romanul Vavilei Popovici este de asemenea, o reușită monografie a satului moldovenesc, dar și o carte despre valori și despre credința în Dumnezeu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
activități, munca ocupă locul cel mai important în viața omului. Ea trebuie exersată din copilărie și mai departe pentru formarea personalității și a identității adultului. Munca este o condiție a existenței, dar și o dovadă a sănătății noastre fizice și sufletești. Rostim rugăciuni pentru sănătate, ne dorim sănătate pentru a putea munci. Omul harnic este pregătit în orice moment pentru muncă. Astfel el ajunge să fie mulțumit și să se bucure de ceea ce a realizat, iar momentul cel mai fericit este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Aristotel, după cum, invers, perfecțiu nea muncii aduce mulțumire și plăcere. Chiar dacă munca pretinde efort, ea nu constituie o povară a vieții, fiindcă ea angajează omul spre un scop creator, care pe măsură ce este împlinit, aduce satisfacția materială dar și pe cea sufletească. Fiind condiția esențială a vieții, munca este sfântă ca viața însăși, fiindcă ambele au origine divină, iar Dumnezeu binecuvântează totdeauna munca cinstită. Ea trebuie pornită cu entuziasm, făcută cu plăcere, nu în zadar Confucius medita: „Dacă îți place ceea ce faci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
contempla ceva, a iubi sau a ne îndeletnici cu de-ale artei, a avea timp și pentru prieteni. înțeleptul Aristotel spunea: „Muncim ca să ne câștigam timpul nostru liber”. Emil Cioran, căruia nu toți îi înțeleg sau îi acceptă integrala analizei sufletești, era conștient de necesitatea unei părți a timpului atribuit ție însuși și exprima părerea sa: „Munca susținută și neîncetată tâmpește, trivializează și impersonalizează. Ea deplasează centrul de preocupare și interes din zona subiectivă într-o zonă obiectivă a lucrurilor, într-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și poate și a nivelurilor poeziei românești a genrației șaizeci. Prietenilor pentru care nu mi-a stat în putință să-i includ în paginile acestei cărți, împreună cu întreaga mea dragoste neschimbată, le cer de o mie de ori scuze. Putere sufletească și spor demiurgig în creație le doresc. Eu trebuie să mă întorc la munca mea. Câinii timpului se țin după mine. Suntem într-o vârstă în care adesea cădem în mâinile unor doctori iresponsabili. Nu puțini din cei ce poartă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cu totul altul, firul narativ al povestirii pare întrerupt cumva, de unde deodată atâta puritate? Îmi explică: nu e o ruptură, pur și simplu, e aproape un vis al lui don Rigoberto, un sâmbure de sfințenie și curățenie în atâta tulburare sufletească și trupească, o apariție diafană în contrapunct cu diavolul deghizat întruchipat de copilul Fonchito. Știu că nu scrie poezie, considerându-l genul excelenței, totuși această carte e, într-un fel, poezie erotică. Îl întreb dacă nu s-a gândit să
Mario Vargas Llosa în România by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11017_a_12342]
-
superfluă), ultimul volum al Angelei Furtună își etalează cu maximă claritate fondul referențial prin însuși corpusul poemelor. Este evident, o poezie pentru care tematica reprezintă un element vital, mai ales că este încărcată de un dramatism profund: ultragierea biografică și sufletească subsecventă evreității, ideologia mutilantă (în comunism dar și oricând), luarea de atitudine și autenticitatea, ca necesități absolute, feminismul acerb, dezolarea în fața socialului maleficiat (al cărui corolar este estul), iată câteva subiecte cu o contribuție însemnată la esența incendiară a acestui
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
iert, desigur, dar atunci înseamnă că nu știe ce a făcut. El spune că ,R. vorbește despre mine cu entuziasm". Eu am tradus din limba de la Bayreuth în limba mea, sckriabinistă. O adiere a apropierii și a dragostei, platonism, egalitatea sufletescului cu dumnezeiescul. Dar dacă e vorba de o născocire, să-l ierte șsoarta pe tataț. Te îmbrățișez. Boria. Boris și-a dat seama de inexactitatea conținută în transmiterea, de către tatăl său, a aprecierii lui Rilke: Paul Valéry n-avea cum
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
dă oricărui om o elementară și obligatorie viziune asupra lumii. Intensitatea cu care același om își trăiește emoția pe care însăși ficțiunea i-a provocat-o este cea care îl îndreptățește să rostească cuvîntul: credință. Credința este gradul de aderență sufletească la imaginea dominantă din mintea unui om. Iar gradul în care credem într-un ideal este cel care ne configurează etica noastră în lume. Căci nu se poate închipui o etică fără existența unui ideal și totodată a unui model
A fi ateu din prea multă credință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10850_a_12175]
-
funebru, dar în orice caz sincer și care, vorba prietenului, ne-a lăsat speechles, adică înlemniți și muți. La urmă, după ce am păstrat un moment de vreo oră pentru reculegere, Haralampy a șoptit: - Așa să-l ajute Dumnezeu! Durerea noastră sufletească începuse cu scăderea treptată a poftei de mâncare, mai ales după ce vizitasem în repetate rânduri pustietatea din cămară cu urme discrete de produse alimentare... Așa că degeaba ne îndemnam unii pe alții (adesea cu gâdilituri în talpă) ,să râdem cu lacrimi
Țara lu' piepți de pui și a pensiilor de lux... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10856_a_12181]
-
să fi vrut să zic? Lacrimă - Doamne-ajută! Și ține-nii, Doamne! Pe Pro Tv, în ziua de 15.02, la ,Teo", Raed Arafat, Fodator-coordonator al SMURD-ului. Ne-a transmis la toți, prin intermediul micului ecran, o senzație de liniște, de pace sufletească... ALTE ,CHESTII" (vorba Mihaelei Rădulescu la emisiunea ,Duminica în familie" din 19.02): psihoza Zambaccian; SRI-ul și panthareiul spre jurnaliști; a doua venire a lui Sebastian Bodu la sechestrarea gărilor; un expert în anticorupție: Codru Vrabie (v.Realitatea Tv
Țara lu' piepți de pui și a pensiilor de lux... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10856_a_12181]
-
E o investigare a mecanismelor psihice și comportamentale ce reprezintă interesul de căpetenie, profesional, al scriitorului: Motivul îl dezvăluie Caragiale în Cîteva păreri: Noi știm că, dintre toate fenomenele, acele ce ne interesează mai mult pe noi, oamenii, sînt mișcările sufletești ale omului". Nu altfel se comporta, aflăm de la Diogenes Laertios, Socrate, care "discuta chestiuni de morală în prăvălii și în piață, convins fiind că studiul naturii nu ne este de folos; el spunea că cercetează "Ce bun și ce rău
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
Claustrina: - Doamnă, nu sunt eu tatăl acestui prunc! Cu cine l-ai zămislit? Urmează jurămintele corespunzătoare în timp ce pe Prima tv se transmite emisiunea aproape înduioșător de ridicolă - ,Fete fierbinți" - care va contribui, împreună cu serialul despre familia Vijelie (reluat, spre îndestularea sufletească a telespectatorilor...), la ridicarea atât de vijelioasă a respectivului post tv pe stâlpul rating-ului, încât s-ar putea să dispară din puterea vizionării noastre... Ce să facem? Vom suferi consolându-ne cu alte emisiuni, de la alte televiziuni... Apropo: invitatul
Noi ziceri televizionistice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10875_a_12200]
-
identifică, se confundă cu conștiința aproape a fiecărui individ în parte ce aparține națiunii respective. Fiecare dintre membrii unei națiuni poartă în el însușirile principale ale poporului din care afce parte.Ideea de națiune, constiinta socială, vine din viziunea însușirilor sufletești care sunt comune la aproape totalitatea membrilor națiunii 38. Ideea de conștiință socială și de "eu național" este întrezărita că un adevăr științific și anume că conștiința individuală este ea însăși de natură și de origine socială sau națională 39
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
și-n alte numeroase pagini, cu aceeași alură spectaculoasă, am zice acrobatică. Astfel Lefter Popescu apare explicat prin Plutarh, făcînd parte din rîndul celor pe care autorul antic îi clasifică drept "nepricepuți în arta vieții", incapabili a-și afla liniștea sufletească, perpetuu tulburați de nenoroc ca și de noroc ori "mai bine zis (...) tulburați de ei înșiși, în mijlocul amîndurora": "Posedat de furia sa, eroul pare un Aias burlesc, decăzut în mediul anodin, birocratic; de aceea, tot ce spune zeița Athena în privința
Caragiale între oglinzi paralele (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10884_a_12209]
-
Băsescu... Drept care: uraaaaa!!! Așadar, știm cine suntem, știm ce vrem și cam ce trebăluim noi de la Tisa pân' la Pontul Euxin și de la Prut la intrarea Dunării în ținutul carpato etc., via Borș... Acum privim la televizor fără nici o tulburare sufletească și total relaxați că, prin răbdarea, mărinimia și înțelepciunea sa, Bunul Dumnezeu nu mai e cu cârca (spinarea, șalele, spatele, dosul, fun... etc. - citat dintr-o zicere haralampyană) spre noi, ci s-a întors, luminându-ne mintea și rânduind mare
Noroc cu domnul președinte Băsescu!... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10895_a_12220]
-
literare și istorice în care se vedea superioritatea lui față de prietenii blăjeni, participarea la o adunare generală a Astrei la Alba Iulia, la sfârșitul lui august, unde îl ascultă pe Cipariu, vorbind despre unificarea ortografiei românești. Și, totuși, starea lui sufletească nu din aceste mărturii reiese, ci din poeziile pe care Dăianu le consideră a fi scrise în perioada blăjeană: Speranța amicului F.I., Din străinătate, La Bucovina, Misterele nopții, Spre suvenire (fratelui Gregoriu Dragoș). Tipărită acum aproape un secol, cartea lui
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]