82,980 matches
-
de folosință comună și altele, au generat și continuă să genereze conflicte între patronii firmelor și asociațiile de proprietari, îndeosebi acolo unde accesul în spațiul închiriat se face direct de afară. Alții susțin ca apa rece și caldă să fie suportată și calculată după numărul de angajați din firmă, iar cota de energie termică aferentă conductelor care traversează spațiul închiriat să fie calculate la prețul de agent economic, ca și consumul de energie electrică, dacă nu există contor electric separat. Au
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
pot să folosească atât spațiul din apartamentul său, cât și părțile comune ale blocului în care locuiește, care sunt bunuri accesorii bunului principal. După cum rezultă și din legea nr.230/2007 și din Normele de aplicare nr.1588/2007, proprietarii suportă cheltuielile ocazionate cu întreținerea, repararea și exploatarea părților comune în raport cu cota-parte pe care o are din acestea. Menționăm aici că firmele de asigurări încearcă să determine proprietarii de apartamente să încheie contracte de asigurare a acestora împotriva unor evenimente naturale
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
fost așa, ba chiar a fost mai rău, când m-am văzut nevoit să împing cu o singură mână roțile căruciorului. Înainte de a ajunge la Bancă mi-am cumpărat noul model de cărucior cu baterii. Acum mai trebuia doar să suport sunetul ca un țiuit de țânțar pe care îl scotea mașinăria în care fusesem aruncat fără voia mea. Lipsa mâinii stângi trecuse neobservată, era ca și când absența picioarelor aducea de la sine și lipsa unei mâini, dacă nu a ambelor. Știam deja
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
a cunoscut-o în sala de așteptare. De cum a intrat i-a simțit ochii îndreptați spre el; însă Alex voia doar să stea și să se gândească, așa că s-a așezat cât mai departe de ea. Scaunul de plastic îi suporta toate ideile ce se întindeau ca un bilanț contabil în care este trecut absolut totul, de la îmbrățișările mamei până la încercările repetate de suicid, iar lui îi era teamă să nu scape ceva. Când nu avea nimic de făcut, obișnuia să
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
mai băut nici eu lapte cu cacao. În seara aceea mătușa era în continuare serioasă și rămase mai departe la fel, fără să se schimbe deloc; lumina de pe noptieră încremenise, ca, de altfel, totul în jur. Eu nu am mai suportat și i am promis că mâine o să ne mutăm în vechea ei casă și o să coasem împreună goblenuri. O clipă am avut impresia că vrea să-mi spună ceva, căci avea gura întredeschisă și i se vedea tremurând limba umflată
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
eu. Dan nu îi răspundea. Dovezile erau apoi întoarse și pe o parte, și pe alta, reduse la absurd și luate drept ipoteze pentru tot felul de demonstrații ulterioare. Acum ai atâtea dovezi, îi crezi? Dan coborî privirea, nu îi suporta bretonul recalcitrant și ironic. Până nu vedea cu ochii lui, nu se putea convinge, asta era singura lui certitudine. Urmărise atent majoritatea reportajelor, interviurilor și înregistrărilor în direct și tot nu putea crede. La scurt timp, apăru cel de-al
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
aștepta ca mercurul termometrului să urce spre pielea lui fierbinte. O clipă avu impresia că o aude pe Alma la bucătărie... o strigă... însă Alma plecase demult la Londra... trei luni, săptămâna viitoare... dacă n-ar fi amețelile astea, ar suporta mai ușor plecarea ei. Emil se întoarse pe partea cealaltă... așa o să uite mai repede de Londra... așa o să adoarmă imediat. Mai întâi auzi picăturile de ploaie căzând cu zgomot ca și cum ar fi lovit un acoperiș de tablă. I se
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
care îl așteptase o noapte întreagă pe contrasens.“ COȘMARUL În dimineața în care cei doi agenți au bătut la ușă, Vladimir tocmai își băuse cafeaua. Se trezise brusc, plin de sudoare și respirând greu, dintr un coșmar pe care îl suporta cu dificultate pentru că avea impresia că oricând putea deveni aievea. Dădu drumul la radio și se duse să deschidă. În secunda următoare simți răceala peretelui pe obraz. Fu îmbrâncit, percheziționat și legitimat. Nu avea voie să se miște și cu
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
intervenție chirurgicală de rutină, ceva asemănător apendicitei. Se întinse zâmbitor pe patul confortabil și moale. Într-un fel îi păru rău că va petrece prea puțin timp întins într-un așternut curat și primitor, iar nopțile precedente fusese nevoit să suporte răceala cimentului. Se aștepta să fie legat de pat, este o procedură obligatorie care se execută la toate operațiile cu anestezie generală. Lumina era puternică și îi deranja ochii, o clipă se sperie că nu va putea adormi, dar se
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
micul dejun. Apoi cele de la dejun ajunseseră mai mici decât cele de la cină. Doar câteva zile micul dejun a rămas cea mai importantă masă a zilei, după care și aceasta a fost redusă considerabil. Fiecare zi era din ce în ce mai greu de suportat. În sala de conferințe se țineau acum slujbe în diferite limbi și pentru diferite confesiuni. După reducerea drastică a rațiilor de mâncare au urmat cele de apă, până când singura băutură disponibilă rămăsese whisky-ul. Flămânzi și însetați, așteptau portul promis
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
el. Ușile la o parte, eu alunecând pe scări afară, în urma mea, crizantemele. În aerul rece mi-am revenit. Sub pereții de sticlă ai stației am căzut pe gânduri. Ideea de a fi rămas în autobuz mi se părea de nesuportat. Voiam să mă întorc acasă. Dar oare chiar trebuia? 257 m-ar fi dus dincolo, dar cum?... când?... până unde? M-am cuibărit mai bine în palton și, prin noroi, în beznă, m-am întors în oraș. Cucoana cu crizanteme
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
din dreapta al acesteia. Este încruntată și gesticulează din când în când. În curând va începe să plângă, sau măcar așa pare din cauza nervozității ce i s-a întipărit în ridurile fine de pe frunte. X este și mai nervos, căci nu suportă o femeie plângând, și mai ales când aceasta plânge din cauza lui. — ți-am mai spus. De ce nu vrei să mă crezi? Nu știe de la mine. Dar atunci de la cine? Nici eu nu i-am spus nimic. — Poate că nici nu
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
tot o să ne mai întâlnim. — Așa am hotărât. Orice prelungire inutilă a relației noastre nu ar fi decât o amânare a unei despărțiri inevitabile. Gândește te și tu, asta ar însemna ca la un moment dat să nu ne mai suportăm, să nu ne mai tolerăm nici măcar cuvintele. — Puteai să mă întrebi și pe mine. — Tu știai înaintea mea. Eu doar am făcut ca acest lucru să fie posibil. Și cred că este mult mai bine așa, oricum nu ar fi
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de la el această realizare. Dacă subiectul nu se conformează acestui ordin, el va continua, bineînțeles, să facă parte (În calitate de particula) din universul natural și va fi, Într-un anume sens, „copt” de către acest univers a cărui acțiune el o va suporta, dar nu va acționa În realitate el Însuși, el nu va realiza propria sa natură; el va trăda cu atât mai mult legea imanentă a propriei sale ființe, ipse se fugiet, cuvântul admirabil al lui Cicero (De Republica, III, 17
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ucigașului pe care Îl Întâlnește, acționează „moral”, indiferent care ar fi judecata noastră asupra acestui obicei și asupra valorii lui. Sau asasinatul politic. Dacă cineva Împins de dragoste fierbinte pentru poporul său și resimțind necesitatea morală ucide un om, nemaiputând suporta vederea unui asupritor al dreptului, unui distrugător al moralei, al prosperității poporului său, el este justificat În modul său de a gândi: cine face ce-i ordonă conștiința, fără să pregete, acela acționează moral În esență, oricum ar judeca alții
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cupa cu răutăți ascunse vederii, în care turnase acumulările adunate în timp, se încărcă până la refuz. Ura Olgăi, care mocnea asemenea unor cărbuni nestinși aflați sub cenușa aparenței, era gata în orice clipă să iște un incendiu. Ea nu putea suporta gândul că îna va avea un copil de la Alex pentru că socotea că acesta ar fi fost un drept intangibil al ei. Zi și noapte lucra la un plan al răfuielii. Cum, în ce fel nu știa încă, dar având de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
când Ina îi mărturisea : Mi-e teamă, Olga, să nu mor la naștere. Aș vrea să-l fac fericit pe Alex, e un soț atât de bun și îndatoritor! Confesările Inei o înverșunau și mai mult. Urechile ei nu puteau suporta cuvinte precum: Alex e un soț atât de bun! sau vreau să-l fac fericit! care adăugau noi elemente, cu asiduitate, la acel plan misterios, neconturat încă, dar al cărui germen apăruse ca posibil în diabolica ei lucrare. Era ca și cum
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
prea îi semăna. Ce gânduri aiurite poate să-mi umble prin minte își spuse ea, e fiul meu, oricum ar fi! În timp ce își privea copilul, căutând parcă o confirmare din partea Olgăi, aceasta avea privirea undeva în salon. Olga nu putea suporta acum, mai mult ca niciodată, privirea Inei. O teamă ascunsă îi evita ochii în care parcă se stinseseră toate luminile. Oare Ina ar putea fi fulgerată de vreo presimțire? se întrebă ea, fiindu-i greu să-și mărturisească și ei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
împovărările de care era încercată. Toate neliniștile Olgăi se aflau pe suportul acelei fapte care, deși nu fusese dată în vileag, întinase îndelungata lor prietenie. Aparent, relațiile lor erau decretate ca fiind reașezate pe făgașul normalului. Olga nu putu să suporte mult timp această stare de lucruri dar, pentru a masca abil situația, găsi o soluție de moment. Pe căi ocolite, solicită conducerii secției îngăduința de a lucra în schimburi diferite de cele în care lucra Ina. În acest fel, întâlnirile
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
îndepărtării, deși ea nu și putea imputa ceva ce ar fi putut impieta asupra bunelor lor relații. Căuta cu asiduitate o posibilă vină a ei în palmaresul unui timp improbabil. Olga însă simțea ca pe o greutate, aproape imposibil de suportat, până și faptul că respira același aer cu Ina. De aici îi venea rezerva, ocolișul din vorbe, distanțarea ce și-o impunea. Atunci când hazardul le așeza față în față, fie și pentru scurt timp, Olga simțea că acele clipe deveneau
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
apartamentul de serviciu oferit de șantier și de câtva timp, locuia împreună cu Ina în casa părinților ei. Mai în glumă, mai înadins, Alex spunea uneori: în loc să mă însor, eu m-am măritat! - Alex, sper că glumești, știi că mama nu suportă să afle că ginerele nu se simte bine în casa ei. Ce-ți lipsește? - O casă, o casă a mea, a noastră... - Avem noi acum banii trebuitori? - Vom avea. Am găsit ceva convenabil și sper să mă pricep, măcar prin
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
toată ziua într un cărucior cu rotile. În afara infirmității cu care a venit pe lume, fiind un copil fragil, e mereu bolnav. Aproape săptămânal, merg cu el la control unde este supus unor chinuri incredibile, la un efort greu de suportat de către un copil, un așa-zis program de recuperare. Mi-e nespus de milă de el, dar o fac în speranța că îl voi aduce cât de cât pe calea normalității. Doctorii nu se pronunță, dar eu sunt îngrijorată fiindcă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
aureolată de o trainică iubire, ei vin ca niște păsări negre, din nechemate sfere să tulbure apele. Sunt ca adevărați paznici ai răului ce vor să întunece și să dezechilibreze stările unor lucruri bine așezate. Purtătorii acestor poveri nu pot suporta postura în care se află cuplul în discuție și întețesc un foc, chiar dacă acesta abia scânteiază, fabulând povești viclenite, punând pe jar buna conviețuire. Această dorință sadică de a ridica la rang de principiu un fapt divers ce ar putea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
mână pe piciorul drept care nu voia să-i mai dea ascultare. S-ar putea să fie nevoie de niște atele, spuse el scrâșnind din dinți de durere. Din căzătură, el se alesese cu zgârieturi pe față, pe mâni, dar de nesuportat era durerea pricinuită de oasele frânte ale piciorului. Transportat de urgență la spital, primi îngrijirile necesare. Timp de două săptămâni conduse șantierul prin telefon. Maiștrii îl asigurau că totul decurge normal și că nu e cazul să-și facă griji
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
se încețoșară. Era vădit faptul că bunele relații dintre soți începuseră să se erodeze. Inei i se părea că acestea se alteraseră prea devreme. În noile scrisori, nota dominantă era de pesimism, patinat de o deprimare ce probabil ajunsese de nesuportat. Gândurilor țintuite în cuvinte și puse la păstrare în forul ei intim, Olga le dădea acum frâu liber, le slobozea, având senzația că numai în acest fel se poate elibera. O scrisoare a Olgăi care o zdruncinase pe Ina fu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]