28,530 matches
-
dezlegarea unor chestiuni de drept, conceptul de „autonomizare a ipotecii față de creanța garantată“, ce rezidă în construcția juridică a noului Cod civil și a noului Cod de procedură civilă, a fost examinat pe larg în Decizia nr. 60/2017, instanța supremă subliniind, în cuprinsul paragrafelor 92-98, următoarele: În ceea ce privește independența și întinderea caracterului executoriu al contractului de ipotecă în noua reglementare, raportat la caracterul accesoriu al ipotecii, rezultă că, deși, în principiu, ipoteca este analizată ca un accesoriu al
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
de prestări servicii încheiat cu asociația de proprietari. În cuprinsul opiniei exprimate a fost invocată și Decizia nr. III din 2 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 24 februarie 2003, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție - Secțiile Unite, care a stabilit că, în referire la art. 147 alin. 2 din Codul penal din 1968, administratorul asociației de proprietari sau de locatari are calitatea de „funcționar“ în sensul prevederilor art. 147 alin. 2 din Codul
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
să asigure unificarea practicii judiciare, a fost identificată ca fiind relevantă în problema de drept analizată Decizia nr. III din 2 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 24 februarie 2003, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție - Secțiile Unite. Prin decizia amintită, referitor la aplicarea dispozițiilor art. 147 alin. 2 și art. 215^1 din Codul penal din 1968, s-a statuat că: 1. Administratorul asociației de proprietari sau de locatari are calitatea de funcționar. ... 2
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
cu judecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova și inculpata M.A. împotriva Sentinței penale nr. 1.535 din 17.06.2021 pronunțată de Judecătoria Craiova. De asemenea, este îndeplinită cerința de a nu se fi statuat anterior de către instanța supremă în cadrul unui mecanism de unificare a practicii judiciare asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. Din cuprinsul încheierii instanței de trimitere a rezultat că obiectul sesizării îl vizează următoarea chestiune de drept: „Lămurirea modului de interpretare și aplicare
DECIZIA nr. 31 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258246]
-
art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului privind dreptul la muncă. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, criticile autorului pot fi rezumate în sensul că norma legislativă criticată, așa cum a fost interpretată de instanța supremă, discriminează personalul cu statut de funcționar public încadrat în serviciul de control în sănătate publică din direcțiile de sănătate publică, cu pregătire profesională superioară în medicină și confirmare în specialitățile medicale de igienă, medicina muncii și sănătate publică, denumit în
DECIZIA nr. 321 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258498]
-
nr. 153/2017, ci este remunerat potrivit anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 18. Autorul excepției consideră că este contrar exigențelor impuse de art. 16 alin. (1) din Constituție faptul că norma legislativă, așa cum a fost interpretată de instanța supremă, nu a ținut seama că personalul, la fel ca alți salariați ai direcțiilor de sănătate publică, are și pregătire medicală, nu doar administrativă. Cu alte cuvinte, autorul excepției de neconstituționalitate impută legiuitorului și instanței supreme că nu au acordat o
DECIZIA nr. 321 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258498]
-
a fost interpretată de instanța supremă, nu a ținut seama că personalul, la fel ca alți salariați ai direcțiilor de sănătate publică, are și pregătire medicală, nu doar administrativă. Cu alte cuvinte, autorul excepției de neconstituționalitate impută legiuitorului și instanței supreme că nu au acordat o greutate mai mare împrejurării că personalul, asemenea celorlalți specialiști din cadrul direcțiilor de sănătate publică, are pregătire medicală superioară și că, dimpotrivă, au ținut seama cu precădere de funcția administrativă pe care o exercită și
DECIZIA nr. 321 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258498]
-
administrativă pe care o exercită și, ca atare, este salarizat în conformitate cu anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 19. Revine, deci, Curții Constituționale sarcina de a stabili dacă această opțiune legislativă, așa cum a fost interpretată de instanța supremă, este arbitrară și, deci, contrară art. 16 alin. (1) din Constituție [pentru o situație în care Curtea a constatat că este arbitrar și, deci, contrar art. 16 alin. (1) din Constituție un tratament normativ aplicat pentru două categorii de subiecte
DECIZIA nr. 321 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258498]
-
personalul medical. Pe de altă parte, este adevărat că personalul are statut de funcționar public încadrat în serviciul de control în sănătate publică din direcțiile de sănătate publică. În esență, autorul excepției consideră că este discriminatoriu că legiuitorul și instanța supremă au acordat greutate mai mare acestei din urmă împrejurări. ... 21. Această critică formulată de către autorul excepției de neconstituționalitate este neîntemeiată, pentru că, în niciun caz, prin exprimarea acestei soluții legislative nu s-a depășit marja de apreciere pe care
DECIZIA nr. 321 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258498]
-
în particular, al funcționarilor publici încadrați în serviciul de control al acestora este primordial unul de exercitare a funcției publice, și nu unul strict medical, în sensul tehnic al acestui concept. Evident că, așa cum în mod just subliniază instanța supremă, în paragraful 71 al Deciziei nr. 3 din 20 ianuarie 2020, „pregătirea profesională superioară în medicină și confirmarea în specialitățile medicale se circumscriu unei condiții obligatorii pentru încadrarea în funcții a personalului din cadrul serviciului de control în sănătate publică
DECIZIA nr. 321 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258498]
-
programelor naționale de sănătate publică“. Dar pregătirea medicală impusă personalului, deși, indiscutabil, o condiție foarte importantă și necesară, rămâne doar un mijloc pentru atingerea scopului final al exercitării funcțiilor impuse personalului. Într-adevăr, cum în mod judicios a remarcat și instanța supremă în decizia menționată, paragraful 76, „relevant este faptul că regimul juridic al funcționarului public este unul statutar, reglementat prin lege organică, distinct de regimul juridic contractual al raporturilor de muncă al celorlalți salariați (cum ar fi, de pildă, cel al
DECIZIA nr. 321 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258498]
-
contractul individual de muncă și reglementat prin Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Codul muncii)“. ... 22. Având în vedere aceste considerente, tratamentul normativ stabilit prin soluția legislativă criticată, așa cum a fost interpretată de instanța supremă, nu este arbitrar și, ca atare, nu este nici discriminatoriu. ... 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d
DECIZIA nr. 321 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258498]
-
precum statul de drept, în componentele sale referitoare la apărarea ordinii publice și a siguranței publice, drepturile și libertățile cetățenilor, respectarea Constituției și a legilor, care sunt consacrate prin art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală printre valorile supreme. De asemenea, Curtea a reținut că, prin absența reglementării ca infracțiune a faptei de conducere a unui tractor agricol sau forestier pe drumurile publice fără permis de conducere, legiuitorul a afectat protecția penală acordată unor valori sociale deosebit de importante
DECIZIA nr. 123 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258459]
-
reglementări cu caracter normativ. Astfel, prin Decizia nr. 903 din 16 decembrie 2021, paragraful 21, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 21 iunie 2022, Curtea Constituțională a statuat că în niciun sistem juridic adunarea reprezentativă supremă nu deține prerogativa absolută de a emite norme cu caracter general. Dincolo de faptul că Parlamentul se află în imposibilitatea obiectivă de a emite toate normele cu caracter general dintr-un sistem juridic, este necesar ca și alte autorități să
DECIZIA nr. 320 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258377]
-
dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 care reglementează restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 56 alin. (2) privind așezarea justă a sarcinilor fiscale, ale art. 61 alin. (1) potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“, ale art. 115 alin. (4)-(6) privind delegarea legislativă și celor ale art. 124 alin. (2) potrivit cărora „Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți“. ... 30. Examinând excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
Decizia nr. 9 din 21 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 4 aprilie 2022, paragrafele 90 și 91). ... 35. Subsumat celei de-a cincea condiții de admisibilitate, este îndeplinită și cerința ca instanța supremă să nu fi statuat asupra chestiunii de drept supuse dezlegării, care nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 36. Pentru aceste argumente, se reține că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării prevăzute de
DECIZIA nr. 29 din 16 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259448]
-
ca o condiție de admisibilitate expressis verbis, este necesar ca sesizarea să aibă ca obiect o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită și care prezintă o dificultate suficient de mare în măsură să reclame intervenția instanței supreme, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 47. În ceea ce privește întrebările formulate a apreciat că: suspendarea executării silite nu ar trebui să opereze de drept în situația văditei neîndepliniri a
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
aceasta neformând nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 87. În ceea ce privește întrunirea condiției de admisibilitate ce vizează identificarea unei probleme de drept care ar putea face obiect al sesizării, jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în legătură cu această cerință a statuat că, în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
litigiului, întrebările formulate și punctul de vedere expus de instanța de trimitere, relevă faptul că aceasta nu pune în discuție o dificultate de interpretare punctuală a normelor de drept indicate în actul de sesizare, de natură să necesite intervenția instanței supreme, ci urmărește mai degrabă o validare a opiniei exprimate. ... 98. Or, în absența identificării în conținutul sesizării a unor texte de lege lacunare, precare ori controversate, a unor posibile sensuri contradictorii ale acestora, care să necesite interpretarea de principiu printr-
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
794 din 15 decembrie 2016. ... 66. În ipoteza interpretării dispozițiilor art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016, care fac trimitere la art. II alin. (1) din Legea nr. 293/2015, în coroborare cu cele statuate prin deciziile instanței supreme și ale instanței de contencios constituțional amintite, ar rezulta că majorarea salarială la care se referă (valoarea de referință sectorială 484,18 + 25% = 605,225) ar trebui aplicată unitar la nivelul întregii familii ocupaționale „Justiție“. ... 67. Prin Legea nr. 71/2015 s-a
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
definitivă, potrivit art. 214 din Legea nr. 62/2011 și art. 96 pct. 2 raportat la art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 94. Din consultarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție nu rezultă că instanța supremă s-ar fi pronunțat asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată în acest dosar și nu este învestită cu soluționarea unui recurs în interesul legii cu acest obiect. ... 95. Chestiunea de drept relevată este determinantă pentru soluționarea pe
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
prezentei sesizări, se constată că această condiție nu este îndeplinită. ... 97. În lipsa unei definiții a „noutății“ chestiunii de drept și a unor criterii de determinare a acesteia, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, a revenit instanței supreme sarcina identificării acestor criterii pentru conturarea noțiunii de „noutate“ care califică ca atare chestiunea de drept și pe baza acesteia să hotărască dacă chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă. ... 98. Sub acest aspect, s-a subliniat
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
constată că doar trei din cele cinci cerințe anterior enunțate sunt întrunite. ... 66. Concret, sunt îndeplinite aspectele de admisibilitate legate de titularul sesizării, stadiul soluționării pricinii în care sesizarea a fost inițiată, cea referitoare la nestatuarea anterioară de către instanța supremă în cadrul unui mecanism de unificare a practicii judiciare cu privire la chestiunea ce face obiectul sesizării, precum și inexistența unui recurs în interesul legii în curs de soluționare cu acest obiect, nefiind însă întrunite cerințele de substanță ale sesizării
DECIZIA nr. 41 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259417]
-
99. Reamintind că obiectul procedurii hotărârii prealabile este subsumat de legiuitor scopului preîntâmpinării apariției practicii neunitare în soluționarea unei chestiuni de drept, chestiune de drept determinantă pentru soluționarea pe fond a cauzei cu care instanța de trimitere este sesizată, instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu însăși interpretarea și aplicarea legii în speță sau cu interpretarea și aplicarea unor clauze contractuale în scopul soluționării cauzei respective, întrucât o atare competență revine exclusiv instanței de judecată învestite, în
DECIZIA nr. 41 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259417]
-
este obligată să reia din oficiu judecata, după pronunțarea hotărârii CJUE, chiar dacă partea interesată nu a formulat, mai înainte de împlinirea termenului de perimare, o cerere de redeschidere a procesului. ... 28. Altfel spus, ceea ce trebuie să lămurească instanța supremă pe calea mecanismului recursului în interesul legii este dacă, după ce o instanță de judecată a apreciat că pentru a putea soluționa cauza cu care a fost învestită are nevoie de dezlegarea pe care urmează să o dea CJUE într-
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]