6,772 matches
-
un avantaj, nu este subjugată nici unei ideologii, nimic nu o poate influența în mod decisiv. Nevasta din Bath ar fi un prim exemplu de femeie-reformată sau inițiatoare a unei mișcări protestatare, este o liber cugetătoare, independentă, dezinvoltă, neavând nimic din supunerea, gingașia și misterul femeilor adorate de cavaleri sau poeți, acele serafice creaturi, pe care le-am integrat în tipologia donnei angelicata. Uneori acest personaj feminin este privit chiar mai radical: „Femeia devine inițiatoarea unei erezii sau chiar o schismatică. A
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
asupra nevestei sale (Efeseni 5, 22-33; Coloseni 3, 18-22). Târgoveața nu acceptă că soții au îndatoriri unii față de alții (I Corinteni 7, 3-4), ea vede doar în bărbat un permanent furnizor de bunuri și de plăceri, căruia îi refuză orice supunere trupescă până nu își vede recunoscută autoritatea. Deși Apostolul Pavel a subliniat ideea că soțul nu are putere asupra propriului trup, totuși a adăugat că femeile trebuie să fie obediente (Ephesians 5: 22), elemente pe care personajul chaucerian le ignoră
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
învețe mai multe despre femei”423. Povestea târgoveței reamintește despre exploatarea feminină într-o societate patriarhală. Violul nu șochează, nu se vorbește despre trauma victimei. Povestirea nu accentuează suveranitatea femeilor, așa cum inițial am fi tentați să credem, ci mai curând supunerea acestora în fața bărbaților. În societatea modernă, violul reprezintă nu doar o încălcare a intimității personale, ci o faptă cu totul reprobabilă și care se pedepsește foarte aspru. Personajul feminin medieval este încă perceput ca un simplu obiect, element uman de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
portretizându-i o societate guvernată de promiscuitate, de decadență.533 Ceea ce li se impută oamenilor Bisericii este tocmai neglijarea, dacă nu abandonarea totală, a voturilor monahale depuse de bună voie, o dată cu intrarea în cinul monahal sau cu primirea tainei hirotoniei: supunerea voii proprii în fața lui Dumnezeu sau a unui superior ierarhic, celibatul și abstinența, rugăciunea și sărăcia. Înmulțirea călugărilor cerșetori, 530 Thomas G. Bergin, op. cit., p. 164. (trad. n.) 531 Lucy Hardy, art. cit., p. 720. 532 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se mișcă prin lume, sfințenia îl diferențiază de ceilalți.” 561 Giovanni Boccaccio debuta în colecția sa de povestiri cu un exemplu negativ, al corupției și venalității, portretul celui mai rău bărbat - ser Ciapelletto, însă încheia cu un model de virtute, supunere și răbdare - Griselda 562, mărturisindu-și astfel optimismul în legătură cu recuperarea inocenței într-o lume minată de neîncredere și delăsare. „Stilistic, analizând prima povestire o putem cataloga drept comică și aparținând unui registru minor, ultima istorisire este tragică și sublimă, cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o mare parte din cuprinsul poemului. Vânătoarea femeilor simbolizează o dorință de depășire a inactivității, a spiritului pasiv, reliefând nevoia de acțiune, de dinamism. La sfârșitul activității cinegetice, femeile se adună în jurul zeiței care le cere o închinare și o supunere demne de figura sa castă. Dar, pe neașteptate, are loc o revoltă, condusă de doamna pe care naratorul o îndrăgea și care nu este identificabilă printr un nume distinct, aceasta cerând o aservire față de o altă zeiță, Venus. Zeița intransigentă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Tezeu, fiica lui Nissus, Ariadna, își trădează tatăl și cetatea, de aceea preferința pe care bărbatul o arată Phedrei, sora ei, nu mai pare atât de dramatică cum s-ar dori. Înjosită și mutilată de cumnatul Tereu, Philomela este imaginea supunerii obediente, stârnind compasiune. Legenda Hypermnestrei este neterminată. Critica literară a mers chiar mai departe, susținând, surprinzător, că nu avem în aceste Legende o imagine ironică, pervertită, a unor personaje feminine, percepute până atunci ca virtuoase, ci, mai mult, că poemul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
relației lor cu personaje feminine care dețin puterea. Naratorul din Prologul Legendei femeilor cinstite este redus la tăcere de mult mai raționala și autoritara voce a Alcestei, iar în Cartea Ducesei, cavalerul negru pare mult mai feminin când vorbește despre supunerea lui totală față de Blanche. Însă Dalba și Alceste sunt aproape figuri arhetipale. 724 Efeminarea s-a întâlnit și în societatea cavalerească a secolului al XII-lea: modelul impus de dragostea curtenească în spațiul aristocratic favorizează feminizarea îndrăgostitului, înfățișându-l supus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe copila considerată 726 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 498. 197 orfană; de aceeași compasiune față de o tânără dă dovadă și soția lui Liello di Campo di Fiore - V. 3). Pioase, smerite, loiale, se caracterizează printr-o supunere totală față de soț și de familie, se evidențiază prin cinste și cultivarea virtuții (fiica contelui d’Angers - II. 8 - își apără cu fermitate cinstea, nu acceptă să se dăruiască decât aceluia care îi va fi soț, după căsătorie va fi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ar trebui să-l determine pe fiecare în parte să renunțe în favoarea celuilalt.751 Constanța din Povestirea notarului reprezintă un alt exemplu edificator pentru tipologia donnei angelicata, deoarece ilustrează un model de virtute și de fidelitate, de credință și de supunere. Descrierea făcută personajului vine să susțină realele calități ale tinerei, având o origine nobiliară, fiica împăratului Romei: „De când e lumea nu-i pe lume fată/ Cum are, ține l, Doamne! împăratul.../ Mai mândră și mai neasemănată/ și bună cum nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sa în scopuri malefice.” 766 Chaucer încearcă să realizeze o fuziune între idealul de viață creștină și cel al unei femei, căreia îi atribuie trăsăturile specifice pietății: rugăciunea, credința, neajutorarea în fața unor evenimente pe care nu le poate controla, pasivitatea, supunerea. Trimiterile la imaginea Fecioarei Maria abundă în cadrul povestirii, deoarece Constanța rămâne imaginea obedienței desăvârșite, a blândeții și a purității. Adevărata putere în povestire este a divinității, dar se manifestă prin natura fragilă și neajutorată a unei femei.767 Povestea lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și o răbdare specifice unei martire, nu este un personaj original, ci împrumutat de la Boccaccio 782 și valorificat artistic și de un alt mare bard italian, Petrarca 783. Este o donna angelicata ce se distinge prin frumusețe, răbdare, virtute, credință, supunere și dragoste. Acțiunea povestirii, plasată în Italia, ne istorisește despre un crai pe nume Valter ce se îndeletnicea cu vânătoarea, respingând viața de familie, spre disperarea supușilor săi, care l-ar fi dorit căsătorit, cu urmași ce să-i succeadă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
urmași ce să-i succeadă la conducerea acelui domeniu. Văzând nemulțumirea și dorința arzătoare a mulțimii de a se căsători, Valter acceptă, cu unica condiție - de a-și alege singur consoarta, datoria supușilor fiind de a arăta alesei respect și supunere deplină: „O veți cinsti oricând ca pe crăiasa/ Heruvilor, oricine-ar fi să fie,/ De vreme ce-oi lua-o de soție.” 784 Iată că, în intenția conducătorului, stăpâna domeniului său trebuia să fie o donna angelicata, desprinsă de cele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
smerită: „Mironosiță rămânând pe brânci/ și gata să-i asculte la porunci.”787 Declarația de dragoste pe care i-o face stăpânul locului seamănă mai degrabă cu o cerere de vasalitate, femeii i se impune, din start, obediența în cămin, supunerea deplină în fața dorințelor masculine, ce pot dispune de ea după bunul plac: „Închina-te-vei de voie/ La cheful meu? Putea-voi neoprit,/ Cum voi pofti, plăcere sau nevoie/ Să-ți fac și să le rabzi necontenit?/ N ai să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
n.) 808 Ibidem, p. 25. (trad. n.) 218 diacul nu încearcă să convertească publicul la creștinism, nu rostește o povestire care să dezvăluie avantajele răbdării. Mai curând, istorisirea constituie exemplul dat de un filosof și clarifică o doctrină, aceea a supunerii obediente în fața divinității. Răbdarea Grizildei poate fi respinsă ca neveridică sau poate fi admirată ca o eroică posibilitate umană. „Povestirea avea nevoie de Prologul târgoveței, o extremă pe care să o contrabalanseze, dar și de Povestirea preotului pentru a aduce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu dă glas ispitei de a ceda unui alt bărbat („Dar jur pe Dătătorul meu de viață/ Că nu voi fi necredincioasă soață/ Cu fapta sau cuvântul niciodată,/ Ci-a lui voi fi, de care sunt legată”822), dar acceptă supunerea înflăcăratului pretendent unei probe, la prima vedere imposibil de realizat: pentru a o câștiga deplin, îndrăgostitul trebuia să facă să dispară niște stânci de la malul mării: „În ziua când vei face treaba asta,/ Când fi-va netezită toată coasta,/ Te
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cea de-a doua maică debutează istorisirea proprie printr-un apel la înlăturarea lenei, pentru a continua cu o rugăciune adresată Fecioarei Maria (Invocatio ad Mariam), în cel mai evlavios ton posibil. Fecioara Maria, prototip ideal al frumuseții morale, al supunerii, blândeții și bunătății, este frecvent invocată ca protectoare căreia i se datorează respect, dar și ca înfăptuitoare de minuni (cf. Povestirea stareței). Ea devine exemplul pe care fiecare donna angelicata încearcă să-l egaleze. Metaforele folosite pentru descrierea ei sugerează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
claustrarea, privarea de drepturi, ironizarea), personajul feminin din operele celor doi scriitori domină din umbră o lume pe care bărbații o vor doar a lor. Femeii i se cereau doar virtuțile de soție și de mamă, ce presupun răbdare, fidelitate, supunere, spirit de jertfă și dragoste, dar care exclud activitățile intelectuale sau preocupările culturale. Acesta era singurul curriculum pe care trebuia să și-l aproprieze. Personajul feminin boccaccesc sau chaucerian depășește statutul de obiect, atunci când își impune voința și își dezvăluie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de el asupra tuturor lucrurilor” și extrăgându-și argumentele din acțiunea obiectelor sacre. Din punct de vedere filosofic, această acțiune se explică prin faptul că „din cer există un culoar de trecere Înspre atmosfera și Înspre lucrurile pământești” și prin „supunerea tuturor lucrurilor față de cer”1. Este vorba deci despre eficacitatea pe care principiul divin, care-și află sălașul În cer, o poate avea pretutindeni, păstrându-și totodată intactă transcendența descrisă de altfel de Philinos printr-o expresie care ne face
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
climatice. Politicile din domeniul schimbărilor climatice arată însă reacții diferite în cadrul guvernelor. Miniștrii energiei sau ai industriei tind să dorească o temperare a entuziasmului prezent la colegii lor din ministerul mediului, considerând că trebuie tratate cu realism efectele concurențiale ale supunerii industriei europene la controale severe ale carbonului. Noile state membre au tins și ele să fie mai puțin doritoare în luarea de măsuri radicale pentru a răspunde schimbărilor climatice, îngrijorate de implicațiile de cost pentru economiile lor relativ sărace și
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
ca niște fatalități față de care simplii indivizi nu pot decât să-și probeze neputința lor. Precum țăranii care acceptă gerul pe timp de iarnă și seceta vara, lucrătorul Îndură viața uzinei. Umilință, pasivitate, dar și Îndrăzneală, căci acceptând constrângeri și supunere, se ajunge, de asemenea, la elaborarea vieții sale. Se resimte un anumit orgoliu de a Îndeplini munca sa cu Încăpățânare contra vânturilor și valurilor”.<footnote Ibidem, p. 84. footnote> Din acest model, pot rezulta o serie de comportamente, cum ar
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
lui M. Foucoult au dat o nouă perspectivă conceptului de putere, foarte utilizabil În analizele manageriale. Foucoult Împarte puterea În două mari „segmente” corelate. „Puterea suverană” este cea „oficială” (proprietarul, acționarii, managerii) și „puterea disciplinatorie” (puterea difuză, mascată, constând din supunerea voluntară - dar nu și dorită - a salariaților, obligați „să fie disciplinați”). * „Există mulți proprietari sau deținători de interese În corporațiile moderne. Există proprietari ai muncii, expertizei, resurselor, ai bunurilor publice, ca și investitorii. Și nu există niciun motiv clar de ce
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
germană și italiană), ilustrul voievod consemna: „cu ajutorul lui Dumnezeu cel Atotputernic am învins!”. După luptă, dădea poruncă întregii sale oști să postească 4-9 zile, mâncând de obște numai pâine și poame uscate o dată pe zi, ca semn de smerenie și supunere lui Dumnezeu. El însuși, Ștefan, era pildă tuturor, postind în rând cu oștenii, cu preoții și cu tot norodul. Oficiind slujbe de mulțumire lui Dumnezeu, pomenind luptătorii pierduți.. Marele Ștefan avea ca povățuitor și duhovnic pe sihastrul Daniel și întotdeauna
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trebuia să uite că în lectură utilul trebuie îmbinat cu plăcutul (diletto și utilità cum proclamase, în manieră horațiană, autorul Decameronului). Angelicul ține de o altă dimensiune, cea celestă, mult mai spirituală, de aici și aspirația spre bine, frumos, adevăr, supunere, iubire și credință, idealuri pe care le doresc atinse aceste personaje. Donna angelicata este impusă în literatura universală prin lirica lui Dante Alighieri, cel care în Vita Nuova aduce un elogiu unic personajului feminin care i-a marcat existența. Beatrice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nota 53). 33 fi cicăleala, cearta, pălăvrăgeala, cleveteala erau mereu dur criticate.” 61 Putem aduce din nou în discuție cele două arhetipuri biblice, dihotomice: Eva, simbol al vorbirii, care a dus la căderea întregii omeniri, și Fecioara Maria, reliefând tăcerea, supunerea, smerenia. Păcatul originar a fost interpretat diferit, perceput ca rod al mândriei, al nesupunerii, al lăcomiei, al poftei carnale sau al vorbirii. Unul dintre pelerinii lui Chaucer, duhovnicul de maici, o condamnă pe Eva pentru cuvintele rostite: „Rău pați dacă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]