7,731 matches
-
ca și sprijinirea grupurilor intermediare, între care primul loc îl are familia. Diferența între creștin-democrați și reprezentanții catolicismului social se află însă în democrație. Vaticanul a acceptat-o târziu. Abia în timpul lui Leon al XIII-lea, Biserica susține drepturile omului, suveranitatea poporului, statul laic, libertatea conștiinței și a presei, existând o pauză apoi până la mesajele radiodifuzate de Crăciun în 1942 și 1944 de către Pius al XII-lea. Declarația drepturilor omului din 1948 a fost aprobată abia prin enciclicele lui Paul al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
să fie respectate drepturile Bisericii de către Stat prin recunoașterea importanței libertăților stabilite prin declarația privind drepturile omului și ale cetățeanului. El lua act de dispariția ireversibilă a monarhiei de drept divin și de nașterea noilor state care se bazau pe suveranitatea poporului, indiferente față de religie. Din acest punct de vedere, Belgia oferă cel mai bun exemplu. Catolicismul a fost fluturat ca un stindard contra Olandei opresive și calviniste. Spre finele anului 1825 se profila o alianță între catolici și liberali la
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
să înlocuiască voința omului (...). Cetățeanul va avea garanția prețioasă de a nu trebui să se supună decît legilor drepte, fiindcă va contribui prin el însuși sau prin reprezentanții lui la întocmirea legii. Această nobilă funcție va fi participarea și exercițiul suveranității, cea mai înaltă expresie a libertății. Dacă toți cetățenii au aceleași drepturi, cel mai frumos omagiu va fi adus egalității naturale dintre oameni. Libertatea și legalitatea politice se traduc deci prin votul universal și prin suveranitatea națională. Aceasta este deci
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
fi participarea și exercițiul suveranității, cea mai înaltă expresie a libertății. Dacă toți cetățenii au aceleași drepturi, cel mai frumos omagiu va fi adus egalității naturale dintre oameni. Libertatea și legalitatea politice se traduc deci prin votul universal și prin suveranitatea națională. Aceasta este deci democrația modernă în principiile sale cele mai generale, în accepția pe care rațiunea și bunul-simț public o admit, ferind-o de erorile pe care falsele sisteme au vrut să le ascundă. Acestor două principii de libertate
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
între 1952-1958, secretar de stat pe lîngă Erhard între 1958-1963, nu înceta să sublinieze ancorarea economiei în etica umanismului creștin. Dacă magisteriul Bisericii este esențial, aporturile externe sînt importante. Această observație se aplică mai ales în domeniul politic. Drepturile omului, suveranitatea poporului, Statul laic, libertatea conștiinței, a presei, aceste fundamente ale programelor politice ale democrației creștine au fost mult timp absente din discursul pontifical. Leon al XIII-lea deschisese calea, iar dacă enciclicile lui Pius al XI-lea, care condamnau practicile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în slujba omului. Democrația Unul din aporturile majore ale creștin-democrației la istoria politică a fost reconcilierea catolicilor cu democrația. Aceasta este centrul democrației creștine și ceea ce o distinge fundamental de catolicismul social. Ea realizează sinteza între recunoașterea libertăților și a suveranității poporului în plan politic și cerințele sociale, "nevoile oamenilor sărmani", după cum spunea Giorgio La Pira. Este inutil să revenim aici asupra evoluției Bisericii cu privire la conceptul de democrație, pînă la opțiunile lui Pius al XII-lea, pregătite de gîndirea anilor 1930
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
22 mai 1991, poziția creștin-democrată astfel: În fața complexității crescînde și a tehnicilor și a economiei, sînt convins că țările care vor reuși cel mai bine vor fi cele care vor accepta un dublu transfer de puteri sau o împărțire a suveranității: a Statului central spre structurile de bază și indivizi pentru a dezvolta responsabilitățile și capacitatea creatoare a oamenilor; în Europa, a Statelor centrale spre Comunitatea europeană. În final rezuma astfel concepția sa: "Noi trebuie să tindem spre o Europă federală
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
comunitate; patriotismul creștin, tinzînd "spre universal", "nu se închide între granițele unui naționalism îngust". În consecință, "Franța trebuie să lucreze la făurirea unei Europe cu adevărat federale și să o anime" căci "națiunile Europei, consimțind la sacrificiul unei părți a suveranității lor în favoarea unei comunități supranaționale pașnice, care să le păzească existența asumîndu-și esențialul din mesajul lor, vor da un exemplu de refuz al absolutismului statului și vor arăta astfel lumii eliberate calea unificării și a păcii". În Italia, De Gasperi
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
numai "Timpul" din București au atras atenția publicului român asupra greutății frazei din urmă, căci între stipulațiile ce-o privesc pe Rusia este și cesiunea Basarabiei române, între care privesc așa numitul "corp turcesc" sunt cuprinse garanțiile de autonomie și suveranitate ale României. / Așadar șanțurile de pe Siret capătă acum o deosebită însemnătate."55 Or, "șanțurile de pe Siret" nu erau adresate Turciei, ci eventualei invazii rusești! O corespondență din Ismail, pentru Neue Freie Presse, informa (9 martie 1877) că Rusia comandase, la
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
încât să aibă priză la cât mai mulți membri ai comunității socialiste, în încercarea de a contrabalansa presiunile de la Moscova. Declarația, care a afirmat "relațiile de tip nou" dintre statele socialiste, bazate pe principiile "neamestecului în treburile interne, independenței și suveranității naționale, al drepturilor și avantajului reciproc", "menținerea integrității teritoriale", respingea în mod explicit autoritatea supranațională în relațiile internaționale și propunea o comunitate socialistă în care să fie incluse și China, Iugoslavia și Albania. Concentrându-se asupra unor principii generale, autoritățile
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
insistat enorm ca Statele Unite să se implice într-un sistem de securitate european. În această perspectivă a conceput Bucureștiul Procesul Helsinki, numind viitoarea instituție permanentă "Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa". "Coșurile I, II" priveau securitatea propriu-zisă, cu principiile suveranității, independenței, respectării frontierelor dintre state, neamestecului în treburile interne etc., prioritare pentru România, iar "Coșul III" se referea la respectarea drepturilor și libertăților omului. La negocieri, România și-a impus ținta politicii sale centrale, încât statutul de membru al Procesului
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Dezbaterea democratică dă consistență statului de drept. Pe lîngă acestea, Habermas prețuiește foarte mult etica. Aici el se dovedește foarte intransigent în ce privește inteligența artificială, clonarea și pericolele hipertehnologizării și ale inumanului. De asemenea, este radical în privința democrației, drepturilor omului și suveranității populare. În rest, crede în ONU, se preocupă și de ecologie, de globalizare, de proliferarea nucleară, de declinul Occidentului, pentru toate propunînd un iluminism reconstruit în acord cu noile realități etc. Problema este însă, cred, că tocmai iluminismul și toate
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Instituțiile culturale și industriile culturale trebuie să-și restructureze oferta în funcție de cerințele unei piețe marcate de "mîna vizibilă" a globalizării economiei și culturii. Specificitățile culturale, tradițiile, limbile și culturile mici au desigur de suferit, liberul schimb și concu rența consacrînd suveranitatea consumatorului, el însuși însă manipulat prin tehnici de marketing tot mai subtile și tot mai perverse. 3.6. GEOPOLITICA EMOȚIILOR Geopolitica nu este numai o chestiune de raționalitate, de interes și calcul politic. Ea nu efectuează doar analize reci ale
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
cum ar fi recursul la embargoul național, sau boicotul organizat, neagreate de comunitatea internațională. În fine, merită subliniată relativa popularitate de care se bucură strategiile geoeconomice în sînul aparatului de stat, funcționarii și reprezentanții, eventual demotivați de pierderile relative de suveranitate legate de globalizare, căpătînd noi misiuni și devenind preocupați de imprecațiile politico-economice inter-state ale noilor măsuri. Identificarea sectoarelor de activitate cheie sau vitale, a întreprinderilor de apărat sau de promovat pe plan internațional, constituie activități noi pentru aparatul de stat
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sunt o achiziție recentă, alții dimpotrivă -, că ele există de mult. Lucrurile sunt interconectate. Spre pildă, o superioritate militară poate asigura o piață pe care se pot dezvolta diferite activități. Așa gîndea Colbert, așa gîndeau colonialiștii, așa gîndeau și sovieticii. Suveranitatea era suficientă pentru a asigura marjele de putere care să elimine concurența. Simetric, superioritatea economică și adepții săi dau ca exemplu un precedent care spărgea frontierele : "Made in England", marcă ce a valorat un secol și jumătate mai mult decît
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
concurența. Simetric, superioritatea economică și adepții săi dau ca exemplu un precedent care spărgea frontierele : "Made in England", marcă ce a valorat un secol și jumătate mai mult decît armata britanică, cel puțin pentru crearea de sfere de influență. Rentei suveranității i se opunea renta calității ; puterea era proporțională cu fiecare. Scăderea generalizată a protecției economice, adusă de reducerea costurilor de schimb a condus la o explozie a acestora din urmă, concomitent cu sfîrșitul epocii coloniale și cu redefinirea suveranităților. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Rentei suveranității i se opunea renta calității ; puterea era proporțională cu fiecare. Scăderea generalizată a protecției economice, adusă de reducerea costurilor de schimb a condus la o explozie a acestora din urmă, concomitent cu sfîrșitul epocii coloniale și cu redefinirea suveranităților. Aceste evoluții au suprimat multe rente de situație și au creat altele, dar care nu mai au aceeași calitate de a furniza putere. Avantajul se naște în inima principiului puterii, care este relația structurantă între atuuri foarte numeroase. Rentele de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
publice, uneori manipulate, să se mobilizeze pentru cutare sau cutare cauză (Rwanda, Somalia, Bosnia, Irak, Afganistan ș.a.). Presiunea exercitată asupra statelor în cauză, cea care vine din partea artizanilor "Noii ordini mondiale", conduce la dezvoltarea unor practici de ingerință ce ruinează suveranitatea statelor în cază ; • Interdependența politică se însoțește de o obsoles cență globală. Noile mijjloace tehnologice, aliate cu deschiderea totală a lumii, descalifică statele, prea mici, depășite, private de instrumentele lor tradiționale de intervenție. Întreprinderea globală se substituie Statului în calitate de actor
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
mondiale. Această aparentă contradicție nu este rezolvată. Pe de altă parte, globalizarea financiară, care le permite investitorilor să tranzacționeze mii de miliarde pe zi pe piețele financiare, limitează tradiționala stăpînire de către stat a instrumentelor monetare unul dintre mijloacele esențiale ale suveranității. Astfel, Statul agonizează, iar din acest cîmp de ruine emerge campionul, noul "maestru al lumii" : întreprinderea globală. 4.4.3. Întreprinderea globală înlocuiește Statul ? În anii 1970, întreprinderea globală era descrisă ca o hidră tentaculară, zdrobind sub greutatea ei din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pe o forță colectivă care îi este proprie, adăugînd chiar acțiunii publice noi mijloace de intervenție. Importantă la nivel global, acțiunea colectivă a Statului devine esențială la nivel regional. Trecerea la nivel regional, european bunăoară, departe de a slăbi o suveranitate înțeleasă în sens restrîns, demultiplică cîmpurile și mijloacele de acțiune ale Statului. Pentru a exprima această dimensiune de Europă protectoare a identităților, ritmurilor de dezvoltare și modurilor de inserție diferențiată a statelor-națiune europene în sistemul mondial, Alain Milward a găsit
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
fi și secolul regiunilor, va găsi răspunsuri pe care astăzi le intuim cu greu, gen: care va fi rolul statelor și cel al grupărilor de state ? Cum se vor organiza relațiile dintre regiuni ? etc. 4.7. GLOBALIZAREA PIEȚELOR FINANCIARE ȘI SUVERANITATEA NAȚIONALĂ Piețele financiare nu sunt prea respectate de marele public, mai ales după izbucnirea crizei din 2007. Ele sunt un loc geometric unde se întîlnesc cererea și oferta de capitaluri, furnizînd mijloace de finanțare agenților economici într-o manieră mai
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
prin a sărăci țara respectivă, ceea ce e departe de a reprezenta, din punctul de vedere al interesului economic general ca și din cel al randamentului pe termen lung, o alocare optimală a resurselor. 4.7.2. Guvernele în pierdere de suveranitate privind politicile economice Politicile monetare au evoluat în ultimii ani în toate țările dezvoltate, iar după izbucnirea crizei, mai ales în SUA, s-au încercat tot felul de experimente inedite. Evoluțiile au dat mai multă putere piețelor și mai puțină
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
funcțiilor sale și o indispensabilă reconfigurare a welfare-ului în spațiu și timp. Trebuie reanalizate și reduse cazurile sociale, politicile în domeniu. Astfel, guvernele pierd o mare parte din capacitatea lor de a fundamenta și aplica politici, o mare parte din suveranitate. Se impun deci reforme structurale în urma cărora statele își vor slăbi potențele. Dar vor deveni mai eficiente și mai favorabile contribuabililor. În lipsa controlului statal crește foarte mult diferența dintre mărimea tranzacțiilor financiare și a celor reale, crește foarte mult așa-
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
băieți sunt mai răi. Oricum, nici pe mîna fundamentaliștilor nu e bine să intre. Dar Siria, ca și Iranul au și foarte periculoase arme bacteriologice și ele sunt răspîndite în toată lumea. Așadar, nu deschideți cutia Pandorei! 5.4. LOVITURĂ GLOBALĂ Suveranitatea supranațională a unei elite intelectuale și bancare mondiale este în mod sigur preferabilă autodeterminării naționale practicate în secolele trecute." (David Rockefeller) În data de 13.09.2013, Ben Shalom Bernanke, șeful Sistemului Federal de Rezerve american (Banca Centrală) anunța inițierea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Dacă Europa va reuși să se doteze cu un guvern supranațional puternic, să devină autentic federalistă sau confederalistă, ea va putea redeveni un jucător global, dacă nu, va deveni un simplu spectator. Dacă viziunea britanică asupra Europei va prevala, cu suveranitatea statelor-națiune, fragmentarea politico-econo mică se va accentua, alimentată și de resuscitarea realismului politic (vezi analizele Stratfor și ale lui George Friedman), iar egoismul și orgoliile vor distruge Uniunea Europeană. Va începe un ciclu al dezintegrării euro-atlantice și se va reveni la
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]