2,412 matches
-
a deturna marile idei, marile utopii sociale (fascism, comunism, capitalism etc). Petre Pandrea scrie într-unul dintre numeroasele sale "jurnale" editate după Revoluție: "Loja Națională din București, dintr-un club jacobin, un cuib de filosofie iluministă, a ajuns peșteră de tâlhari morali și pirați politici." Chiar și masoneria am balcanizat-o. Scriu această notă după ce am văzut pe Internet fotografii cu niște indivizi grași cu gușa triplă și urechi umflate de grăsime (doar în România oamenii de afaceri și politicienii se
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
un falit? Trebuie să aștept sfârșitul ca să judec lucrurile. Care nazist și-ar fi închipuit în 1941 că Hitler era destinat insuccesului? Și, în schimb, care fariseu s-ar fi gândit că blondul din Galilea, Iisus Hristos, crucificat între doi tâlhari, va fi un succes?”. DECEMBRIE ’68 3: Atacată la granița cambodgiană, prima divizie aeromobilă de cavalerie americană (adică o divizie de cai mobili prin aer?) suferă pierderi grele: 25 de morți, 53 de răniți. Ieri, 2 decembrie, Labiș ar fi
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
că e incult ca să nu-i spui că e plin de forță. Îi spui că e incult ca să nu-i spui că e plin de forță vitală. Și îi spui că e vital ca să nu-i spui că e cam tâlhar. Și îi spui că e cam tâlhar ca să nu recunoști că e inteligent. Asta e prima linie a codului. O a doua linie e așa: știi că are talent, dar îi spui doar că e inteligent; știi că e inteligent
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
că e plin de forță. Îi spui că e incult ca să nu-i spui că e plin de forță vitală. Și îi spui că e vital ca să nu-i spui că e cam tâlhar. Și îi spui că e cam tâlhar ca să nu recunoști că e inteligent. Asta e prima linie a codului. O a doua linie e așa: știi că are talent, dar îi spui doar că e inteligent; știi că e inteligent, dar îi spui doar că e subtil
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
-am eu Gh. Banciu din comunitatea Streza Cârțioșara». b. Fila 220.- «Românași de prin Carpați Hai mână cu mână dați, Hai sub poale de Carpați Să ne jurăm frați cu frați. Și-n veci să luptăm cu toți Contra la tâlhari și hoți Care ne fac supărare Pe-a progresului cărare. Constantin Folea 2 X-a 1908 c. Fila 271.- «Să se știe de când au fost bătaia la Ocnă și la Sibiu în anul 1848 și 1849 pe la Bobotează și după
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
imagine a ei. Semnificativa confuzie Între necesitate și frumusețe. Căci grecii acceptă limitele nu pentru a limita frumusețea, ci pentru a se simți mai puternici. În acest context ar trebui să ne Întrebăm de ce au făcut ei din Procust un tîlhar. Prin celebrul său pat, Procust se opunea diversității. Dar el nu face altceva În demența sa feroce decît să aplice cu mijloace brutale Învățămintele esteticii antice. Ce altceva pretinde el decît că trupul fiecărui trecător trebuie să se Înscrie Într-
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
om. Procust are deci chipul lui Apolo și cruzimea zeului din scena În care l-a schingiuit pe Marsyas. Dar simpla lui contestare nu e suficientă pentru a formula un alt adevăr. Ne-am fi putut opri la afirmația că tîlharul care ataca trecătorii Între Megara și Atena a fost numai o formă perversă, o nebunie a ideii de măsură, Învinuindu-i doar metoda sălbatică, dacă sîngele de pe patul lui Procust nu ne-ar fi Împiedicat adesea să vedem că dincolo de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mai bine. Ajungând în provincia Guipuzcoa, părăsi drumul mare și o luă pe drumul de munte, care era mai singuratic. Înaintă puțin pe acest drum și văzu doi bărbați înarmați care veneau spre el (drumul avea o faimă proastă din cauza tâlharilor). După ce trecură pe lângă el, cei doi se întoarseră, urmându-l cu pași repezi, iar el fu cuprins puțin de frică. Totuși le vorbi, și află că erau slujitorii fratelui său1, trimiși în căutarea lui. Într-adevăr, se pare că fratele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
erau deja îmbibate de sânge. 291. DESPRE MISTERELE PETRECUTE DE LA GRĂDINĂ ȘI PÂNĂ LA CASA LUI ANNA, INCLUSIV. MT. 26,47-58, LC. 22,47-57, MC. 14,43-54 ȘI 66-68. 1. Primul. Domnul se lasă sărutat de Iuda și prins ca un tâlhar, spunându-le: („Ca la un tâlhar ați ieșit, cu săbii și ciomege, ca să Mă prindeți! Zi de zi ședeam în Templu învățând și nu M-ați arestat”). Și spunând: („Pe cine căutați?”), dușmanii au căzut la pământ. 2. Sfântul Petru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
DESPRE MISTERELE PETRECUTE DE LA GRĂDINĂ ȘI PÂNĂ LA CASA LUI ANNA, INCLUSIV. MT. 26,47-58, LC. 22,47-57, MC. 14,43-54 ȘI 66-68. 1. Primul. Domnul se lasă sărutat de Iuda și prins ca un tâlhar, spunându-le: („Ca la un tâlhar ați ieșit, cu săbii și ciomege, ca să Mă prindeți! Zi de zi ședeam în Templu învățând și nu M-ați arestat”). Și spunând: („Pe cine căutați?”), dușmanii au căzut la pământ. 2. Sfântul Petru a rănit un slujitor al marelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și, înaintea lui, Îl acuză: („Pe acesta L-am găsit răzvrătind neamul nostru, oprind a da bir Cezarului”). 2. După ce L-a cercetat de mai multe ori, Pilat zice: („Nici o vină nu am găsit șîn omul acestaț”). 3. Este preferat tâlharul Baraba în locul Lui: (Atunci au strigat iarăși, zicând: „Nu pe Acesta, ci pe Baraba!”). 294. DESPRE MISTERELE PETRECUTE DE LA CASA LUI PILAT PÂNĂ LA CEA A LUI IROD. LC. 23,6-11. 1. Primul. Pilat L-a trimis pe Isus, galileanul, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ca rege, zicând: ( „Nu avem alt rege decât pe Cezarul!”). 2. Își purta crucea în spate; și fiindcă nu o putea purta, a fost silit Simon din Cirene ca să o ducă în urma lui Isus. 3. L-au răstignit între doi tâlhari, punând această inscripție: (Isus Nazarineanul, regele Iudeilor). 297. DESPRE MISTERELE PETRECUTE PE CRUCE. IN. 19,23-37. 1. Primul. A rostit șapte cuvinte pe cruce: s-a rugat pentru cei care Îl răstigneau; l-a iertat pe tâlhar; l-a încredințat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
răstignit între doi tâlhari, punând această inscripție: (Isus Nazarineanul, regele Iudeilor). 297. DESPRE MISTERELE PETRECUTE PE CRUCE. IN. 19,23-37. 1. Primul. A rostit șapte cuvinte pe cruce: s-a rugat pentru cei care Îl răstigneau; l-a iertat pe tâlhar; l-a încredințat pe Sfântul Ioan Mamei Sale și pe Mamă Sfântului Ioan; a strigat cu glas tare: („Mi-e sete!”), și I s-a dat să bea fiere și oțet; a spus că era părăsit; a spus: („S-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
care țin așa de mult. Clasa mea abia așteaptă. Monica, dulcea mea, cât îmi lipsești; azi mi era inima grea, o nevoie nebună să strig, să bat. Problema de la banca de Scont și discuția cu Cioflec m-au zguduit; cu tâlharul ăsta lucrurile merg din ce în ce mai rău și sunt convinsă că, dacă va fi proces, va fi un proces pierdut dinainte de a-l începe. Am impresia că martorii trec la adversar și că ulti mul cuvânt îl va avea Cioflec. O să-ți
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
retorica antisemită interbelică speculează pe tema opoziției dintre cele două „instituții centrale” ale satului. O caricatură din epocă reprezintă cârciuma lui Ștrul, plină de țărani români beți, peste drum de biserica pustie „În Dumineca cea sfântă” : „Ștrul cel vesel, Ștrul tâlharul/ Vrea să năruie altarul,/ Și clipind șiret din pleoape,/ Și-a pus cârciuma aproape” <endnote id=" (662, p. 18)"/>. Concurența dintre biserica creștină și cârciuma evreiască nu rămâne doar la nivel calitativ, ci are și un aspect cantitativ : „Intenția iudaismului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
184, p. 49)"/>. Există o voluptate a sperierii evreului fie cu apariția lupului (de exemplu, Moș Nichifor Coțcariul - personaj din nuvela omonimă a lui Ion Creangă - o sperie astfel pe evreica Malca ; <endnote id="457, p. 237"/>), fie cu apariția tâlharilor. Iată o snoavă populară preluată de Vasile Alecsandri pe la jumătatea secolului al XIX-lea : un surugiu vrea să-și bată joc de evreul pe care-l transportă. Speriindu-l că vin tâlharii, căruțașul Îi cere lui Leiba să se ascundă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="457, p. 237"/>), fie cu apariția tâlharilor. Iată o snoavă populară preluată de Vasile Alecsandri pe la jumătatea secolului al XIX-lea : un surugiu vrea să-și bată joc de evreul pe care-l transportă. Speriindu-l că vin tâlharii, căruțașul Îi cere lui Leiba să se ascundă „În fundu’ căruței”, sub o cergă, ca și cum ar fi un morman cu „stecle stricate”. Prefăcându-se că este tâlharul Însuși, surugiul lovește În cergă cu o prăjină, bătându-l pe evreu. „Jidanu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-și bată joc de evreul pe care-l transportă. Speriindu-l că vin tâlharii, căruțașul Îi cere lui Leiba să se ascundă „În fundu’ căruței”, sub o cergă, ca și cum ar fi un morman cu „stecle stricate”. Prefăcându-se că este tâlharul Însuși, surugiul lovește În cergă cu o prăjină, bătându-l pe evreu. „Jidanu face zinichi, zinichi, zinichi, adică sună a steclă ca să Înșele tâlharii” <endnote id="(427, p. 74)"/>. Și În folclorul de iarnă al polonezilor, lupul Îl agresează pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
căruței”, sub o cergă, ca și cum ar fi un morman cu „stecle stricate”. Prefăcându-se că este tâlharul Însuși, surugiul lovește În cergă cu o prăjină, bătându-l pe evreu. „Jidanu face zinichi, zinichi, zinichi, adică sună a steclă ca să Înșele tâlharii” <endnote id="(427, p. 74)"/>. Și În folclorul de iarnă al polonezilor, lupul Îl agresează pe evreu. În timpul ritualurilor mascate de Crăciun, cel mascat În evreu șchioapătă, plângându-se că a fost fugărit de un lup, care l-a „scurtat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la multe anecdote hazlii” <endnote id="(126, p. 7)"/>. În snoava populară prezentată deja mai sus, Pușca jidanului, sunt surprinse ambele fobii. Într-o altă snoavă, un evreu (zaraf sau negustor) trebuie să traverseze cu căruța o pădure plină de tâlhari. Ca să nu fie prădat, el Își procură arme ca un om curajos, dar, când apar tâlharii, se comportă ca un om laș. Iată o astfel de anecdotă, inclusă de Alecsandri În două dintre textele sale : Tâlharii opriră caii și se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Pușca jidanului, sunt surprinse ambele fobii. Într-o altă snoavă, un evreu (zaraf sau negustor) trebuie să traverseze cu căruța o pădure plină de tâlhari. Ca să nu fie prădat, el Își procură arme ca un om curajos, dar, când apar tâlharii, se comportă ca un om laș. Iată o astfel de anecdotă, inclusă de Alecsandri În două dintre textele sale : Tâlharii opriră caii și se apropiară de brișcă. - Măi târtane, zise unul din ei, pentru cine ai luat armele aceste ? - Pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o pădure plină de tâlhari. Ca să nu fie prădat, el Își procură arme ca un om curajos, dar, când apar tâlharii, se comportă ca un om laș. Iată o astfel de anecdotă, inclusă de Alecsandri În două dintre textele sale : Tâlharii opriră caii și se apropiară de brișcă. - Măi târtane, zise unul din ei, pentru cine ai luat armele aceste ? - Pentru tâlhari, răspunse zaraful. - Noi suntem tâlhari. - Poftim, mă rog - și jidanul dete Îndată armele (Istoria unui galbân, 1867 ; <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se comportă ca un om laș. Iată o astfel de anecdotă, inclusă de Alecsandri În două dintre textele sale : Tâlharii opriră caii și se apropiară de brișcă. - Măi târtane, zise unul din ei, pentru cine ai luat armele aceste ? - Pentru tâlhari, răspunse zaraful. - Noi suntem tâlhari. - Poftim, mă rog - și jidanul dete Îndată armele (Istoria unui galbân, 1867 ; <endnote id="cf. 444, p. 21"/>) ; sau : Iată Leiba cel avan, Care poartă harțagan [= iatagan]. Iată Leiba cel din cușcă, Care poartă la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
laș. Iată o astfel de anecdotă, inclusă de Alecsandri În două dintre textele sale : Tâlharii opriră caii și se apropiară de brișcă. - Măi târtane, zise unul din ei, pentru cine ai luat armele aceste ? - Pentru tâlhari, răspunse zaraful. - Noi suntem tâlhari. - Poftim, mă rog - și jidanul dete Îndată armele (Istoria unui galbân, 1867 ; <endnote id="cf. 444, p. 21"/>) ; sau : Iată Leiba cel avan, Care poartă harțagan [= iatagan]. Iată Leiba cel din cușcă, Care poartă la drum pușcă Și când vede
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iatagan]. Iată Leiba cel din cușcă, Care poartă la drum pușcă Și când vede un român, Armele-și ascunde-n fân (Surugiul ; <endnote id="cf. 427, p. 74"/>). Și În alte texte satirice populare umorul e generat de frica de tâlhari a negustorului („Negustorul vinde cu cotul și hoțul Îi fură cu totul”, spune un proverb românesc ; <endnote id="cf. 796, V, p. 442"/>) și de discrepanța dintre, pe de o parte, aparența de curaj și, pe de altă parte, lașitatea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]