6,881 matches
-
ne așezăm în vitrină vezi tu, soarele are dinți, poate acolo peste vină nu înghețăm de frig. Acolo fiecare construiește ceva eu construiesc un paradis, tu cauți un altceva eu stau tolănit pe vis. Am învățat la școala timpului formele tăcute de piatră, bătăile cu aripa vântului și ploaia ce bate în poartă. Nu înțeleg de ce înțelesul se sparge în neînțeles poate că așez doar versul, în vers... sau poate vitrina se sparge, iar soarele doarme și are coarne. Referință Bibliografică
SAU POATE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369683_a_371012]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > FLOARE ALBĂ Autor: Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2190 din 29 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Aștept ca-n fiecare seară, O floare albă, să-mi trimiți, Așa, ar fi doar primăvară Și-ar alina, tăcutele dorinți. Când noaptea își adună stelele, Și printre gene somnoroase, le privesc, Când zorii îmi alungă visele, La tine și la floarea albă, mă gândesc. Deschid din nou fereastra-n zori, Spre magicul meu colțișor de lume, Speram, ca-n
FLOARE ALBĂ de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369702_a_371031]
-
o insulă pustie și-n derivă. Nu știe nimeni că așternutul nostru pulsează, lovind bruma de pe ramuri. Nu știe nimeni că gustăm ninsoarea din noaptea asta, patinând pe lumina crepusculară. În noaptea asta s-au răstignit ramurile timpului și privim tăcuți insula, pustie și-n derivă ****Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: N NOAPTEA ASTA / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1805, Anul V, 10 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
]N NOAPTEA ASTA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369713_a_371042]
-
pustie/de la etajul trei.// Ca și Robinson am și eu cațiva prieteni/ care nu mă deranjează:/ Vineri, Sambătă, Duminică,/ Luni, Miercuri și Joi.// A mai fost unul, Marți,/ dar m-a trădat pentru trei ceasuri rele!// Și ei sunt tot atat de tăcuți ca mine!/ Cu toții suferim de agorafobie/ (Singur) „I acquired the strategy of Crusoe!/ I expelled the postman,/ I locked the door with three locks,/ I unplugged the telephone and the television,/ I stuffed plugs in my ears/ and slowly, slowly
GEORGE ROCA… CĂUTÂND INSULA FERICIRII de MELANIA CUC în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368076_a_369405]
-
iarăși se va întâmpla ceva tragic: o bătaie cu cureaua primită de la tatăl său care lucra în armată. Dacă două zile nu ieșea din curte să vină în grupul nostrum, noi considerându-l ca pe un frate mai mare, stăteam tăcuți și cu privirile întrebătoare iar zilele curgeau în jurul nostrum pline de melancolie. Când își făcea apariția, veselia se împrăștia pe chipul nostrum, precum razele de soare primăvara. Peste un an mai târziu după ce a terminat cele 8 clase, a dat
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
cânt pe note, sunt afon, Secundele în loc vreau să opresc Aud ades chemările, din zvon, Cănd înconjoară globul pământesc Povești am ascultat, n-am inventat Nici sentimente, nici apus de soare Cum sunt ateu și trec că apostat Îmi duc tăcut durerea care doare La margine de lume poposesc Să văd cum cade cerul în pustiu Și în periplul mult prea nefiresc Îmi iau răgaz o slova să iți scriu Chemările pornite, cu speranța, Catre nemărginiri și ape-nvolburate Vor fi
SECUNDELE ÎN LOC VREAU SĂ OPRESC de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368138_a_369467]
-
M-am luat cu vorba și nu am terminat caracterizarea acestui Om din afirmațiile sale. Domnia sa susține că Sadoveanu, pe care l-a cunoscut nu numai din opera sa, ar fi fost „cel mai mare povestitor și totodată cel mai tăcut”. Ei se înțelegeau între ei prin lungi tăceri bazat noțiunea indiană de comunicare prin meditare. Malița din contră a fost politician de mare carismă. Noroc că politica externă era ținută secretă pe vremea dictatorului altfel i-ar fi găsit nod
IMPRESII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368105_a_369434]
-
rugă spre cer Să le fie redată frunza cea verde Și două anotimpuri asta o cer. Stropii de ploaie înscrie-n ungherele Timpului nostru ce se scurge-n trecut Încă o toamnă de mână cu soarele Ce luminează cu misteru-i tăcut. Cluj Napoca 26 septembrie 2015 Referință Bibliografică: Iubirea ca destin / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1736, Anul V, 02 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marina Glodici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
IUBIREA CA DESTIN de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368131_a_369460]
-
inimă chemându-l, Mai greu se face sufletul, și gândul, Chiar luna, tristă, nu se mai zărește. La șipot vocea apei se aude, Lângă aleea cea cu tei, știută, Dar toți copacii-au ramurile nude Și tremură în noaptea cea tăcută. Când clipele sunt aprige și crude, Doar lacrimile ploii ne sărută. TĂCERI ȘI BRUME Toamna își ridică, pe coloane reci, Templul ei de frig, de tăceri și brume, De rugină grea, risipită-anume În frunzișul veșted, căzut pe poteci. Chiar dacă-și
SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368130_a_369459]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > GALAȚI - PARFUM DE ANOTIMP TĂCUT Autor: Cristea Aurora Publicat în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului O mostră suavă de oraș european în care teii își deschid bobocii pe cel mai vechi bulevard și unde trecutul și-a lăsat încă firava
PARFUM DE ANOTIMP TĂCUT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368121_a_369450]
-
eterne își mângâie umbrele pe obrazul pământului își va duce în veșnicie misterul hașurat de farmec al asfințiturilor învăluite într-o apă curgătoare, pe cât de fascinantă pe atât de vicleană: Dunărea albastră. octombrie 2014 Referință Bibliografică: Galați - parfum de anotimp tăcut / Cristea Aurora : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1588, Anul V, 07 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Cristea Aurora : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PARFUM DE ANOTIMP TĂCUT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368121_a_369450]
-
fi să mai trăiesc încă o mie de vieți te-aș iubi tot atât ori poate chiar mai mult. Mă aștern în supunere căci mi-ai umilit blânda rațiune, mi-ai despicat înțelepciunea și mi-ai bulversat prospețimea zilelor mele tăcute. Fii binecuvântată, iubire adâncă a adolescenței, fii binevenită în inima mea tânără! Să nu murim de nedragoste, să nu murim de nedor, să nu perim din astă lume fără să cunoaștem freamătul de îndrăgostit, fiindcă ție, făptură angelică, astăzi, acum
DRAGOSTE NEMĂRGINITĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368115_a_369444]
-
De viață!TU ȘI CU MINE... VII. SIMONA PUȘCAȘ - ILUZII PIERDUTE (POEZII), de Simona Pușcaș, publicat în Ediția nr. 1105 din 09 ianuarie 2014. DESTIN A căzut o frunză S-a desprins de ram sub ochii mei ce o priveau tăcuți. Și sufletul ei mic și fraged a pierit zadarnic și neștiut de nimeni. Doar eu o mai țin minte prăbușita că un blestem al iluziilor pierdute. DORINȚA Te aștept ca pe o ploaie de stele binecuvântând neantul. Îmi curg prin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368113_a_369442]
-
dor să tresar la dulcea ta mângâiere neștiuta nici de tine... să te sărut. Să sorb adânc mireasma patimii ce s-a aprins. Te aștept ... Citește mai mult DESTINA căzut o frunzăS-a desprins de ramsub ochii meice o priveau tăcuți.Și sufletul ei mic și fragedă pierit zadarnicși neștiut de nimeni.Doar eu o mai țin minteprăbușită că un blestemal iluziilor pierdute.DORINȚATe așteptca pe o ploaie de stele binecuvântând neantul.Îmi curg prin sufletunduirile luminoaseale zborului tău,deasupra boltei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368113_a_369442]
-
un portativ și le transformă în acorduri, dezmierdând simțurile. Cuvinte ce se culeg în versuri, arborând un aer liric și dominând suspinele sau accentuând zâmbetul unor amintiri plăcute. Cuvinte ce se cer rostite, însă devin cântecele sufletului. E liniște acum. Tăcut e și gândul. A adormit printre rânduri... M-am trezit adesea cu câte o melodie pe care o fredonau visele mele. O stare sublimă îmi inunda întreaga ființă. Mă urmărea apoi întreaga zi, parcă pentru a-mi aminti ce frumos
CUVINTE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368181_a_369510]
-
și fragmentar, eruditele profunzimi sufletești ale acestui actor-regizor vechi împătimit al scenei. După cum, cel care a stat sub privirea-laser a bioterapeutului a înțeles că actorul-poet Sauciuc vede -uneori - nevăzutul. Desigur, atât cât li se îngăduie inițiaților care ucenicesc, în smerenie tăcută, rosturile greu accesibile ale universului. Trăind între faptul teatral și starea de transcendenta, Emil Sauciuc e practicantul unor discipline orientale și terapii alternative aprofundate într-o tinerețe laborioasă trăită cu fervoarea discipolului etern și ascultarea smerită a maeștrilor care l-
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
zgomotul privirilor mele se risipiseră, câțiva licurici de hârtie luminau tăcerile de altădată, ce stăteau tolănite pe iarbă și jucau poker pe o miză uriașă, vorbele, hazardul avea să decidă cine va rupe tăcerea, mă plimbam pe aleile unui gând tăcut. mihail coandă-rîpa Referință Bibliografică: Gânduri / Mihail Coandă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2289, Anul VII, 07 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihail Coandă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
GÂNDURI de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362604_a_363933]
-
Într-un deșert cu mii de oaze, Iluzia așteaptă iluzii să vină. Atâta ploaie cade pe noi, Noroiul face grevă-n depouri, Pășind pe stropi de ploaie, goi, Ne-mbolnaviră niște e-uri. Ploaia de flori ne cuprinde, Ne colorează pașii tăcuți, În eter, un radio transmite, Ploile de flori, să le asculți. Plouă cu tăceri abstracte, Ce fac un zgomot îngrozitor, Tăcerile sunt ploi de astre Și cerul este plin de meteori. Plouă cu ziua de apoi Și așteptam să vină
PLOUĂ CU LACRIMI DE MÂINE de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362603_a_363932]
-
nu dorea să afle ce gând îi schimbase deciziile. Opriră pe la Sănica, trebuia cineva să aibă grijă de orătănii și de cei doi șoldani, dacă nu se vor întoarcepână în seară și doar ea le știa rândul. Își continuară drumul tăcuți, umăr la umăr, urmăriți de privirile mirate ale femeii, căruia nu-i dădură nici o explicație despre locul unde „se porniră gătați ca de ospăț” cum exclamase aceasta când îi văzuse cu noaptea în cap în pragul casei, nici de ce. Nici măcar
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
am aripi să zbor, Mi le-am prins într-un ciob de nor, Cândva...sau într-o negura de gand, Atunci când am vrut să-mi iau avânt. Am vrut s-adun doar bulgari de lumină, Acum lumea mi-e rece,tăcută și străină, Tu ești singurul foc dintr-un pustiu, Dar ai înțeles mult prea târziu Că m-am rănit și nu mai pot să zbor Și parcă și privirile mă dor. Acum îmi strângi în palme rană Si-ncerci s-
ARIPI de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362700_a_364029]
-
mișcării. Nu le mai văzu. Sângele-i țâșnea din cioturile zdrențuite fără încetare. Stingându-se în așteptarea salvării, pe chip i se întipărise ceva între durere și-un zâmbet de mulțumire. Norocul părea să-l mai aștepte încă. Se stinse tăcut, cu gândul la femeia care trebuia să coboare. N-a înțeles de ce era îmbrăcată în negru. N-a înțeles de ce nu mai putea s-o aștepte, de ce se grăbea să... Sirena salvării se auzea din ce în ce mai aproape. Puținii călători, îl priveau
MÂNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362725_a_364054]
-
să iasă niciodată. Ani în șir, bărbatul venea până în fața porții și luându-și copilul de mână, dispărea ore în șir în locuri numai de el știute. - De ce nu rămâi cu noi?, îl întrebă adeseori Costel la despărțire pe tatăl tăcut. Apoi acesta își spuse odată, așa ca și cum el însuși s-ar fi săturat de toate: - Dacă aș fi reușit s-o scot din căruciorul ăla nesuferit, aș fi rămas. Copilul îl privi cu ochii larg deschiși, încercând să priceapă sensul
HAVUZUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362733_a_364062]
-
Acasă > Poezie > Amprente > ȘI STIHURILE CÂNTĂ... Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Lumina-n taină, un stih mântui Din tăcuta-i umbră, evadează... Invătându-l a se juca-n poeme,viața Nemuritoare aflase că poate primi. Necunoscut tărâm îi este adevărul Ce sta-nchis într-un cuvânt, Ferecat de puterea uitării, mormânt... Încă visează a se uni cu cerul. Nu poate
ŞI STIHURILE CÂNTĂ... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362767_a_364096]
-
într-un vârtej fierbinte. Din degete ai vrea azi să pocnești ca într-o vrajă care-ți aparține, să readuci pe aceea ce-o dorești să fie aici, să vezi că-i lângă tine ! Revezi trecut și iar te înfiori, tăcut și trist ți-e mersul îninte. Dragostea ei îți e de-atâtea ori altar nestins, rămas săpat în minte. Răsare, viu, noian de amintiri, păstrezi pe cele care-ți fac plăcere, când retrăiești atâtea împliniri ... Dar Cerului mai multe nu
A MAI TRECUT UN AN de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370149_a_371478]
-
Acasa > Strofe > Amintire > DOR DE SATUL MEU Autor: Maria Bălăcianu Publicat în: Ediția nr. 2269 din 18 martie 2017 Toate Articolele Autorului Tăcute râuri curg spre mări albastre Purtând pe unde doruri și-amintiri Departe-i vremea tinereții noastre Departe-i ziua când eram copii. Mi-e dor ades de praful de pe uliți Pe care îl călcam jucând șotron De cântec pe-nserat sub
DOR DE SATUL MEU de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370146_a_371475]